România va pierde, de la anul, 4 miliarde de euro anual

Până să ajungă România să cheltuie cele 33 de miliarde de euro pe care îi vom primi de la UE, pierdem 4 miliarde de euro din banii noștri.

Economia României suferă de o boală gravă, deficitul comercial, adică importăm mai mult decât producem. În 2019 s-au cheltuit pe importuri cu 17 miliarde de euro mai mult decât am încasat pe bunurile exportate.

Guvernul a cheltuit și el cu 10 miliarde de euro mai mult decât a putut să strângă.

Cu toate acestea economia a continuat să crească datorită investitorilor străini care aduc bani în țară, datorită românilor plecați la muncă în străinătate care trimit și ei bani în România și datorită Guvernului care se împrumută de la bancheri.

Cel mai mare plus l-au adus exportatorii români de servicii care au reușit să exporte cu 8,5 miliarde de euro mai mult decât s-a cheltuit pe importul serviciilor.

Astfel că supraviețuirea economiei românești este datorată în mare parte acestor exportatori de servicii care reusesc să compenseze risipa guvernanților și consumul românilor de mărfuri străine.

Mai mult de jumate din excedentul de 8,5 miliarde de euro al comerțului extern cu servicii se datorează transportatorilor (4,34 miliarde de euro) iar o treime vine din comerțul cu servicii IT și de comunicații (3 miliarde de euro).

O sursă majoră de deficit este turismul, unde pierdem anual 2 miliarde de euro din cauza românilor care preferă sa-și facă vacanțele în afara țării.

Transportatorii aduc în țară mai mulți bani decât investitorii străini și achită peste 40% din datoriile Guvernului create într-un an.

”Fiecare al patrulea leu pierdut din comerțul de bunuri se întoarce din comerțul cu servicii de transport și fiecare 4 lei din 10, cheltuiți de Guvern peste propriile venituri, se întorc din excedentul comerțului cu servicii de transport”, avertizează Petrișor Peiu, analist.

Printr-un nou pachet normativ adoptat de europarlamentarii din Comisia pentru Transport și Turism a Parlamentului European (TRAN), în data de 8 iunie 2020, veniturile transportatorilor români se vor înjumătății.

Noul act normativ intitulat Pachetul de mobilitate nr. 1 va duce la pierderea a 4 miliarde de euro.

„Alianță Auto Europeană” (European Road Alliance) formată din 8 state UE: Austria, Belgia, Danemarca, Franța, Germania, Italia, Luxemburg și Suedia, la care se adaugă Norvegia, a impus prin presiuni politice acest pachet care este de fapt ”un set de îngrădiri majore ale liberei circulații de bunuri și de persoane pe piața europeană”, după cum afirmă analistul Petrișor Peiu, pentru spotmedia.ro.

Una din măsurile adoptate în acest pachet legislativ European, obligă camioanele să se întoarcă acasî la fiecare 8 săptămâni.

”Această obligație nu creează nicio problemă pentru un camion înmatriculat în Germania sau Austria, aflate geografic în centrul Europei, dar pentru un camion din România duce la o medie de 6 zile pierdute la fiecare 8 săptămâni, ceea ce se traduce în pierderi de cifră de afaceri de 10-14%. Revenirea în România la fiecare 8 săptămâni ar însemna 1.000 de camioane în plus zilnic pe drumurile europene și la frontiere, fără nicio justificare economică”, afirmă Peiu.

Imediat după publicarea pachetului normativ se va impune întorcerea acasă a șoferilor odată la 3-4 săptămâni și li se va interzice efectuarea repaosului săptămânal normal în cabină.

”Peste 60.000 de șoferi vor trebui să se întoarcă acasă la fiecare 3 sau 4 săptămâni, fapt  ce va necesita creșterea capacității de transport și conform estimărilor ar însemna până la 400 de noi zboruri cu avionul sau 1.200 de autocare sau o alternativă între aceste 2 moduri de transport în vederea transportării între 2.000 – 3.000 șoferi zilnic”, calculează Petrișor Peiu.

Ramura la care sunt și românii competitivi, transportul de marfă pe distanțe lungi, va fi reformată în dezavantajul României și va duce la pierderea a 4 miliarde de euro anual.

Ce păzesc cei 33 de europarlamentari români de la Strasbourg și Bruxelles?

