România va pierde, de la anul, 4 miliarde de euro anual

Până să ajungă România să cheltuie cele 33 de miliarde de euro pe care îi vom primi de la UE, pierdem 4 miliarde de euro din banii noștri.

Economia României suferă de o boală gravă, deficitul comercial, adică importăm mai mult decât producem. În 2019 s-au cheltuit pe importuri cu 17 miliarde de euro mai mult decât am încasat pe bunurile exportate.

Guvernul a cheltuit și el cu 10 miliarde de euro mai mult decât a putut să strângă.

Cu toate acestea economia a continuat să crească datorită investitorilor străini care aduc bani în țară, datorită românilor plecați la muncă în străinătate care trimit și ei bani în România și datorită Guvernului care se împrumută de la bancheri.

Cel mai mare plus l-au adus exportatorii români de servicii care au reușit să exporte cu 8,5 miliarde de euro mai mult decât s-a cheltuit pe importul serviciilor.

Astfel că supraviețuirea economiei românești este datorată în mare parte acestor exportatori de servicii care reusesc să compenseze risipa guvernanților și consumul românilor de mărfuri străine.

Mai mult de jumate din excedentul de 8,5 miliarde de euro al comerțului extern cu servicii se datorează transportatorilor (4,34 miliarde de euro) iar o treime vine din comerțul cu servicii IT și de comunicații (3 miliarde de euro).

O sursă majoră de deficit este turismul, unde pierdem anual 2 miliarde de euro din cauza românilor care preferă sa-și facă vacanțele în afara țării.

Transportatorii aduc în țară mai mulți bani decât investitorii străini și achită peste 40% din datoriile Guvernului create într-un an.

”Fiecare al patrulea leu pierdut din comerțul de bunuri se întoarce din comerțul cu servicii de transport și fiecare 4 lei din 10, cheltuiți de Guvern peste propriile venituri, se întorc din excedentul comerțului cu servicii de transport”, avertizează Petrișor Peiu, analist.

Printr-un nou pachet normativ adoptat de europarlamentarii din Comisia pentru Transport și Turism a Parlamentului European (TRAN), în data de 8 iunie 2020, veniturile transportatorilor români se vor înjumătății.

Noul act normativ intitulat Pachetul de mobilitate nr. 1 va duce la pierderea a 4 miliarde de euro.

„Alianță Auto Europeană” (European Road Alliance) formată din 8 state UE: Austria, Belgia, Danemarca, Franța, Germania, Italia, Luxemburg și Suedia, la care se adaugă Norvegia, a impus prin presiuni politice acest pachet care este de fapt ”un set de îngrădiri majore ale liberei circulații de bunuri și de persoane pe piața europeană”, după cum afirmă analistul Petrișor Peiu, pentru spotmedia.ro.

Una din măsurile adoptate în acest pachet legislativ European, obligă camioanele să se întoarcă acasî la fiecare 8 săptămâni.

”Această obligație nu creează nicio problemă pentru un camion înmatriculat în Germania sau Austria, aflate geografic în centrul Europei, dar pentru un camion din România duce la o medie de 6 zile pierdute la fiecare 8 săptămâni, ceea ce se traduce în pierderi de cifră de afaceri de 10-14%. Revenirea în România la fiecare 8 săptămâni ar însemna 1.000 de camioane în plus zilnic pe drumurile europene și la frontiere, fără nicio justificare economică”, afirmă Peiu.

Imediat după publicarea pachetului normativ se va impune întorcerea acasă a șoferilor odată la 3-4 săptămâni și li se va interzice efectuarea repaosului săptămânal normal în cabină.

”Peste 60.000 de șoferi vor trebui să se întoarcă acasă la fiecare 3 sau 4 săptămâni, fapt  ce va necesita creșterea capacității de transport și conform estimărilor ar însemna până la 400 de noi zboruri cu avionul sau 1.200 de autocare sau o alternativă între aceste 2 moduri de transport în vederea transportării între 2.000 – 3.000 șoferi zilnic”, calculează Petrișor Peiu.

Ramura la care sunt și românii competitivi, transportul de marfă pe distanțe lungi, va fi reformată în dezavantajul României și va duce la pierderea a 4 miliarde de euro anual.

