Până să ajungă România să cheltuie cele 33 de miliarde de euro pe care îi vom primi de la UE, pierdem 4 miliarde de euro din banii noștri.
Economia României suferă de o boală gravă, deficitul comercial, adică importăm mai mult decât producem. În 2019 s-au cheltuit pe importuri cu 17 miliarde de euro mai mult decât am încasat pe bunurile exportate.
Guvernul a cheltuit și el cu 10 miliarde de euro mai mult decât a putut să strângă.
Cu toate acestea economia a continuat să crească datorită investitorilor străini care aduc bani în țară, datorită românilor plecați la muncă în străinătate care trimit și ei bani în România și datorită Guvernului care se împrumută de la bancheri.
Cel mai mare plus l-au adus exportatorii români de servicii care au reușit să exporte cu 8,5 miliarde de euro mai mult decât s-a cheltuit pe importul serviciilor.
Astfel că supraviețuirea economiei românești este datorată în mare parte acestor exportatori de servicii care reusesc să compenseze risipa guvernanților și consumul românilor de mărfuri străine.
Mai mult de jumate din excedentul de 8,5 miliarde de euro al comerțului extern cu servicii se datorează transportatorilor (4,34 miliarde de euro) iar o treime vine din comerțul cu servicii IT și de comunicații (3 miliarde de euro).
O sursă majoră de deficit este turismul, unde pierdem anual 2 miliarde de euro din cauza românilor care preferă sa-și facă vacanțele în afara țării.
Transportatorii aduc în țară mai mulți bani decât investitorii străini și achită peste 40% din datoriile Guvernului create într-un an.
”Fiecare al patrulea leu pierdut din comerțul de bunuri se întoarce din comerțul cu servicii de transport și fiecare 4 lei din 10, cheltuiți de Guvern peste propriile venituri, se întorc din excedentul comerțului cu servicii de transport”, avertizează Petrișor Peiu, analist.
Printr-un nou pachet normativ adoptat de europarlamentarii din Comisia pentru Transport și Turism a Parlamentului European (TRAN), în data de 8 iunie 2020, veniturile transportatorilor români se vor înjumătății.
Noul act normativ intitulat Pachetul de mobilitate nr. 1 va duce la pierderea a 4 miliarde de euro.
„Alianță Auto Europeană” (European Road Alliance) formată din 8 state UE: Austria, Belgia, Danemarca, Franța, Germania, Italia, Luxemburg și Suedia, la care se adaugă Norvegia, a impus prin presiuni politice acest pachet care este de fapt ”un set de îngrădiri majore ale liberei circulații de bunuri și de persoane pe piața europeană”, după cum afirmă analistul Petrișor Peiu, pentru spotmedia.ro.
Una din măsurile adoptate în acest pachet legislativ European, obligă camioanele să se întoarcă acasî la fiecare 8 săptămâni.
”Această obligație nu creează nicio problemă pentru un camion înmatriculat în Germania sau Austria, aflate geografic în centrul Europei, dar pentru un camion din România duce la o medie de 6 zile pierdute la fiecare 8 săptămâni, ceea ce se traduce în pierderi de cifră de afaceri de 10-14%. Revenirea în România la fiecare 8 săptămâni ar însemna 1.000 de camioane în plus zilnic pe drumurile europene și la frontiere, fără nicio justificare economică”, afirmă Peiu.
Imediat după publicarea pachetului normativ se va impune întorcerea acasă a șoferilor odată la 3-4 săptămâni și li se va interzice efectuarea repaosului săptămânal normal în cabină.
”Peste 60.000 de șoferi vor trebui să se întoarcă acasă la fiecare 3 sau 4 săptămâni, fapt ce va necesita creșterea capacității de transport și conform estimărilor ar însemna până la 400 de noi zboruri cu avionul sau 1.200 de autocare sau o alternativă între aceste 2 moduri de transport în vederea transportării între 2.000 – 3.000 șoferi zilnic”, calculează Petrișor Peiu.