• 
  Selly și Stanciu – petrecere pe banii românilor și legături cu Moscova!
  Andrei Șelaru, cunoscut drept Selly, CEO-ul NIBIRU, are un nou acționar. Inspire Asset Management, vehiculul de investiții al lui Iulian Stanciu, fostul șef eMAG, a intrat oficial în NIBIRU Real Estate. Selly insistă că nu este începutul unei relații, ci continuarea ei firească: Stanciu ar fi finanțat proiectul încă dinainte de primul sezon. Același Iulian Stanciu este, potrivit presei, în plin proces de preluare a activelor NIS Petrol, subsidiara din România a grupului sârb controlat de Gazprom Neft. Pachetul include 19 benzinării Gazprom în Transilvania, patru perimetre petroliere în Timiș și o centrală electrică de 7,5 MW la Jimbolia. Compania …
• 
  Statul capturat de clanuri: Clanul Olguțian își instalează din nou lacheul la Ministerul Justiției. Urmează „liber la furat” sub noul Executiv
  România asistă pasivă și neputinciosă la o nouă etapă din procesul de acaparare totală a instituțiilor statului de către grupurile de interese politico-mafiote. Într-un episod de o sfidare incredibilă la adresa bunului-simț și a oricărei etici instituționale, puternicul clan Olguțian de la Craiova își repune omul de casă, pe Radu Marinescu, la conducerea Ministerului Justiției. Sub aparențele noului Cabinet condus de Luca Niculescu – un guvern hibrid croit în spatele ușilor închise –, sistemul judiciar primește un mesaj dur și fără echivoc: este din nou „liber la furat!”. O simplă analiză a programului de guvernare al noului Cabinet dezvăluie dimensiunea …
• 
  Atac cibernetic la Bursa de Valori București: Date personale compromise, de la CNP la cod IBAN
  Infrastructura financiară a României a fost lovită de un nou incident grav de securitate. Depozitarul Central – instituția cheie prin care sunt rulate toate tranzacțiile de la Bursa de Valori București (BVB) – a căzut victimă unui atac cibernetic. Hackerii au reușit să compromită aplicația utilizată pentru Adunările Generale ale Acționarilor (AGA), lăsând temporar sistemul indisponibil și expunând un volum uriaș de date cu caracter personal aparținând utilizatorilor. Instituția a intervenit de urgență, contractând experți în securitate IT și sesizând Directoratul Național de Securitate Cibernetică (DNSC). Atacul cibernetic de la Bursa de Valori București Depozitarul Central reprezintă nucleul vital al …
• 
  Bătălia pentru moștenirea lui Dinu Patriciu este pierdută: Instanța dă undă verde la executarea silită a averii fostului miliardar
  Instanța a tranșat conflictul dintre moștenitorii lui Dinu Patriciu și băncile. Familia miliardarului s-a luptat ani la rând pentru averea de peste două miliarde de euro. Judecătorii au decis însă că bunurile rămase să fie scoase la vânzare silită. Creditul uriaș al lui Dinu Patriciu După ce omul de afaceri a murit în 2014, s-a aflat că acesta avea un credit uriaș. Executarea a vizat o sumă care depășește jumătate de miliard de lei. Judecătoria Sectorului 3 a admis solicitarea biroului de executori judecătorești și a dispus comunicarea oficială a documentelor de vânzare silită către moștenitori la adresele indicate, inclusiv …
• 
  Restricții de circulație pe podul Giurgiu-Ruse: Lucrări de reparații pe partea bulgară timp de până la două luni
  Podul Prieteniei, care leagă Giurgiu de Ruse și reprezintă unul dintre cele mai tranzitate puncte de trecere a frontierei dintre România și Bulgaria, traversează o perioadă critică pentru circulația rutieră. Autoritățile bulgare au inițiat o serie de lucrări ample de reparație și consolidare pe segmentul aflat sub jurisdicția lor, măsură care a atras după sine impunerea unor restricții drastice de trafic pentru toate categoriile de vehicule. Situația lovește în plin atât companiile de transport rutier, cât și turiștii români aflați în drum spre destinațiile de vacanță din Bulgaria, Grecia sau Turcia. Lucrări majore pe partea bulgară a podului Secțiunea bulgară …
• 
  Cifre alarmante de la BNR! Datoria externă a României a explodat la 238 de miliarde de euro, iar investițiile străine s-au prăbușit