Ce păzesc cei 33 de europarlamentari români de la Strasbourg și Bruxelles?

• 
  Spălătoria CAB a anulat pe motiv de prescriere și condamnarea de 5 ani de închisoare pentru Sorin Blejnar, fostul șef al ANAF
  Curtea de Apel Bucureşti a dispus anularea unei condamnări de 5 ani închisoare primită de fostul şef al ANAF Sorin Blejnar în anul 2019 pentru trafic de influenţă, motivul invocat de judecători fiind faptul că faptele s-au prescris, transmite Agerpres. În mai 2019, Sorin Blejnar a fost condamnat la 5 ani de închisoare cu executare pentru săvârşirea infracţiunii de trafic de influenţă, fiind obligat să achite şi suma de peste 12 milioane de lei. De amintit este că judecătorii au anulat condamnarea lui Blejnar pentru faptele din martie-aprilie 2011, dar au menținut condamnarea pe alte fapte penale. A executat aproape jumătate din …
• 
  Trecutul nu se uită și nu se șterge: Marcel Ciolacu, surprins la cafea în Italia cu fugarul Ionel Arsene
  Statul român îl consideră pe Ionuț Arsene în continuare fugar. Acesta se află în continuare pe lista urmăriților internaționali ai Poliției Române. Fostul premier și actualul lider al CJ Buzău, Marcel Ciolacu, a fost fotografiat pe terasa unui hotel de lux din Italia împreună cu fostul șef al CJ Neamț, Ionuț Arsene. Pozele cu cei doi, publicate de HotNews, îi surprind pe terasa Vilei Cortine Palace, unde cazarea ar fi undeva la 800 de euro pe noapte. Ionuț Arsene este condamnat la 6 ani de închisoare în România. Acesta a fugit în Italia, dar cererea de extrădare făcută de autoritățile române …
• 
  Cum fură reziștii lui Bolojan! Milioane pentru fosta firmă a actualului ministru interimar demis Pîslaru
  România administrativă a reușit să transforme conflictul de interese într o problemă de vocabular. Atât timp cât nu mai figurezi în registrul acționarilor, ni se explică doct că trecutul a fost radiat, relațiile au fost purificate, iar memoria instituțională trebuie să sufere subit de amnezie. Nu contează că ai fondat firma, că ai condus o, că ai fost partenerul ei și că oamenii care îți administrează astăzi cabinetul au lucrat acolo. Contează că, în ziua semnării contractului, nu mai aveai acțiuni. Restul este coincidență, iar coincidența, după cum știm, reprezintă cea mai prosperă industrie a statului român. La 26 noiembrie …
• 
  10 milioane de euro din PNRR pentru un consorțiu belgiano-olandez. SURSE: Trădătorul de patrie George Simion a încasat la sacoșă
  Un nou paradox zguduie scena politică și economică din România: banii din PNRR, destinați teoretic redresării firmelor românești, ajung în buzunarele unor magneți financiari din Vest, în timp ce opoziția suveranistă condusă de George Simion s-a scufundat într-o tăcere totală, iar potrivit unor surse politice tăcerea lui Simion a fost cumpărată cu bani grei la sacoșă. În timp ce consorțiul european Aukera Energy defilează triumfător cu contractul proaspăt semnat pentru Faza 2 a mega-proiectului de baterii de stocare de la Gura Ialomiței, detaliile din spatele cortinei scot la iveală o rețea de interese transfrontaliere și controverse majore. Rețeta de succes: …
• 
  Radiografia corupției care a băgat STB în insolvență
  Procedura de insolvență a Societății de Transport București (STB S.A.) ascunde un sistem generalizat de corupție, achiziții frauduloase și trafic de influență la cel mai înalt nivel. O avertizare oficială în interes public, formulată conform Legii nr. 361/2022 și transmisă direct către Direcția Națională Anticorupție (DNA) și Agenția Națională de Integritate (ANI), detaliază modul în care fosta și actuala conducere ar fi transformat instituția într-o „pușculiță de partid”. Insolvență nedeclarată și acuzații de bancrută frauduloasă STB S.A. se află într-o stare de insolvență nedeclarată încă din anul 2020. Ascunderea voită a acestui colaps financiar și acumularea continuă de noi datorii …
• 
