România va pierde, de la anul, 4 miliarde de euro anual

Până să ajungă România să cheltuie cele 33 de miliarde de euro pe care îi vom primi de la UE, pierdem 4 miliarde de euro din banii noștri.
Economia României suferă de o boală gravă, deficitul comercial, adică importăm mai mult decât producem. În 2019 s-au cheltuit pe importuri cu 17 miliarde de euro mai mult decât am încasat pe bunurile exportate.
Guvernul a cheltuit și el cu 10 miliarde de euro mai mult decât a putut să strângă.
Cu toate acestea economia a continuat să crească datorită investitorilor străini care aduc bani în țară, datorită românilor plecați la muncă în străinătate care trimit și ei bani în România și datorită Guvernului care se împrumută de la bancheri.
Cel mai mare plus l-au adus exportatorii români de servicii care au reușit să exporte cu 8,5 miliarde de euro mai mult decât s-a cheltuit pe importul serviciilor.
Astfel că supraviețuirea economiei românești este datorată în mare parte acestor exportatori de servicii care reusesc să compenseze risipa guvernanților și consumul românilor de mărfuri străine.
Mai mult de jumate din excedentul de 8,5 miliarde de euro al comerțului extern cu servicii se datorează transportatorilor (4,34 miliarde de euro) iar o treime vine din comerțul cu servicii IT și de comunicații (3 miliarde de euro).
O sursă majoră de deficit este turismul, unde pierdem anual 2 miliarde de euro din cauza românilor care preferă sa-și facă vacanțele în afara țării.
Transportatorii aduc în țară mai mulți bani decât investitorii străini și achită peste 40% din datoriile Guvernului create într-un an.
”Fiecare al patrulea leu pierdut din comerțul de bunuri se întoarce din comerțul cu servicii de transport și fiecare 4 lei din 10, cheltuiți de Guvern peste propriile venituri, se întorc din excedentul comerțului cu servicii de transport”, avertizează Petrișor Peiu, analist.
Printr-un nou pachet normativ adoptat de europarlamentarii din Comisia pentru Transport și Turism a Parlamentului European (TRAN), în data de 8 iunie 2020, veniturile transportatorilor români se vor înjumătății.
Noul act normativ intitulat Pachetul de mobilitate nr. 1 va duce la pierderea a 4 miliarde de euro.
„Alianță Auto Europeană” (European Road Alliance) formată din 8 state UE: Austria, Belgia, Danemarca, Franța, Germania, Italia, Luxemburg și Suedia, la care se adaugă Norvegia, a impus prin presiuni politice acest pachet care este de fapt ”un set de îngrădiri majore ale liberei circulații de bunuri și de persoane pe piața europeană”, după cum afirmă analistul Petrișor Peiu, pentru spotmedia.ro.
Una din măsurile adoptate în acest pachet legislativ European, obligă camioanele să se întoarcă acasî la fiecare 8 săptămâni.
”Această obligație nu creează nicio problemă pentru un camion înmatriculat în Germania sau Austria, aflate geografic în centrul Europei, dar pentru un camion din România duce la o medie de 6 zile pierdute la fiecare 8 săptămâni, ceea ce se traduce în pierderi de cifră de afaceri de 10-14%. Revenirea în România la fiecare 8 săptămâni ar însemna 1.000 de camioane în plus zilnic pe drumurile europene și la frontiere, fără nicio justificare economică”, afirmă Peiu.
Imediat după publicarea pachetului normativ se va impune întorcerea acasă a șoferilor odată la 3-4 săptămâni și li se va interzice efectuarea repaosului săptămânal normal în cabină.
”Peste 60.000 de șoferi vor trebui să se întoarcă acasă la fiecare 3 sau 4 săptămâni, fapt ce va necesita creșterea capacității de transport și conform estimărilor ar însemna până la 400 de noi zboruri cu avionul sau 1.200 de autocare sau o alternativă între aceste 2 moduri de transport în vederea transportării între 2.000 – 3.000 șoferi zilnic”, calculează Petrișor Peiu.
Ramura la care sunt și românii competitivi, transportul de marfă pe distanțe lungi, va fi reformată în dezavantajul României și va duce la pierderea a 4 miliarde de euro anual.
