România va pierde, de la anul, 4 miliarde de euro anual

Până să ajungă România să cheltuie cele 33 de miliarde de euro pe care îi vom primi de la UE, pierdem 4 miliarde de euro din banii noștri.

Economia României suferă de o boală gravă, deficitul comercial, adică importăm mai mult decât producem. În 2019 s-au cheltuit pe importuri cu 17 miliarde de euro mai mult decât am încasat pe bunurile exportate.

Guvernul a cheltuit și el cu 10 miliarde de euro mai mult decât a putut să strângă.

Cu toate acestea economia a continuat să crească datorită investitorilor străini care aduc bani în țară, datorită românilor plecați la muncă în străinătate care trimit și ei bani în România și datorită Guvernului care se împrumută de la bancheri.

Cel mai mare plus l-au adus exportatorii români de servicii care au reușit să exporte cu 8,5 miliarde de euro mai mult decât s-a cheltuit pe importul serviciilor.

Astfel că supraviețuirea economiei românești este datorată în mare parte acestor exportatori de servicii care reusesc să compenseze risipa guvernanților și consumul românilor de mărfuri străine.

Mai mult de jumate din excedentul de 8,5 miliarde de euro al comerțului extern cu servicii se datorează transportatorilor (4,34 miliarde de euro) iar o treime vine din comerțul cu servicii IT și de comunicații (3 miliarde de euro).

O sursă majoră de deficit este turismul, unde pierdem anual 2 miliarde de euro din cauza românilor care preferă sa-și facă vacanțele în afara țării.

Transportatorii aduc în țară mai mulți bani decât investitorii străini și achită peste 40% din datoriile Guvernului create într-un an.

”Fiecare al patrulea leu pierdut din comerțul de bunuri se întoarce din comerțul cu servicii de transport și fiecare 4 lei din 10, cheltuiți de Guvern peste propriile venituri, se întorc din excedentul comerțului cu servicii de transport”, avertizează Petrișor Peiu, analist.

Printr-un nou pachet normativ adoptat de europarlamentarii din Comisia pentru Transport și Turism a Parlamentului European (TRAN), în data de 8 iunie 2020, veniturile transportatorilor români se vor înjumătății.

Noul act normativ intitulat Pachetul de mobilitate nr. 1 va duce la pierderea a 4 miliarde de euro.

„Alianță Auto Europeană” (European Road Alliance) formată din 8 state UE: Austria, Belgia, Danemarca, Franța, Germania, Italia, Luxemburg și Suedia, la care se adaugă Norvegia, a impus prin presiuni politice acest pachet care este de fapt ”un set de îngrădiri majore ale liberei circulații de bunuri și de persoane pe piața europeană”, după cum afirmă analistul Petrișor Peiu, pentru spotmedia.ro.

Una din măsurile adoptate în acest pachet legislativ European, obligă camioanele să se întoarcă acasî la fiecare 8 săptămâni.

”Această obligație nu creează nicio problemă pentru un camion înmatriculat în Germania sau Austria, aflate geografic în centrul Europei, dar pentru un camion din România duce la o medie de 6 zile pierdute la fiecare 8 săptămâni, ceea ce se traduce în pierderi de cifră de afaceri de 10-14%. Revenirea în România la fiecare 8 săptămâni ar însemna 1.000 de camioane în plus zilnic pe drumurile europene și la frontiere, fără nicio justificare economică”, afirmă Peiu.

Imediat după publicarea pachetului normativ se va impune întorcerea acasă a șoferilor odată la 3-4 săptămâni și li se va interzice efectuarea repaosului săptămânal normal în cabină.

”Peste 60.000 de șoferi vor trebui să se întoarcă acasă la fiecare 3 sau 4 săptămâni, fapt  ce va necesita creșterea capacității de transport și conform estimărilor ar însemna până la 400 de noi zboruri cu avionul sau 1.200 de autocare sau o alternativă între aceste 2 moduri de transport în vederea transportării între 2.000 – 3.000 șoferi zilnic”, calculează Petrișor Peiu.

Ramura la care sunt și românii competitivi, transportul de marfă pe distanțe lungi, va fi reformată în dezavantajul României și va duce la pierderea a 4 miliarde de euro anual.

Ce păzesc cei 33 de europarlamentari români de la Strasbourg și Bruxelles?

