Până să ajungă România să cheltuie cele 33 de miliarde de euro pe care îi vom primi de la UE, pierdem 4 miliarde de euro din banii noștri.
Economia României suferă de o boală gravă, deficitul comercial, adică importăm mai mult decât producem. În 2019 s-au cheltuit pe importuri cu 17 miliarde de euro mai mult decât am încasat pe bunurile exportate.
Guvernul a cheltuit și el cu 10 miliarde de euro mai mult decât a putut să strângă.
Cu toate acestea economia a continuat să crească datorită investitorilor străini care aduc bani în țară, datorită românilor plecați la muncă în străinătate care trimit și ei bani în România și datorită Guvernului care se împrumută de la bancheri.
Cel mai mare plus l-au adus exportatorii români de servicii care au reușit să exporte cu 8,5 miliarde de euro mai mult decât s-a cheltuit pe importul serviciilor.
Astfel că supraviețuirea economiei românești este datorată în mare parte acestor exportatori de servicii care reusesc să compenseze risipa guvernanților și consumul românilor de mărfuri străine.
Mai mult de jumate din excedentul de 8,5 miliarde de euro al comerțului extern cu servicii se datorează transportatorilor (4,34 miliarde de euro) iar o treime vine din comerțul cu servicii IT și de comunicații (3 miliarde de euro).
O sursă majoră de deficit este turismul, unde pierdem anual 2 miliarde de euro din cauza românilor care preferă sa-și facă vacanțele în afara țării.
Transportatorii aduc în țară mai mulți bani decât investitorii străini și achită peste 40% din datoriile Guvernului create într-un an.
”Fiecare al patrulea leu pierdut din comerțul de bunuri se întoarce din comerțul cu servicii de transport și fiecare 4 lei din 10, cheltuiți de Guvern peste propriile venituri, se întorc din excedentul comerțului cu servicii de transport”, avertizează Petrișor Peiu, analist.
Printr-un nou pachet normativ adoptat de europarlamentarii din Comisia pentru Transport și Turism a Parlamentului European (TRAN), în data de 8 iunie 2020, veniturile transportatorilor români se vor înjumătății.
Noul act normativ intitulat Pachetul de mobilitate nr. 1 va duce la pierderea a 4 miliarde de euro.
„Alianță Auto Europeană” (European Road Alliance) formată din 8 state UE: Austria, Belgia, Danemarca, Franța, Germania, Italia, Luxemburg și Suedia, la care se adaugă Norvegia, a impus prin presiuni politice acest pachet care este de fapt ”un set de îngrădiri majore ale liberei circulații de bunuri și de persoane pe piața europeană”, după cum afirmă analistul Petrișor Peiu, pentru spotmedia.ro.
Una din măsurile adoptate în acest pachet legislativ European, obligă camioanele să se întoarcă acasî la fiecare 8 săptămâni.
”Această obligație nu creează nicio problemă pentru un camion înmatriculat în Germania sau Austria, aflate geografic în centrul Europei, dar pentru un camion din România duce la o medie de 6 zile pierdute la fiecare 8 săptămâni, ceea ce se traduce în pierderi de cifră de afaceri de 10-14%. Revenirea în România la fiecare 8 săptămâni ar însemna 1.000 de camioane în plus zilnic pe drumurile europene și la frontiere, fără nicio justificare economică”, afirmă Peiu.
Imediat după publicarea pachetului normativ se va impune întorcerea acasă a șoferilor odată la 3-4 săptămâni și li se va interzice efectuarea repaosului săptămânal normal în cabină.
”Peste 60.000 de șoferi vor trebui să se întoarcă acasă la fiecare 3 sau 4 săptămâni, fapt ce va necesita creșterea capacității de transport și conform estimărilor ar însemna până la 400 de noi zboruri cu avionul sau 1.200 de autocare sau o alternativă între aceste 2 moduri de transport în vederea transportării între 2.000 – 3.000 șoferi zilnic”, calculează Petrișor Peiu.