  Politici de clan și cumetrie la primăria lu` Niță. Cum a ajuns mâna dreaptă a primarului director general la o structură nou înființată. Sora și cumnatul Mădălinei Ciubotaru, angajați la primărie prin transfer
  Astrele i s-au aranjat perfect Mădălinei Ciubotaru, șefa de cabinet și confidenta lui Adrian Niță, primarul orașului Piatra-Neamț, care, începând cu jumătatea lunii februarie, este director al unei direcții nou înființate în primărie. Ciubotaru l-a susținut puternic pe Niță în campania electorală, iar după alegerea ca primar a celui din urmă, Mădălina a fost numită șefa lui de cabinet, potrivit Atacul.ro. Cum s-au aliniat astrele pentru Ciubotaru, soră și cumnat Până să ajungă în funcția de director (interimar), funcție pe care o ocupă în prezent, Ciubotaru a fost „nevoită” să participe și să câștige un concurs pentru funcția de consilier în cadrul unui compartiment aflat …
• 
  Procurorul CSM Claudiu Sandu, verdict dur pentru justiție: „Totul este penetrat de corupție”
  Procurorul Claudiu Sandu, membru CSM și critic al grupării informale conduse de Lia Savonea, a făcut marți o radiografie dură a justiție din România după ce Curtea de Justiție a UE a publicat decizia prin care a desființat hotărările Înalte Curți de Casație. ”Faptul ca am încălcat niste principii de drept si, in acest fel, am facut scăpați sute sau mii de infractori arată halul de degradare a scolii românești de drept dar si degradarea accelerata a conștiinței magistraturii din România”, a scris Sandu într-o postare pe rețele. ”Lucrurile nu se fac temeinic în această țară. Nu știu daca s-au …
• 
  JAF LA MAE: România a plătit sute de mii de dolari chirie pentru ambasadă și reședință în Libia, deși nu mai are echipă acolo de 12 ani
  Șefa diplomației române, Oana Țoiu, a precizat că valoarea totală a patrimoniului pe care îl are țara noastră în afara teritoriului național, prin Ministerul Afacerilor Externe, depășește 4 miliarde de euro. Este vorba despre 123 de clădiri și 77 de terenuri, a spus ministrul interimar al Afacerilor Externe, marți seară, la Euronews România, unde a afirmat că auditul de la MAE din această perioadă a scos la iveală situații care, odată remediate, pot reduce cheltuielile statului român. „Am identificat, de exemplu, în Libia, acolo aveam contract de chirie atât pentru ambasadă, cât și pentru reședință, însă noi nu mai avem echipă …
• 
  Parchetul European a descins în fieful baronului Hubert Thuma: Fraudă cu fonduri europene de 4 milioane de euro
  Parchetul European (EPPO) a efectuat marți șapte percheziții într-un dosar care vizează suspiciuni de fraudă în achiziții publice și abuz în serviciu privind un proiect de aproximativ 4 milioane de euro, finanțat prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Ancheta are în vedere achiziția de echipamente și materiale medicale destinate reducerii infecțiilor asociate actului medical. Potrivit unui comunicat al Parchetului European, perchezițiile au avut loc la un spital și la un Consiliu Județean din regiunea Muntenia, dar și la mai multe societăți comerciale și la domiciliul unor persoane vizate de anchetă, conform Mediafax. Anchetatorii suspectează supraevaluarea artificială a contractului …
• 
  Cum a pierdut România banii PNRR pentru centre de colectare a deșeurilor
  Din 13 centre de colectare selectivă a deșeurilor, de mari dimensiuni, prevăzute cu finanțare de circa 6 milioane de euro fiecare prin PNRR încă din 2023, doar trei au rămas în program și numai unul a fost deschis până acum. Celelalte zece, din București-Ilfov, Timișoara, Iași, Brașov și alte orașe reședință de județ, sunt mult întârziate și vor fi „pasate” pentru finanțare în bugetul național. Este vorba de centre integrate de colectare separată a deșeurilor „cu aport voluntar” (CAV-uri) destinate marilor aglomerări urbane, în care cetățenii pot preda, gratuit, orice tip de deșeuri: de la canapele la televizoare și frigidere, …