• 
  Generația sufocată de chirii: Cum ajung tinerii să dea jumătate din salariu pe o garsonieră și de ce este urgent sprijinul statului
  Criza locuințelor transformă independența tinerilor într-o povară financiară insuportabilă, chiria ajungând să înghită până la jumătate din veniturile lunare ale unui student sau angajat la început de drum. În marile centre universitare și economice precum București, Cluj-Napoca, Iași sau Timișoara, costurile locative au atins praguri alarmante, forțând noua generație să facă compromisuri majore privind calitatea vieții și dezvoltarea profesională. Evoluția galopantă a prețurilor Piața imobiliară a înregistrat o presiune constantă, cu creșteri de 15-20% ale chiriilor în ultimii doi ani. O garsonieră a ajuns să coste în medie între 300 și 450 de euro pe lună, în funcție de oraș …
• 
  Alianța sărăciei PNL-USR prinde contur: Mircea Abrudean vorbește despre formarea unui nou pol neomarxist
  Într-un peisaj politic în care coerența doctrinară pare opțională, conducerea PNL a dat oficial tonul reconfigurărilor de culise. Președintele Senatului, liberalul Mircea Abrudean, a scos la înaintare, luni, scenariul unei posibile alianțe electorale cu USR pentru orizontul anului 2028, punând pe masă proiectul unui ipotetic „pol de centru-dreapta”. Avem un nou pol neomarxist. În timp ce liderii de partid se pierd în declarații pompoase despre un „pol modernizator al României”, realitatea din teren arată o opoziție chinuită, redusă la tactici de moment și la o retorică sterilă îndreptată împotriva actualului Executiv condus de PSD. PNL și USR, mariaj de conveniență …
• 
  Ipocrizia lui Grideanu, după luxul afișat botezul fiului lui Alfred Simonis: „Inclusiv liderii PSD au sărăcit”
  Prezent la Timișoara pentru a-și asuma rolul de naș la botezul fiului lui Alfred Simonis, Sorin Grindeanu susține că a participat la eveniment în calitate de simplu prieten, nu de lider politic. În cadrul conferinței de presă susținute luni la sediul formațiunii, președintele PSD a recunoscut că imaginile și speculațiile apărute în presă după acest eveniment nu i-au făcut o deosebită plăcere. Totodată, liderul social-democrat a respins drept nefondate relatările din spațiul public referitoare la valoarea reală a ceasului și a pantofilor pe care i-a purtat. Grindeanu, despre botezul din familia Simonis: a fost prezent în calitate de prieten Petrecerea …
• 
  Misterul milionului pierdut: Traseul internațional al banilor și culisele anchetei DIICOT în dosarul Călin Georgescu
  Răzvan Leu a devenit figura centrală în investigația derulată de procurori în dosarul Călin Georgescu. După ce a achitat o garanție substanțială de 1 milion de euro pentru un credit promis care nu s-a mai materializat, omul de afaceri așteaptă o clarificare a situației juridice. Între timp, procurorii DIICOT încearcă să descurce ițele financiare internaționale, urmărind banii din Elveția până în Letonie. Anchetatorii verifică activ dacă milionul său se regăsește printre cele peste 4 milioane de euro mutate dintr-un cont din Zürich direct într-o bancă din Riga, relatează puterea.ro. DIICOT reface traseul banilor din dosarul Călin Georgescu Harta financiară a …
• 
  Nereguli majore în sistemul public de pensii: Plăți ilegale și suspiciuni de eroare la recalcularea a 2,2 milioane de dosare
  Ministrul Muncii, Florin Manole, anunță că vor fi identificate și corectate greșelile din sistemul public de pensii, după ce un raport al Curții de Conturi a semnalat nereguli majore. Printre problemele descoperite se numără plăți efectuate în continuare către persoane decedate și pensii de urmaș acordate unor beneficiari care nu mai îndeplineau cerințele legale. Raportul a indicat și posibile erori în recalcularea a aproximativ 2,2 milioane de pensii, însă ministrul susține că această cifră nu reprezintă numărul dosarelor confirmate ca fiind greșite. Ministrul Muncii anunță corectarea pensiilor calculate greșit Florin Manole a declarat, într-o intervenție la Antena 3 CNN, că …
• 
  Găurile negre de la CJ Botoșani: Cum se evaporă milioanele de lei sub administrația lui Valeriu Iftime
