România va pierde, de la anul, 4 miliarde de euro anual

Până să ajungă România să cheltuie cele 33 de miliarde de euro pe care îi vom primi de la UE, pierdem 4 miliarde de euro din banii noștri.

Economia României suferă de o boală gravă, deficitul comercial, adică importăm mai mult decât producem. În 2019 s-au cheltuit pe importuri cu 17 miliarde de euro mai mult decât am încasat pe bunurile exportate.

Guvernul a cheltuit și el cu 10 miliarde de euro mai mult decât a putut să strângă.

Cu toate acestea economia a continuat să crească datorită investitorilor străini care aduc bani în țară, datorită românilor plecați la muncă în străinătate care trimit și ei bani în România și datorită Guvernului care se împrumută de la bancheri.

Cel mai mare plus l-au adus exportatorii români de servicii care au reușit să exporte cu 8,5 miliarde de euro mai mult decât s-a cheltuit pe importul serviciilor.

Astfel că supraviețuirea economiei românești este datorată în mare parte acestor exportatori de servicii care reusesc să compenseze risipa guvernanților și consumul românilor de mărfuri străine.

Mai mult de jumate din excedentul de 8,5 miliarde de euro al comerțului extern cu servicii se datorează transportatorilor (4,34 miliarde de euro) iar o treime vine din comerțul cu servicii IT și de comunicații (3 miliarde de euro).

O sursă majoră de deficit este turismul, unde pierdem anual 2 miliarde de euro din cauza românilor care preferă sa-și facă vacanțele în afara țării.

Transportatorii aduc în țară mai mulți bani decât investitorii străini și achită peste 40% din datoriile Guvernului create într-un an.

”Fiecare al patrulea leu pierdut din comerțul de bunuri se întoarce din comerțul cu servicii de transport și fiecare 4 lei din 10, cheltuiți de Guvern peste propriile venituri, se întorc din excedentul comerțului cu servicii de transport”, avertizează Petrișor Peiu, analist.

Printr-un nou pachet normativ adoptat de europarlamentarii din Comisia pentru Transport și Turism a Parlamentului European (TRAN), în data de 8 iunie 2020, veniturile transportatorilor români se vor înjumătății.

Noul act normativ intitulat Pachetul de mobilitate nr. 1 va duce la pierderea a 4 miliarde de euro.

„Alianță Auto Europeană” (European Road Alliance) formată din 8 state UE: Austria, Belgia, Danemarca, Franța, Germania, Italia, Luxemburg și Suedia, la care se adaugă Norvegia, a impus prin presiuni politice acest pachet care este de fapt ”un set de îngrădiri majore ale liberei circulații de bunuri și de persoane pe piața europeană”, după cum afirmă analistul Petrișor Peiu, pentru spotmedia.ro.

Una din măsurile adoptate în acest pachet legislativ European, obligă camioanele să se întoarcă acasî la fiecare 8 săptămâni.

”Această obligație nu creează nicio problemă pentru un camion înmatriculat în Germania sau Austria, aflate geografic în centrul Europei, dar pentru un camion din România duce la o medie de 6 zile pierdute la fiecare 8 săptămâni, ceea ce se traduce în pierderi de cifră de afaceri de 10-14%. Revenirea în România la fiecare 8 săptămâni ar însemna 1.000 de camioane în plus zilnic pe drumurile europene și la frontiere, fără nicio justificare economică”, afirmă Peiu.

Imediat după publicarea pachetului normativ se va impune întorcerea acasă a șoferilor odată la 3-4 săptămâni și li se va interzice efectuarea repaosului săptămânal normal în cabină.

”Peste 60.000 de șoferi vor trebui să se întoarcă acasă la fiecare 3 sau 4 săptămâni, fapt  ce va necesita creșterea capacității de transport și conform estimărilor ar însemna până la 400 de noi zboruri cu avionul sau 1.200 de autocare sau o alternativă între aceste 2 moduri de transport în vederea transportării între 2.000 – 3.000 șoferi zilnic”, calculează Petrișor Peiu.

Ramura la care sunt și românii competitivi, transportul de marfă pe distanțe lungi, va fi reformată în dezavantajul României și va duce la pierderea a 4 miliarde de euro anual.

