Până să ajungă România să cheltuie cele 33 de miliarde de euro pe care îi vom primi de la UE, pierdem 4 miliarde de euro din banii noștri.
Economia României suferă de o boală gravă, deficitul comercial, adică importăm mai mult decât producem. În 2019 s-au cheltuit pe importuri cu 17 miliarde de euro mai mult decât am încasat pe bunurile exportate.
Guvernul a cheltuit și el cu 10 miliarde de euro mai mult decât a putut să strângă.
Cu toate acestea economia a continuat să crească datorită investitorilor străini care aduc bani în țară, datorită românilor plecați la muncă în străinătate care trimit și ei bani în România și datorită Guvernului care se împrumută de la bancheri.
Cel mai mare plus l-au adus exportatorii români de servicii care au reușit să exporte cu 8,5 miliarde de euro mai mult decât s-a cheltuit pe importul serviciilor.
Astfel că supraviețuirea economiei românești este datorată în mare parte acestor exportatori de servicii care reusesc să compenseze risipa guvernanților și consumul românilor de mărfuri străine.
Mai mult de jumate din excedentul de 8,5 miliarde de euro al comerțului extern cu servicii se datorează transportatorilor (4,34 miliarde de euro) iar o treime vine din comerțul cu servicii IT și de comunicații (3 miliarde de euro).
O sursă majoră de deficit este turismul, unde pierdem anual 2 miliarde de euro din cauza românilor care preferă sa-și facă vacanțele în afara țării.
Transportatorii aduc în țară mai mulți bani decât investitorii străini și achită peste 40% din datoriile Guvernului create într-un an.
”Fiecare al patrulea leu pierdut din comerțul de bunuri se întoarce din comerțul cu servicii de transport și fiecare 4 lei din 10, cheltuiți de Guvern peste propriile venituri, se întorc din excedentul comerțului cu servicii de transport”, avertizează Petrișor Peiu, analist.
Printr-un nou pachet normativ adoptat de europarlamentarii din Comisia pentru Transport și Turism a Parlamentului European (TRAN), în data de 8 iunie 2020, veniturile transportatorilor români se vor înjumătății.
Noul act normativ intitulat Pachetul de mobilitate nr. 1 va duce la pierderea a 4 miliarde de euro.
„Alianță Auto Europeană” (European Road Alliance) formată din 8 state UE: Austria, Belgia, Danemarca, Franța, Germania, Italia, Luxemburg și Suedia, la care se adaugă Norvegia, a impus prin presiuni politice acest pachet care este de fapt ”un set de îngrădiri majore ale liberei circulații de bunuri și de persoane pe piața europeană”, după cum afirmă analistul Petrișor Peiu, pentru spotmedia.ro.
Una din măsurile adoptate în acest pachet legislativ European, obligă camioanele să se întoarcă acasî la fiecare 8 săptămâni.
”Această obligație nu creează nicio problemă pentru un camion înmatriculat în Germania sau Austria, aflate geografic în centrul Europei, dar pentru un camion din România duce la o medie de 6 zile pierdute la fiecare 8 săptămâni, ceea ce se traduce în pierderi de cifră de afaceri de 10-14%. Revenirea în România la fiecare 8 săptămâni ar însemna 1.000 de camioane în plus zilnic pe drumurile europene și la frontiere, fără nicio justificare economică”, afirmă Peiu.
Imediat după publicarea pachetului normativ se va impune întorcerea acasă a șoferilor odată la 3-4 săptămâni și li se va interzice efectuarea repaosului săptămânal normal în cabină.
”Peste 60.000 de șoferi vor trebui să se întoarcă acasă la fiecare 3 sau 4 săptămâni, fapt ce va necesita creșterea capacității de transport și conform estimărilor ar însemna până la 400 de noi zboruri cu avionul sau 1.200 de autocare sau o alternativă între aceste 2 moduri de transport în vederea transportării între 2.000 – 3.000 șoferi zilnic”, calculează Petrișor Peiu.
Ramura la care sunt și românii competitivi, transportul de marfă pe distanțe lungi, va fi reformată în dezavantajul României și va duce la pierderea a 4 miliarde de euro anual.
Ce păzesc cei 33 de europarlamentari români de la Strasbourg și Bruxelles?