Ramura la care sunt și românii competitivi, transportul de marfă pe distanțe lungi, va fi reformată în dezavantajul României și va duce la pierderea a 4 miliarde de euro anual.
Ce păzesc cei 33 de europarlamentari români de la Strasbourg și Bruxelles?
- Țară, țară, vrem ministru al Educației! De ce nu vrea nimeni să preia ministerul
Ministerul Educației a rămas în aer de la finalul lunii decembrie, când Daniel David a demisionat. Mai multe propuneri au fost făcute, dar Ilie Bolojan s-a lovit de refuzuri. Nimeni nu vrea să preia funcția, fiindcă bugetul este mic și oricine va fi ministru, va trebui să ia măsuri dure. Interimatul lui Ilie Bolojan la Ministerul Educației expiră la finalul acestei luni, așa că partidul trebuie să găsească rapid pe cineva care să ocupe funcția de ministru, lăsată de Daniel David. Au fost mai multe nume luate în calcul pentru acest portofoliu. Marilen Pirtea, rector al Universității de Vest Timișoara, și Luciana … - O ‘românească’ încinge serios spiritele în Balcani: Scandal de un miliard de euro din cauza Centurii Metropolitane a Clujului
O afacere de peste un miliard de euro, cu bani europeni și guvernamentali, a degenerat într-un scandal transfrontalier care inflamează relațiile din Balcani și blochează unul dintre cele mai mari proiecte de infrastructură din România. Centura Metropolitană a Clujului a fost suspendată după ce una dintre firmele din asocierea câștigătoare susține că nu a participat niciodată la licitație și că ar fi fost folosită în baza unor documente falsificate, în timp ce alți parteneri invocă acte notariale valide. Cazul a ajuns în zona penală, iar miza este uriașă: fondurile europene, credibilitatea procedurilor de achiziții și un proiect strategic pentru România. Proiectul Centurii … - Taxe mărite ieri, lacrimi de crocodil vărsate azi: ipocrizia lui Kelemen Hunor
Kelemen Hunor, președintele UDMR, a ajuns la concluzia că taxele locale din România sunt prea mari și ar trebui scăzute. O observație interesantă, dacă nu ar veni la doar puțin timp după ce aceste taxe au fost majorate recent, prin decizii luate chiar de guvernarea din care UDMR face parte. În multe localități, taxele au fost dublate, iar în unele cazuri chiar triplate, lovind direct în cetățeni și firmele mici. UDMR nu este un partid aflat pe banca rezervelor. Conduce și decide alături de PNL, PSD și USR. Este parte din majoritatea care a girat aceste creșteri de taxe, justificându-le … - Bilet mai scump, servicii mai proaste: STB, vaca de muls a PNL
Ciprian Ciucu anunță creșterea prețului biletului la autobuz, ca și cum problema transportului public din București ar fi lipsa banilor de la călători. În realitate, problema se numește STB – o companie transformată de ani de zile într-o vacă de muls pentru partide, nu într-un serviciu public eficient. STB nu este săracă. Este sifonată. Contracte umflate, firme „de casă”, achiziții dubioase și o schemă de personal încărcată artificial cu oameni aduși pe criterii politice. Angajați care nu vin la muncă, care nu știu ce au de făcut sau care sunt complet incompetenți, dar bine ancorați în rețelele de partid. Pentru … - Tarom, parazitată de partidele politice
TAROM nu este o companie aeriană aflată în dificultate din cauza pieței sau a concurenței internaționale. Este o companie parazitată politic, stoarsă ani la rând de partidele aflate la guvernare, indiferent de culoarea lor. Managementul numit pe criterii de partid, nu de competență, a transformat un simbol național într-un pacient ținut artificial în viață din bani publici. La Tarom, schimbarea directorilor a devenit sport de coaliție. Fiecare guvernare și-a plantat oamenii, a semnat contracte păguboase, a tolerat sinecuri și a închis ochii la pierderi cronice. Avioane ținute la sol, rute neprofitabile menținute din orgolii politice și o schemă de personal … - România intră în 2026 cu un deficit comercial colosal: aproape 30 de miliarde de euro