Ramura la care sunt și românii competitivi, transportul de marfă pe distanțe lungi, va fi reformată în dezavantajul României și va duce la pierderea a 4 miliarde de euro anual.
Ce păzesc cei 33 de europarlamentari români de la Strasbourg și Bruxelles?
- Guvernul nu se mai oprește: încă 1,1 miliarde împrumutate pentru a acoperi haosul bugetar
Ministerul de Finanțe a mai adăugat încă 1,1 miliarde de lei la datoria publică, într-o încercare disperată de a acoperi deficitul bugetar tot mai adânc. Împrumuturile au devenit pentru acest guvern ceea ce este colacul de salvare pentru un înecat: un gest reflex, repetat obsesiv, fără niciun plan pe termen lung. În loc să construiască o economie funcțională, Ciolacu și ai lui trăiesc din banii luați de la bănci și aruncați în găurile unui sistem care nu produce nimic. Această practică devine norma unei guvernări care nu mai are resurse interne, nu mai are soluții și nu mai are nici … - Guvernul amână bugetul pe 2026: România intră în noul an fără bază legală pentru cheltuieli
Oficialitățile confirmă ceea ce toată lumea bănuiam: bugetul de stat pentru 2026 nu va fi votat în acest an. Practic, România va intra în luna ianuarie fără fundament bugetar aprobat, ceea ce înseamnă că statul nu va putea angaja cheltuieli decât în limita prevederilor minimale, restrictive, menite să mențină aparatul administrativ la nivel de supraviețuire. Investițiile se blochează, programele publice se opresc, iar administrația intră în modul de avarie. Această situație nu este un accident, ci o dovadă a incapacității Guvernului de a formula un buget realist, bazat pe cifre corecte și nu pe cosmetizări politice. De ani întregi, miniștrii … - Dobândă mică, inflație mare: statul român vinde iluzii prin titlurile Tezaur
Statul român lansează din nou programul Tezaur, afișând cu mândrie o dobândă de 7,4%, ca și cum ar oferi românilor o oportunitate financiară reală. În realitate, această dobândă este sub nivelul inflației reale, ceea ce înseamnă că fiecare cetățean care împrumută statul pierde bani. Câștigul este doar unul aparent, o cifră frumos ambalată într-o broșură oficială, dar complet ruptă de puterea de cumpărare care se erodează lună de lună. Guvernul folosește aceste titluri nu pentru a finanța dezvoltarea României, ci pentru a acoperi un buget găurit de risipă, pensii speciale, contracte sinecuriste și un aparat public hipertrofiat. Cetățeanul crede că … - Drumul Expres Craiova–Pitești se surpă: pământul o ia la vale la nici un an de la inaugurare
La mai puțin de un an de la inaugurarea lucrărilor, Drumul Expres Craiova–Pitești începe deja să dea semne grave de instabilitate. Imaginile și rapoartele din teren arată alunecări masive de sol, terasamente care cedează și zone în care carosabilul riscă să fie afectat înainte ca traficul intens să își spună cuvântul. Este una dintre cele mai clare dovezi că proiectul a fost realizat cu mari deficiențe tehnice, iar graba politică de a tăia panglica a primat în fața siguranței și durabilității. Problema pleacă de la o execuție necorespunzătoare a terasamentelor și de la o evaluare superficială a riscurilor geotehnice. Pământul, … - Gabriel Florea: „Plafonul cash a blocat cash flow-ul firmelor”. AUR cere schimbarea legii
Plafonul impus de stat pentru plățile în numerar a devenit una dintre cele mai absurde măsuri adoptate în ultimii ani, lovind direct în mediul de afaceri și sufocând activitatea economică a mii de firme. Într-o conferință recentă, deputatul AUR Gabriel Florea a explicat clar cum această limitare artificială a transformat România într-una dintre cele mai restrictive țări din Europa în privința circulației numerarului. Florea a subliniat că măsura nu a redus evaziunea, așa cum pretindea guvernul, ci a blocat pur și simplu cash flow-ul companiilor, în special al celor mici și mijlocii. În loc să ajute economia, plafonul a creat … - De ce nu construim nave în România? Guvernul preferă să îmbogățească alte țări, nu șantierele românești