- Statul preia controlul integral asupra Aeroporturilor București: CNAB intră din nou în proprietate publică
Compania Națională Aeroporturi București, entitate care operează cu rezultate financiare consistente aerogările Otopeni și Băneasa, urmează să fie din nou controlată integral de stat, conform deciziei de vineri a acționarilor. Decizia acționarului majoritar deschide calea renaționalizării CNAB Acționarul majoritar al Companiei Naționale Aeroporturi București (CNAB), care este statul român, prin Ministerul Transporturilor și Infrastructurii (MTI), a dat votul decisiv, vineri, pentru aprobarea intenției de a cumpăra restul de acțiuni, deținute de Fondul Proprietatea. Votul negativ al reprezentanților Franklin Templeton, nu a putut înclina balanța, astfel că urmează un întreg proces de negociere pentru a ajunge la suma pe care statul o va plăti pentru … - Chiria, un lux pentru tinerii la început de drum
Costurile tot mai ridicate ale locuințelor au transformat statul de unul singur în chirie într-o reală provocare pentru tinerii aflați șa început de carieră. O recentă postare pe Reddit a stârnit numeroase controverse și a radus în discuție o problemă foarte sensibilă a generației tinere: cum reușești să te întreții singur, când salariile sunt modeste, iar chiriile cresc în mod constant. „Cum reușiți să stati singuri în chirie? Eu, unul, nu înțeleg cum oamenii proaspăt ieșiți din facultate își pot permite să stea singuri în chirie… când și un apartament amărât cu o singură cameră ajunge la 1200-1500 de lei. Poate e o problemă majoră specifică aici, în Iași, dar mă rog. Tot aud alți oameni cam la același nivel de carieră ca mine care stau singuri în apartamente moderne cu două camere etc. Iar eu dau 700 de lei pe o cameră într-un apartament cu patru camere”, a scris românul pe Reddit. Mesajul a adunat rapid zeci de răspunsuri, iar experiențele conturează o realitate dură: pentru mulți, independența financiară vine cu compromisuri serioase sau cu sprijin din exterior. Mulți utilizatori susțin că, în spatele aparentei stabilități, există adesea sprijin din partea familiei sau renunțări importante. „Îi ajută părinții ba cu bani, ba cu mâncare gătită, nu lucrează pe minim pe economie, ci au salarii decente, au colegi sau colege de apartament (deci nu singuri cum e în postare) își fac datorii își sacrifică alte lucruri (concedii, mașină personală, livrare mâncare, haine noi tot timpul etc). Sau o combinație din cele de mai sus. De cele mai multe ori vorbim de ajutor de la părinți.” Alții vorbesc direct despre costurile și compromisurile personale. Un utilizator din București spune: „Eu stau aproape de un an singur în chirie în București. Dau aprox 2000 de lei (cu întreținerea și toate cele) dintr-un salariu de ~4000. Apartamentul e vai mama lui, dar prefer așa decât să dau mai puțin dar să mai stau cu cineva în apartament. Plătesc în plus, dar liniștea și pacea de a nu mă bruia nimeni la cap nici ziua, nici noaptea sunt neprețuite.” sursa foto: Hepta Pentru alții, începutul a fost foarte gre. Un fost student a povestit: „Acum câțiva ani când m-am mutat prima oară singur aveam venituri cam 3000 lei (salariu + bursă) și chirie 1300 lei. Nu era ușor, sincer. Încercam să mănânc cât mai ieftin și comandatul de mâncare/mâncatul în oraș erau o aroganță.” Concluzia multora este rezumată însă cel mai simplu de un alt utilizator: „Cu chiu, cu vai.” - Giorgia Meloni: Ultimul lucru pe care vreau să-l fac în viață este să-l ajut pe Putin
„Europa trebuie să înceapă negocierile directe cu Rusia pentru încetarea războiului din Ucraina” – Giorgia Meloni Premierul italian a susținut ideea președintelui francez de a relua dialogul direct cu Rusia. Potrivit lui Meloni, dacă se participă la negocieri doar cu una dintre părți, influența Europei asupra acestora va fi limitată. „Principala problemă este cine trebuie să facă acest lucru. Pentru că vom comite o greșeală dacă, pe de o parte, vom decide să reluăm negocierile cu Rusia, iar pe de altă parte, vom acționa haotic. Astfel, îi vom face un serviciu lui Putin. Și asta este ultimul lucru pe care … - UE–Mercosur este și despre globalizarea EURO. De ce sperie Beijingul și Moscova / propaganda anti-UE îl atacă
Acordul comercial UE–Mercosur, relansat și împins spre ratificare după peste 25 de ani de negocieri, este prezentat de susținători ca un pas major pentru exporturile europene și pentru accesul la o piață combinată de sute de milioane de consumatori. În culise însă, miza este mult mai mare decât tarifele vamale: UE încearcă să recupereze teren strategic în America de Sud, într-o regiune în care China a devenit principalul actor economic, iar Rusia și-a extins influența politică și informațională. În România, acordul a ajuns rapid în colimatorul partidelor pro-Kremlin, care îl atacă prin reflex propagandistic, nu prin analiză: aceeași schemă prin … - Acordul comercial UE-Mercosur, un proiect benefic pentru statele membre. Partidele putiniste din România au început să latre