Ce păzesc cei 33 de europarlamentari români de la Strasbourg și Bruxelles?
- Ilie Bolojan anunță înghețarea marilor lucrări de infrastructură – distrugerea totală a economiei
Premierul Ilie Bolojan a declarat că a aflat din discuţiile cu conducerea CNAIR că există o intenţie a constructorilor să înceapă lucrările, pe cheltuiala lor, mai repede. Premierul le-a cerut celor de la CNAIR ca toate lucrările care nu au început să fie înghețate în anul 2026 și să fie reluate abia în anul 2027. ”În condiţiile în care între constructori şi companie se ajunge la o înţelegere în acest sens, putem să găsim o formulă prin care lucrările să înceapă în cursul anului viitor, dar nu avem posibilitatea să facem plăţi în cursul anului viitor, dar dacă constructorii şi compania găsesc acest aranjament, … - Judecătorii din Craiova ies în stradă
Sorina Marinaș, judecătoare la secția penală de la Curtea de Apel Craiova, a anunțat că sâmbătă se alătură protestelor față de starea sistemului de justiție din țara noastră, pe fondul valului de nemulțumire declanșat de dezvăluirile din documentarul Recorder „Justiție Capturată”. „Cu siguranță ce fac eu acum se poate numi sinucidere profesională. Eu, judecător penalist, voi face asta, deși îmi tremură mâinile, și știu că poate însemna finalul carierei mele”, a scris judecătoarea vineri seară, într-un mesaj publicat pe pagina ei de Facebook. Spune că a promovat doar pe examene „Cariera mea s-a dezvoltat exclusiv pe bază de INM și examene. Eu … - La 36 de ani de la Revoluție, Bucureștiul nu e legat de Suceava și nici Timișoara de Iași
Au trecut 36 de ani de la Revoluție și România încă nu reușește un lucru elementar: să-și lege marile regiuni istorice prin autostrăzi. Bucureștiul nu este conectat de Suceava, iar Timișoara nu este legată de Iași. Nu vorbim despre proiecte futuriste, ci despre infrastructura minimă a unui stat modern. În timp ce alte țări au construit mii de kilometri de autostrăzi, România a produs studii, promisiuni, hărți colorate și inaugurări electorale. Moldovenii sunt izolați, vestul e conectat mai mult cu Europa decât cu restul țării, iar capitala rămâne un nod sufocat, nu un centru de legătură națională. Lipsa infrastructurii nu … - Românii au dreptate: Justiția apără hoții din partide. Cine a anulat alegerile?
Tot mai mulți români spun ceea ce ani la rând a fost șoptit: Justiția nu mai este percepută ca apărătoarea legii, ci ca scutul politic al hoților din partide. Când mari dosare se pierd, se prescriu sau sunt „corectate” pe traseu, iar cei mici sunt striviți fără milă, sentimentul de nedreptate devine generalizat. Nu e propagandă, e experiență directă. Întrebarea care arde este una simplă și legitimă: cine a anulat alegerile? Cine a luat decizia care a lovit direct în votul cetățenilor și în suveranitatea lor? Nu s-au prezentat vinovați clari, nu s-au asumat răspunderi, nu au existat consecințe. Doar … - Editorial | De ce eșuează națiunile când Justiția nu funcționează – Daron Acemoglu
Daron Acemoglu este unul dintre cei mai influenți economiști ai lumii contemporane, profesor la MIT, constant menționat ca posibil laureat al Premiului Nobel pentru economie. Este cunoscut pentru cercetările sale despre instituții, dezvoltare economică, inegalitate și relația dintre putere politică și prosperitate. Cartea sa, De ce eșuează națiunile, scrisă împreună cu James A. Robinson, este astăzi o lucrare de referință în înțelegerea succesului și eșecului statelor. Teza lui Acemoglu este incomodă pentru elite: națiunile nu eșuează din lipsă de resurse naturale, educație sau muncă, ci atunci când instituțiile sunt construite pentru a servi un grup restrâns. În centrul acestor instituții … - Guvernele UE au ajuns la un acord pentru îngheţarea pe termen nelimitat a activelor băncii centrale ruse în Europa
