Rusia a trimis în Brazilia vaccin Sputnik cu adenovirus viu şi capabil de multiplicare, acuză agenţia de reglementare braziliană
Vaccinul rusesc împotriva Covid Sputnik provoacă un nou scandal – Brazilia acuză Rusia că i-a livrat doze de vaccin care conţin un virus viu care provoacă răceala banală. Agenţia de reglementare a Braziliei a făcut anunţul în cadrul unei prezentări în care a motivat decizia sa de a interzice importurile de vaccin rusesc, relatează The Moscow Times.
Angela Rasmussen, virusolog de top, a declarat pentru AFP că descoperirea specialiştilor brazilieni „ridică semne de întrebare serioase cu privire la integritatea şi siguranţa procesului de producţie a vaccinului rusesc”. Aceasta ar putea fi o problemă mare de siguranţă, mai ales când vine vorba de persoane cu sisteme imunitare slabe.
Institutul Gamaleia din Moscova, care a dezvoltat Sputnik V, a negat acuzaţiile.
Vaccinul Sputnik funcţionează pe bază de vector viral – un adenovirus, care în mod obişnuit provoacă boli respiratorii, este modificat genetic pentru a nu se putea multiplica şi pentru a aduce în organism instrucţiuni care să-i permită acestuia să dezvolte anticorpi împotriva coronavirusului.
Vaccin Sputnik foloseşte două adenovirusuri diferite pentru acest obiectiv – Ad26, pentru prima doză şi Ad5 pentru a doua doză.
Conform specialiştilor brazilieni de la Anvisa, agenţia de reglementare farmaceutică a ţării, dozele pentru rapel ar conţine un virus capabil de multiplicare, ceea ce înseamnă că odată ce ajunge în organism, acesta poate să declanşeze boala în organismul persoanei.
Ei spun că aceasta ar fi o consecinţă a unei producţii defectuoase, o problemă numită „recombinare” – adenovirusul modificat a reuşit să îşi redobândească gena multiplicării în timp ce era modificat în laborator. Specialiştii brazilieni spun că nu au verificat serul pentru doza iniţială ci doar pe cele destinate rapelului.
Rasmussen, care lucrează ca cercetătoare la Organizaţia pentru Boli Infecţioase şi Vaccinuri din Canada, spune că sursa problemei nu este tehnologia defectuoasă, ci un slab control al calităţii în laboratoarele ruseşti – chiar dacă toate dozele de vaccin Sputnik sunt contaminate, adenovirusurile nu sunt periculoase pentru oameni sănătoşi, însă ele ar putea să îi afecteze pe cei cu sisteme imunitare slabe sau compromise.
O altă necunoscută este dacă problema de producţie care a făcut în aşa fel încât adenovirusul să îşi redobândească capacitatea de replicare nu a compromis şi capacitatea serului de a mai furniza organismului instrucţiunile pentru formarea anticorpilor anti-coronavirus, fapt ce ar putea să facă vaccinul Sputnik să fie ineficient.
„Nu vom permite ca milioane de brazilieni să fie expuşi la un ser care nu a fost verificat temeinic pentru a i se determina calitatea, eficienţa sau nivelul de siguranţă, iar având în vedere situaţia prin care trecem, fără să ştim care este echilibrul dintre riscuri şi beneficii”, a spus preşedintele agenţiei, Antonio Barra Torres.