Decizia statului român de a importa nave la prețuri exorbitante, în loc să le comande în șantierele navale din România, este una dintre cele mai absurde și păguboase politici economice ale ultimelor decenii. Avem porturi, avem infrastructură, avem muncitori calificați, avem tradiție în construcția navală, dar nu avem voință politică. În loc să stimuleze producția internă, guvernul preferă să trimită miliarde în economiile altor state, ignorând potențialul industrial uriaș de aici. Această alegere deliberată nu privează doar șantierele navale de comenzi, ci lovește în întreaga economie națională. Construcția de nave nu înseamnă doar metal sudat și motoare montate. Înseamnă un … - Marius Lulea: „Am avut un vot împotriva partidelor. 70% nu au ieșit la vot”
Rezultatele alegerilor din Capitală arată un fenomen fără precedent: nu victoria unui candidat, ci prăbușirea încrederii în partidele politice. Marius Lulea atrage atenția asupra cifrelor care schimbă complet interpretarea scrutinului: aproape 70% dintre bucureșteni au refuzat să meargă la vot, un semnal puternic de respingere a întregului sistem politic. „Am avut un vot împotriva partidelor. Aproape 70% din bucureșteni nu au ieșit la vot. Asta înseamnă că oamenii nu mai au încredere în partidele politice și că acestea nu fac niciun efort real pentru a recâștiga încrederea românilor”, a declarat Lulea. El subliniază și un paradox greu de ignorat despre … - Casele de sondaje s-au dovedit încă o dată inutile. Bani furați cu nemiluita de la politicieni pentru cifre false
Alegerile din Capitală au expus încă o dată una dintre cele mai mari farsă ale industriei politice: sondajele fabricate, livrate pe bani grei, cu pretenția de „date științifice”. În realitate, casele de sondaje s-au dovedit din nou inutile, incompetente sau pur și simplu dispuse să falsifice realitatea pentru cei care plătesc. În ultimele săptămâni de campanie, publicul a fost bombardat cu procente halucinante, scenarii fanteziste și „proiecții” care nu au avut nicio legătură cu rezultatele reale. Politicienii s-au folosit de aceste cifre iluzorii pentru a manipula electoratul, iar institutele au încasat sume consistente pentru servicii care s-au dovedit complet lipsite … - Ciprian Ciucu, omul mafiei imobiliare, ales de doar 9% dintre bucureșteni să conducă Capitala
Legitimitate minimă Rezultatul alegerilor pentru Primăria Capitalei ridică întrebări serioase despre reprezentativitate, legitimitate și despre direcția în care va fi împins Bucureștiul. Ciprian Ciucu, politicianul asociat constant cu rețelele de interese și dezvoltatorii imobiliari controversați, a devenit primar general cu doar aproximativ 200.000 de voturi din cele 1,8 milioane de persoane cu drept de vot în București. Cu alte cuvinte, doar 9% dintre bucureșteni l-au ales, procent care arată nu o victorie, ci o fractură profundă între administrația viitoare și populația capitalei. În timp ce presa favorabilă PNL încearcă să prezinte rezultatul drept un „mandat puternic”, realitatea este că Bucureștiul … - Primarii PSD, o adunătură inutilă. Nu au făcut nimic pentru Daniel Băluță
Alegerile din Capitală au scos la iveală nu doar slăbiciunile candidaților, ci și fracturile majore din interiorul PSD București. Daniel Băluță, unul dintre cei mai puternici edili ai partidului și singurul cu o administrație vizibilă, a fost lăsat practic singur în campanie, abandonat de propriii colegi, primarii PSD din Capitală. În loc să formeze o echipă coerentă, să ofere un mesaj unitar și să își susțină candidatul cu mobilizare și infrastructură, primarii PSD s-au comportat ca o adunătură inutilă, preocupată doar de propriile calcule politice. Au stat retrași, au evitat asumarea publică, nu au adus voturi și nu au arătat …
