Românii câștigă cele mai mici salarii din Europa. Trăiesc pe credite și și-au amanetat viitorul
România, țara muncii ieftine și a vieții scumpe. În timp ce politicienii își votează pensii speciale și își umflă conturile din contracte cu statul, românii rămân codașii Europei la salarii. Muncesc la fel de mult – poate chiar mai mult – decât vest-europenii, dar sunt plătiți la nivel de supraviețuire.
Ce face un român ca să poată trăi? Se împrumută. Din bancă, de la IFN-uri, de la prieteni, de oriunde poate. Ratele au devenit noua normalitate. Dacă nu ai un credit, ești aproape un caz social. Nevoia de supraviețuire a devenit un produs bancar.
Înainte de Revoluție, Ceaușescu a făcut o obsesie din a rambursa datoria externă. Azi, politicienii au o obsesie să îngroape românii în datorii. Statul se împrumută ca un jucător de poker, aruncând miliarde pe pomeni electorale, în timp ce cetățeanul de rând trăiește pe datorie, cu salariul mâncat de rate și facturi. Viitorul? Amanetat pe zeci de ani.
Și culmea, în loc să ne revoltam, în loc să cerem salarii decente și o economie care să nu ne condamne la sclavie modernă, mulți se mulțumesc să își ia încă un credit, să tragă încă un an, să înghită încă o minciună electorală. Dar cât timp mai poate ține asta? Cât mai suportăm să fim slugile Europei în propria noastră țară?