România intră în 2026 cu un deficit comercial de aproape 30 de miliarde de euro, o problemă gravă care nu este nouă și nici accidentală. De câțiva ani buni, acest dezechilibru se menține constant, semn că statul a eșuat sistematic să corecteze modelul economic bazat pe import masiv și producție slabă. Economia românească funcționează pe un tipar periculos: consum alimentat din importuri. Importăm mai mult decât exportăm an după an, iar diferența este acoperită prin datorie. Nimic din acest mecanism nu este sustenabil. Este doar amânarea notei de plată. Cea mai gravă situație este în zona alimentară. România importă mâncare … - Dezastru bugetar: în 2025 statul a cheltuit cu peste 150 de miliarde de lei mai mult decât a încasat
Anul 2025 confirmă eșecul total al politicii bugetare din România. Statul a cheltuit cu peste 150 de miliarde de lei mai mult decât a reușit să colecteze, adâncind un deficit care nu mai poate fi explicat prin investiții sau situații excepționale. Este rezultatul unui stat scump, ineficient și lacom. Banii nu s-au dus în autostrăzi terminate, în spitale funcționale sau în școli moderne. S-au dus în salarii umflate, sporuri absurde, pensii speciale, agenții inutile și un aparat administrativ supradimensionat. România nu are un stat social puternic, ci un stat consumator de resurse, care trăiește din împrumuturi. În loc să crească … - Bucureștiul îngheață în apartamente. 36 de ani de nepăsare
În București, mii de apartamente rămân fără căldură, iarnă de iarnă, ca într-un oraș abandonat. Oamenii dorm îmbrăcați, încălzesc apa pe aragaz și plătesc facturi pentru un serviciu pe care nu îl primesc. Capitala unei țări europene a ajuns să trăiască un eșec administrativ rușinos. Regimul comunist avea, cel puțin, scuzele lui: lipsă de resurse, izolare, un sistem economic închis. Astăzi nu mai există niciuna. Suntem în Uniunea Europeană, avem acces la fonduri, la tehnologie, la expertiză. Avem bani. Ce nu avem este competență și asumare. Rețelele de termoficare sunt vechi, sparte, pierd peste jumătate din energie, iar reparațiile se … - Importăm mere din Polonia, în timp ce ale noastre putrezesc în depozite
România a ajuns într-o situație absurdă: importăm mere din Polonia, în timp ce merele românești se strică în livezi sau în depozite improvizate. Nu pentru că nu ar fi bune, ci pentru că nu avem organizare, depozitare și procesare. Este imaginea perfectă a eșecului politicilor agricole din ultimii ani. Pomicultorii români produc, dar nu au unde să-și țină marfa. Lipsesc depozitele moderne, centrele de colectare și contractele stabile cu marile lanțuri comerciale. Statul a privit pasiv cum producția locală este sufocată, iar piața este ocupată de importuri. Merele din Polonia nu sunt mai gustoase, sunt doar mai bine ambalate într-un … - România, groapa de descărcare a Europei: laptele în surplus ajunge la noi
Statele europene cu agricultură suprasubvenționată își aruncă surplusul de lapte pe piața românească, distrugând ce a mai rămas din zootehnia locală. Când au prea multă producție și prețurile le scad acasă, soluția este simplă: exportă ieftin spre Est. Iar România, fără politici de protecție și fără strategie, devine piața perfectă de desfacere. Laptele intră la prețuri foarte mici, uneori sub costul de producție al fermierului român. Nu pentru că ar fi mai bun, ci pentru că este subvenționat masiv în țările de origine. Fermierul român nu concurează cu piața liberă, ci cu bugete de stat străine. Este o competiție falsă, …