  Există o discrepanță majoră între discursul politic și realitatea din documentele contabile la Consiliul Județean Botoșani. Deși Valeriu Iftime, omul de afaceri ajuns în fruntea instituției pe listele PNL, promitea modernizare, performanță și transparență, raportul financiar aferent anului 2025 scoate la lumină un management defectuos al banului public și o serie de nereguli extrem de grave. Bilanțul administrației județene indică datorii de peste 3,2 milioane de lei care nu au fost raportate oficial, dar și contracte medicale în valoare de peste 1,6 milioane de lei atribuite cu încălcarea flagrantă a legislației privind achizițiile publice. Mai mult, un teren din patrimoniul …
• 
  Dezastru financiar la Primăria Buftea: Administrația condusă de Gheorghe Pistol (PNL), vizată de un raport de audit devastator
  Modul în care sunt gestionați banii publici în orașul Buftea, sub conducerea longevivă a primarului liberal Gheorghe Pistol, ridică semne de întrebare majore în urma unui raport de audit financiar aferent anului 2025. Documentul oficial scoate la lumină o serie de nereguli grave, conturând imaginea unei administrații locale măcinate de un haos contabil și de vulnerabilități profunde în protejarea patrimoniului public. Lista deficiențelor identificate de auditori este una de proporții: plăți nejustificate direcționate către constructori, venituri de peste 2,1 milioane de lei raportate complet eronat, cheltuieli de peste o jumătate de milion de lei înregistrate în alt an fiscal și …
• 
  Paradox pe scena politică: UDMR nu susține Guvernul Niculescu, dar a rămas cu zeci de secretari de stat, prefecți și șefi de agenții!
  De peste trei decenii, UDMR a reușit performanța politică de a rămâne constant la guvernare sau în proximitatea deciziei, indiferent de culoarea coalițiilor. Deși reprezintă un procent constant de aproximativ 5% din electorat, formațiunea este adesea descrisă drept „jokerul” care decide majoritățile parlamentare, lăsând impresia că marile partide (PSD, PNL, USR sau AUR) depind de negocierile dictate de liderii maghiari. Actuala generație de lideri — printre care Kelemen Hunor, Tanczos Barna sau Cseke Attila — este acuzată frecvent de adversarii politici că a preluat și perfecționat rețeta veteranilor Marko Bela sau Laszlo Borbely, transformând influența politică într-un veritabil monopol pe …
• 
  Proiectul reactoarelor modulare de la Doicești, îngropat de noul ministru al Energiei. Cine răspunde pentru „gaura” de peste 250 de milioane de dolari?
  Noul ministru al Energiei, Dumitru Chisăliță, a dat lovitura de grație controversatului proiect al reactoarelor nucleare modulare (SMR) NuScale de la Doicești. Prin mandatul acordat joi în cadrul Adunării Generale a Acționarilor (AGA) de la Nuclearelectrica, mult lăudata inițiativă a fost anulată practic înainte de a se concretiza. Rămâne însă o întrebare fundamentală cu ramificații grave: cine va fi tras la răspundere pentru acoperirea prejudiciului de peste 250 de milioane de dolari generat de acest eșec? „Peste 80% dintre condițiile proiectului SMR Doicești nu fuseseră încă îndeplinite” În cadrul ședinței AGA de la Nuclearelectrica, Ministerul Energiei a pus oficial cruce …
• 
  Tensiuni în PNL: Bolojan refuză să plece, în ciuda presiunilor interne venite din partea lui Tișe, Cataramă și Bogdan
  Deși în politica românească funcționează o regulă nescrisă conform căreia premierul care pierde Palatul Victoria pierde automat și conducerea partidului, Ilie Bolojan este hotărât să facă excepție. Fostul prim-ministru exclude categoric orice demisie de la șefia PNL, transmițând duminică, de la Timișoara, că direcția actuală a formațiunii are susținerea unei largi majorități. Mai mult, liderul liberal le-a arătat ușa colegilor care militează pentru o reapropiere de social-democrați, invitându-i să părăsească partidul dacă nu se aliniază noii viziuni. Ilie Bolojan refuză să plece de la conducerea PNL după căderea guvernului Declarațiile liderului liberal survin pe fondul unei presiuni interne tot mai …