Guvernul Republicii Moldova a avut o ședință de urgență cu producătorii agricoli și exportatorii după ce guvernul Rusiei a interzis importul de legume și fructe moldovenești, transmite Nezavisimaia Gazeta, citată de Rador. Pe „lista neagră” au fost incluse toate regiunile Republicii Moldova, inclusiv regiunea autonomă Găgăuzia, condusă de politicieni pro-ruși. Transnistria e singura zonă exceptată de la embargou.
Rusia a folosit în ultimele decenii acest instrument pentru a pune presiune politică pe autoritățile din Republica Moldova. Economia Moldovei se bazează pe exporturile de fructe, legume, vin și cereale, dar ponderea exporturilor în Rusia a scăzut constant, pe măsură ce UE și-a deschis ușile pentru producția locală. Cu toate acestea, regiuni precum Găgăuzia au exportat tradițional mai mult în Rusia.
Șeful Direcției complexului agroindustrial al Autonomiei Găgăuze, Andrei Dimitroglo, a declarat, pentru Nezavisimaia Gazeta, că principală pentru fermierii locali a fost piața rusească, în UE s-a livrat puțin. Anul acesta seceta a distrus recolta de cereale, dar găgăuzii au sperat să facă bani din vânzarea strugurilor, a spus Dimitroglo.
Dimitroglo a declarat că fermierii găgăuzi au fost uimiți să se vadă figurând pe lista de restricții publicată de Rosselhoznadzor (Serviciul Federal pentru controlul fitosanitar şi veterinar) și a arătat că regiunea a exportat până acum întreaga producție agricolă în Federaţia Rusă, și foarte mici cantități în Belarus.
„În Uniunea Europeană am trimis cantități nesemnificative, principala noastră piață a fost întotdeauna cea rusească”, a explicat șeful complexului agricol găgăuz. „Din cauza secetei, anul acesta am rămas fără porumb, floarea soarelui și a doua grupă de cereale. Am sperat să exportăm în Federaţia Rusă prune, mere și struguri. Cea mai mare parte din profit am obținut-o din vânzarea strugurilor. Anul acesta preconizam să livrăm în Federația Rusă 3,5 mii de tone de struguri de soiuri de masă. Acum toate acestea vor merge pentru procesare internă. Complexul nostru agricol va fi pe minus”, a spus Dimitroglo.
El a arătat că Autonomia Găgăuză intenționează să ceară ajutor Guvernului Rusiei, Dumei de Stat. De asemenea, găgăuzii vor propune Rosselhoznadzor să trimită în autonomie experți care să verifice calitatea produselor din sudul Republicii Moldova. Andrei Dimitroglo a arătat că înainte, în cazul unor pretenții venite din partea Rosselhoznadzor, așa se proceda. Atunci de la Moscova venea o comisie, care arăta neajunsurile, acestea erau eliminate și exportul se relua. Acum însă, după cum a opinat șeful complexului agricol găgăuz, „aceasta este o chestiune ce ține mai degrabă atât de de economie, cât de politică”. Liderul Autonomiei Găgăuze, Irina Vlah, a remarcat faptul că „noi avem o bună experiență” și a însărcinat complexul agricol al autonomiei să înceapă pregătirea documentelor pentru o adresă la Rosselhoznadzor.
Începând cu 15 august Rosselhoznadzor a interzis importul în Federația Rusă de produse vegetale moldovenești, lucru comunicat jurnaliștilor de Iulia Melano, consilier al șefului Serviciului Federal de Control Veterinar și Fitosanitar. Pretextul folosit de această dată pentru impunerea embargoului o constituie presupusa depistare de obiecte periculoase aflate în carantină în produsele moldovenești care intră pe teritoriul Rusiei.
Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor din Moldova (ANSA) a informat că deocamdată nu a primit nicio înștiințare oficială privind hotărârea Federației Ruse de a interzice, începând cu 15 august, importul de produse agricole din aproape toate regiunile țării. Prin urmare, agenția nu poate da informații referitoare la dăunătorii la care face referire partea rusă. În legătură cu situația creată, prim-ministrul Natalia Gavrilița a declarat că este necesară identificarea unor noi piețe de desfacere pentru mărfurile moldovenești. Șeful puterii executive din Republica Moldova a menționat că trebuie luate măsuri și găsite soluții. Gavrilița este de părere că o atenție deosebită trebuie acordată diversificării piețelor externe, inclusiv pentru mere.
După cum a arătat redactorul-șef al publicației din Chișinău „Agroexport”, Vadim Chetrar, problema este că „până anul trecut pe piața din Rusia mergea 95% din recolta de mere, aproximativ 200 – 240 mii tone”. „După ce a început conflictul din Ucraina, volumul exportului de mere în Federația Rusă a scăzut la 70%. Logistica s-a schimbat și s-a scumpit – merele (precum și cireșele – 50 – 60 de mii de tone, prunele – 40 mii tone) erau transportate în Federația Rusă prin șapte țări. Au fost majorare livrările în Uniunea Europeană, care însă are proprii producători de mere – Polonia, Serbia. Aceste țări au poziții solide pe piața UE. Republica Moldova a început negocierile cu Egiptul, dar este posibil ca această piață să nu se deschidă pentru noi imediat, anul acesta este pierdut. O parte din recoltă va merge la prelucrare, o parte va merge în frigidere pentru depozitare”, a explicat Chetrar.