Ce păzesc cei 33 de europarlamentari români de la Strasbourg și Bruxelles?

• 
  Gest de interlop al fostului ministru PSD al Finanțelor, Adrian Câciu, care i-a dat peste mână deputatei PNL Gabriela Horga
  Fostul ministru PSD al Finanțelor, Adrian Câciu, i-a dat peste mână deputatei PNL Gabriela Horga în timpul dezbaterilor de marți din Comisia pentru transporturi. Câciu, cunoscut pentru ieșirile verbale violente, a țipat de mai multe ori în timpul dezbaterilor și a avut și un gest violent. Scena a avut loc în timpul dezbaterii bugetului Ministerului Transporturilor și al instituțiilor subordonate. Câciu a adresat o întrebare la care nu a primit un răspuns precis, apoi a țipat cu microfonul deschis: „Am pus o întrebare, vreau răspuns!” Acest parlamentar cu apucături de interlop trebuie să își dea demisia de urgență, iar liderii PSD …
• 
  Coruptul Marius Voineag, devoalat că a mințit în fața CSM de către subordonata sa, care aspiră la postul de procuror șef adjunct al DNA
  Actualul șef al DNA, Marius Voineag, nu a fost tocmai sincer cu membrii CSM la interviul pe care l-a susținut în fața Secției pentru procurori pentru accederea la funcția de procuror general adjunct al României. Dezvăluirea a fost făcută marți, tot în fața Secției pentru procurori a CSM, de către Marinela Mincă, actuala șefă a Secției Judiciare din DNA, care candidează la funcția de adjunctă a șefului DNA. Într-un dosar al DNA judecat anul trecut în recurs la Înalta Curte, completul de judecată a pus în discuția părților sesizarea Curții de Justiție a UE cu o întrebare preliminară privind problematica …
• 
  Eroii în halate albe sunt campionii corupției din România: Dezvăluirile unei candidate la șefia DNA
  O candidată la șefia DNA dezvăluie că cele mai mari probleme legate de corupție sunt în domeniul sănătății. Procurorul Marinela Mincă, propusă de ministrul Justiţiei pentru funcţia de procuror şef adjunct la Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA) spune că în topul infracțiunilor de corupție se află sistemul de sănătate sau fraudarea examenelor în sistemul de învăţământ. Marinela Mincă a adăugat că într-o anumită regiune au fost fapte de corupţie cu privire la obţinerea permiselor de conducere. Topul domeniilor în care există corupție Marinela Mincă a fost întrebată, marţi, în cadrul interviului susţinut în faţa Secţiei de Procurori a Consiliului Superior al Magistraturii, care …
• 
  Marius Lulea, despre ruptura de George Simion
  Marius Lulea, unul dintre fondatorii AUR, explică într-un interviu acordat lui Lucian Mîndruță motivele retragerii sale din prima linie a partidului și diferențele de viziune față de George Simion. De la susținerea bazelor americane în România, până la o strategie controversată de non-rezistență în fața unei eventuale agresiuni rusești, Lulea face o radiografie a „sistemului” politic și a provocărilor de securitate ale țării. Relația cu George Simion Marius Lulea a confirmat retragerea sa din funcțiile de conducere ale partidului, descriind-o drept o „retragere strategică” spre zona de business și inginerie. Deși rămâne membru al formațiunii, Lulea a explicat că nu …
• 
  Managera demisionară de la Spitalul Colțea și-ar fi dat singură o jumătate de normă
  Letiția Veronica Coriu și-ar fi păstrat o jumătate de normă în secția ATI a Spitalului clinic „Colțea” din București după ce a devenit manager. Decizia ar fi fost semnată chiar de ea, iar jurnaliștii invocă un conflict de interese. Între timp, Coriu și-a dat demisia după o controversă legată de angajarea fratelui său pe un post de inginer în structura spitalului. Sursa citată acuză că managera ar fi fost renumerată 9.051 de lei brut lunar în plus pentru jumătatea de normă suplimentară pe care și-ar fi atribuit-o. De când Coriu a devenit manager și și-ar fi atribuit singură jumătatea de …