  Datele oficiale publicate de Banca Națională a României confirmă o tendință de îndatorare accelerată. La finalul lunii august 2026, datoria externă totală a țării a escaladat la 238,08 miliarde de euro, marcând un avans de aproape 8 miliarde față de pragul de 230,63 miliarde de euro raportat la încheierea anului 2025. Această dinamică subliniază presiunea uriașă de pe umerii economiei naționale, amplificată de un deficit de cont curent tot mai adânc și de o prăbușire abruptă a capitalului străin atras. Situația ridică semne de întrebare legitime privind capacitatea statului de a-și susține finanțările și vulnerabilitatea economiei pe termen mediu. Structura …
• 
  Guvernul taie în carne vie! Nouă companii de stat vor fi fuzionate sau desființate direct. Ce se întâmplă cu angajații
  Ministerul Economiei a declanșat o amplă campanie de restructurare în portofoliul companiilor de stat, un proces care se va solda cu reducerea numărului de societăți controlate de Guvern cu până la nouă unități. Operațiunea – o combinație de fuziuni, comasări și desființări directe – țintește exclusiv societățile care înregistrează pierderi cronice sau care au demonstrat un model de funcționare complet ineficient. Printre cele mai de impact măsuri se numără absorbția companiei Romfilatelia de către Poșta Română, radierea Telegondolei din Mamaia și comasarea strategică a unor actori din industria apelor minerale și a mineritului. Fuziunea dintre Poșta Română și Romfilatelia Una …
• 
  Înalta Curte a decis definitiv: Guvernul este obligat să plătească magistraților restanțe salariale de aproximativ 5 miliarde de lei
  Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) a obținut o victorie definitivă în litigiul cu Guvernul privind plata restanțelor salariale ale magistraților. Hotărârea forțează Executivul să identifice aproximativ cinci miliarde de lei (circa un miliard de euro) dintr-un buget de stat deja suprasolicitat. Decizia marchează deznodământul unui lung șir de proceduri prin care magistratura și-a recalculat propriile salarii, și-a acordat drepturi retroactive pe cale administrativă și a utilizat instanțele pentru a transforma aceste drepturi în obligații ferme pentru stat, interpretând cadrul legal într-un mod extrem de favorabil propriei bresle. Mecanismul administrativ al „fabricii de bani” Problema nu a apărut recent …
• 
  Mesaj din spatele gratiilor: Călin Georgescu le explică susținătorilor de ce rămâne blocat în Arestul Central, în ciuda deciziei Tribunalului
  Fostul prezidențiabil Călin Georgescu, aflat în arest preventiv la Arestul Central, transmite un mesaj către susținătorii săi prin care încearcă să le explice faptul că, deși Tribunalul București a admis cererea de înlocuire a măsurii arestării preventive cu măsura arestului la domiciliu, această decizie nu este definitivă. Georgescu le transmite că decizia finală va fi luată la Curtea de Apel București. Georgescu: Contestația procurorilor va fi judecată la Curtea de Apel București „CLARIFICARE PRIVIND SITUAȚIA JURIDICĂ ACTUALĂ Marți, 13 octombrie 2026, judecătorul de drepturi și libertăți din cadrul Tribunalului București a admis cererea de înlocuire a măsurii arestării preventive cu …
• 
  Acuzații de încălcare a embargoului: Vicepreședintele USR Dâmbovița, audiat pentru exportul unui strung industrial de 1,75 milioane de euro
  Ancheta DIICOT cu privire la presupusa încălcare a embargoului impus de UE față de Belarus de către vicepreședintele USR Dâmbovița, Alexandru Munteanu, și directorul firmei acestuia, Evgeni Polyakov, scoate la iveală noi detalii. Cei doi sunt investigați pentru trimiterea, prin firme intermediare, a unui utilaj tehnic ce ar fi putut fi folosit de Belarus la crearea de piese pentru rachete și tancuri. Informațiile din dosar sugerează că oficialul politic ar fi cunoscut caracterul nelegal al tranzacției, acesta fiind motivul pentru care s-ar fi căutat metode alternative, prin firme interpuse, pentru transportarea agregatului tehnic. Publicația Gândul a prezentat fragmente din declarațiile …