Acordul comercial dintre Uniunea Europeană și blocul sud-american Mercosur, negociat de ani de zile și relansat în contextul reașezărilor economice globale, este privit de majoritatea statelor membre ca un proiect strategic: acces extins la piețe, consolidarea lanțurilor de aprovizionare și o șansă pentru exporturile europene într-o zonă cu peste 260 de milioane de consumatori. În România însă, discuția a fost rapid deturnată de partidele putiniste, care au început să împrăștie panică și sloganuri agresive, folosind orice pretext pentru a intoxica spațiul public. Cu reflexul bine cunoscut: când Europa construiește, ei latră. Un acord strategic, nu un moft birocratic Documentul urmărește … - Ion Sterian, mafiotul de la Transgaz
În România începutului de 2026, unde cetățenii sunt îndemnați să accepte taxe mai mari, ajustări fiscale și „disciplină bugetară”, există un colț de stat care pare să funcționeze după alte reguli: Transgaz, operatorul național de transport al gazelor și un monopol natural în infrastructura energetică. În centrul acestui sistem se află directorul general, Ion Sterian, o figură care a devenit simbolul unei realități greu de apărat public: salarii uriașe, contracte cu protecții exorbitante și un mecanism de cheltuieli care include bani pentru publicitate și campanii, plătite din resursele companiei controlate de stat. Nu e vorba despre opinii sau zvonuri. O … - Putinismul și Trumpismul, două curente autoritare reciclate la București: „populiștii de carton” atacă UE, dar trăiesc din frica pe care o fabrică
O nouă rețetă de manipulare: „patriotism” din platou, simpatie pentru Moscova și admirație pentru MAGA, livrate ca spectacol pentru electorat.În timp ce România are nevoie de soluții reale pentru economie, infrastructură și siguranță, tot mai mult spațiu public este confiscat de un tip de populism agresiv, construit pe două modele toxice: putinismul (autoritarism, cultul liderului, propaganda anti-Occident) și trumpismul (demonizarea instituțiilor, războiul permanent cu presa, simplificarea realității în slogane și „dușmani interni”). În ultimele luni, presa a documentat cum narative pro-Kremlin și teme de tip „MAGA” se infiltrează în discursul public din România, fiind amplificate de politicieni și comunicatori care … - Românii trebuie să se uite cât mai mult la Bruxelles și să ignore complet SUA și Rusia. Viitorul României este în UE
Primele zile ale anului 2026 vin cu un adevăr incomod pe care România îl evită de prea mult timp: în timp ce Bucureștiul oscilează, sperând să „joace” pe mai multe fronturi geopolitice, lumea se restructurează brutal. Iar în această restructurare, SUA și Rusia apar tot mai des, pentru tot mai mulți observatori, drept actori care tensionează și uneori subminează regulile ordinii internaționale, fie prin forță militară, fie prin decizii unilaterale, fie prin folosirea sancțiunilor și presiunilor ca instrument global de politică externă. Pe de o parte, Rusia rămâne un exemplu major de contestare a dreptului internațional, în special prin războiul … - România care strânge cureaua: cum se vede realitatea din bonurile de casă
Există multe moduri de a măsura teama, prudența sau așteptarea unei societăți. Unele se văd cu ocazia alegerilor electorale, altele în economii, dar cel mai sincer dintre toate se vede într-un loc banal: în coșul de cumpărături. Pentru că exact acolo, între conservele rămase pe raft, între hainele puse la loc și între carburantul cumpărat strict cât trebuie, se vede o țară care începe să strângă cureaua. Noiembrie 2025 a fost una dintre acele luni în care România și-a redus în tăcere consumul. Cifrele au fost confirmate vineri de Institutul Național de Statistică. Instituția spune că vânzările din comerțul cu … - Miza reală a începutului de an: șefii din justiție și serviciile secrete se negociază „la pachet”, iar președintele Nicușor Dan pare tot mai izolat
În culisele puterii, începutul de an 2026 aduce în prim-plan una dintre cele mai sensibile bătălii instituționale: numirea șefilor marilor parchete și ai serviciilor de informații, un proces care, potrivit unor surse politice citate de presă, se poartă „la pachet” și ar urma să fie decis prin negocieri între partidele din coaliție și președintele României, Nicușor Dan. Dincolo de limbajul protocolar („consultări”, „cooperare instituțională”), criticii acestui mecanism vorbesc despre un târg politic cu efect direct asupra justiției și a securității naționale. Discuțiile pentru șefia SRI și SIE, dar și pentru conducerea DNA, DIICOT și Parchetul General, sunt descrise în presă …