• 
  Judecătorii CCR vor cu 50% mai mulți bani de la guvern pentru medicamente
  Bugetul CCR discutat în Comisiile reunite de buget-finanțe prevede creșterea cu 50% a banilor alocați pentru asistență socială – medicamente – în acest an, comparativ cu anul trecut. Suma urmează să fie majorată de la 10.000 de lei în 2025, la 15.000 de lei anul acesta. CCR a primit 5.000 de lei în plus bani pentru medicamente în bugetul de stat pe 2026 dezbătut zilele acestea în Parlament. Astfel, suma a crescut de la 10.000 de lei în 2025, la 15.000 de lei în 2026, potrivit proiectului de buget. Mihai Busuioc, despre banii primiți de CCR pentru medicamente: Suma este …
• 
  Contracte cu dedicație de la George Tuță pentru Asociația ”Creștem Rapid”. Lucian Gheorghiu, apropiat de Florin Manole și primarul Tuță
  Asociația „Creștem Rapid”, condusă de Lucian Gheorghiu, a semnat contracte de aproximativ 30.000 de euro cu Școala Gimnazială nr. 13 din Sectorul 1, aflată în administrarea primarului George Tuță (PNL).Secretul: Lucian Gheorghiu este membru PSD și apropiat al ministrului Muncii, Florin Manole, lider PSD Sector 1. Cum a fost posibil? Administrația locală a Sectorului 1 a fost împărțită între membrii coaliției PNL–PSD–REPER–PMP și Forța Dreptei. PSD a primit administrarea DGASPC Sector 1, contractele date de unitățile de învățământ și un post de viceprimar.În acest context, Școala Gimnazială nr. 13 a încheiat, în 2025, șase contracte prin achiziție directă, cu valori …
• 
  Aproximativ 800 de angajați, dați afară de la fabrica de rulmenți din Alexandria. Noi revolte în România
  Aproximativ 800 de oameni ar putea fi concediați după ce grupul japonez JTEKT a anunțat intenția de a închide treptat fabrica de rulmenți din Alexandria, cel mai mare angajator din județul Teleorman. Primele disponibilizări ar urma să înceapă din luna iunie, iar procesul de închidere s-ar putea întinde pe aproximativ un an. Compania invocă scăderea vânzărilor și dificultățile din piața globală, dar ia în calcul și varianta vânzării operațiunilor. O fabrică cu peste 50 de ani de istorie Unitatea din Alexandria funcționează de peste jumătate de secol. Primii rulmenți au fost produși aici în 1974, iar în 1998 compania japoneză …
• 
  Teatrul Masca, renovat la preț de lux. George Tuță a furat fără scrupule
  În politica de sector, memoria este adesea scurtă, dar cifrele rămân scrise în procesele-verbale ale Consiliului Local (CL). Cazul clădirii de la numărul 66 — fostul cinematograf „Înfrățirea între Popoare” și casă a Teatrului „Masca” — oferă un studiu de caz fascinant despre cum „oportunitatea” unei investiții se schimbă radical în funcție de cine semnează expunerea de motive. Toate aceste artificii financiare sunt făcute de administrația locală condusă de George Tuță (PNL), care, practic, a dublat costurile totale pentru reabilitarea Teatrului „Masca” — de la 63 de milioane de lei la 119 milioane de lei. Epoca 2021–2024, PNL& PSD: „63 …
• 
  Primarul din Flămânzi a semnat cu DNA un acord de recunoaştere a vinovăţiei / E acuzat de luare de mită și abuz în serviciu
  Primarul orașului Flămânzi (Botoșani), Dan Oloeriu, și-a recunoscut vina într-un dosar de corupție instrumentat de procurorii Direcției Naționale Anticorupție – Serviciul Teritorial Suceava, anunță Agenția de presă Rador, care citează Radio Iași. Edilul a semnat un acord de recunoaștere a vinovăției după ce a fost acuzat de luare de mită și abuz în serviciu.Cu mai multe detalii vine corespondenta noastră, Gina Poenaru: „Procurorii au propus o pedeapsă de trei ani de închisoare cu suspendare, cu un termen de supraveghere de trei ani, precum și interzicerea unor drepturi pentru aceeași perioadă. Printre acestea se numără dreptul de a alege și de …