Guvernele statelor Uniunii Europene au ajuns vineri la un acord cu privire la îngheţarea pe termen nelimitat a activelor băncii centrale ruse în Europa, înlăturând astfel un obstacol important în calea utilizării fondurilor respective pentru a ajuta Ucraina, ţară invadată de forţele ruse începând din februarie 2022, transmite Reuters, citat de Agerpres. Belgia, ţara în care se află marea majoritate a acestor active îngheţate, a cerut garanţii ”independente şi autonome” de la celelalte ţări membre ale Uniunii Europene în schimbul sprijinului său pentru ”împrumutul de reparaţii” pentru Ucraina folosindu-se activele ruseşti îngheţate. Euroclear, companie ce adăposteşte la Bruxelles marea majoritate … - Judecătoarea Raluca Moroșanu, singurul magistrat de la Curtea de Apel București care a votat pentru eliminarea pensiilor speciale
Judecătoarea Raluca Moroșanu, un reper al verticalității în rândul magistraților români, continuă să se distingă prin integritate profesională și angajament civic în sistemul de justiție. Cu o carieră de peste 26 de ani în magistratură, dintre care 19 la Curtea de Apel București, Moroșanu s-a impus ca una dintre vocile cele mai respectate și admirate din mediul juridic. Într-un moment deosebit de important pentru opinia publică, judecătoarea a demonstrat curaj și responsabilitate, exprimându-și deschis punctul de vedere în cadrul unei conferințe de presă organizate la Curtea de Apel București, într-un context sensibil generat de dezvăluirile jurnalistice privind condițiile interne de … - Jurnaliştii cotidianului La Repubblica din Italia, în grevă împotriva preluării acestuia de către un grup elen
Jurnaliştii cotidianului La Repubblica sunt în grevă vineri împotriva anunţatei preluări a acestui important cotidian italian şi a casei sale editoriale GEDI de către un grup elen, informează AFP preluată de Agerpres. GEDI este unul dintre principalele grupuri editoriale ale Italiei, deţinând două cotidiene naţionale, La Repubblica (de stânga) şi La Stampa (de centru-stânga), dar şi site-ul HuffPost Italia şi Radio Deejay. Miliardarul John Elkann, moştenitorul familiei Agnelli şi proprietarul GEDI prin holdingul său Exor, este în „discuţii avansate” pentru a vinde GEDI către Antenna, grupul de presă al armatorului elen Minos Kyriakou, au anunţat jurnaliştii cotidianului La Stampa, care … - Zeci de procurori de la Brașov solicită analizarea cu celeritate a cazurilor prezentate în documentarul Justiție Capturată
Zeci de procurori din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Braşov şi din cadrul unităţilor subordonate își exprimă solidaritatea, într-o scrisoare deschisă, cu poziția Secţiei pentru procurori din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii în legătură cu documentarul Recorder și cu „colegii care au formulat acuzații de o gravitate deosebită”. Procurorii de la Brașov solicită analizarea cu celeritate a cazurilor prezentate în documentarul Recorder, dacă promovările în funcții reprezintă vulnerabilităţi ale sistemului de justiţie, restabilirea competenței DNA în cazurile de corupție din justiție, măsuri sustenabile pentru protejarea avertizorilor de integritate din justiţie și dacă modalitatea de organizare şi funcţionare … - Familia gen. Theodoru cere 200 de mil. € despăgubiri de la MApN
Familia generalului Radu Theodoru a atacat decizia MApN de a nu organiza onoruri militare pentru înmormântarea fostului cadru militar. „Dacă Armata Română se supune altor legi decât celor ale statului român, atunci trebuie spus clar: nu mai avem armată, ci administrație colonială.” Rudele generalului vor despăgubiri de 200 de milioane de euro dacă decizia nu este modificată. Familia generalului Theodoru au acuzat Armata Română că nu a retras onoarea fără să invoce o hotărâre judecătorească, ci doar un raport al unui institut. „MApN comunică, într-un limbaj birocratic împănat cu <<valori oficiale>>, că refuză onorurile militare pentru un general-maior (rtr.) și …