România va pierde, de la anul, 4 miliarde de euro anual

Până să ajungă România să cheltuie cele 33 de miliarde de euro pe care îi vom primi de la UE, pierdem 4 miliarde de euro din banii noștri.

Economia României suferă de o boală gravă, deficitul comercial, adică importăm mai mult decât producem. În 2019 s-au cheltuit pe importuri cu 17 miliarde de euro mai mult decât am încasat pe bunurile exportate.

Guvernul a cheltuit și el cu 10 miliarde de euro mai mult decât a putut să strângă.

Cu toate acestea economia a continuat să crească datorită investitorilor străini care aduc bani în țară, datorită românilor plecați la muncă în străinătate care trimit și ei bani în România și datorită Guvernului care se împrumută de la bancheri.

Cel mai mare plus l-au adus exportatorii români de servicii care au reușit să exporte cu 8,5 miliarde de euro mai mult decât s-a cheltuit pe importul serviciilor.

Astfel că supraviețuirea economiei românești este datorată în mare parte acestor exportatori de servicii care reusesc să compenseze risipa guvernanților și consumul românilor de mărfuri străine.

Mai mult de jumate din excedentul de 8,5 miliarde de euro al comerțului extern cu servicii se datorează transportatorilor (4,34 miliarde de euro) iar o treime vine din comerțul cu servicii IT și de comunicații (3 miliarde de euro).

O sursă majoră de deficit este turismul, unde pierdem anual 2 miliarde de euro din cauza românilor care preferă sa-și facă vacanțele în afara țării.

Transportatorii aduc în țară mai mulți bani decât investitorii străini și achită peste 40% din datoriile Guvernului create într-un an.

”Fiecare al patrulea leu pierdut din comerțul de bunuri se întoarce din comerțul cu servicii de transport și fiecare 4 lei din 10, cheltuiți de Guvern peste propriile venituri, se întorc din excedentul comerțului cu servicii de transport”, avertizează Petrișor Peiu, analist.

Printr-un nou pachet normativ adoptat de europarlamentarii din Comisia pentru Transport și Turism a Parlamentului European (TRAN), în data de 8 iunie 2020, veniturile transportatorilor români se vor înjumătății.

Noul act normativ intitulat Pachetul de mobilitate nr. 1 va duce la pierderea a 4 miliarde de euro.

„Alianță Auto Europeană” (European Road Alliance) formată din 8 state UE: Austria, Belgia, Danemarca, Franța, Germania, Italia, Luxemburg și Suedia, la care se adaugă Norvegia, a impus prin presiuni politice acest pachet care este de fapt ”un set de îngrădiri majore ale liberei circulații de bunuri și de persoane pe piața europeană”, după cum afirmă analistul Petrișor Peiu, pentru spotmedia.ro.

Una din măsurile adoptate în acest pachet legislativ European, obligă camioanele să se întoarcă acasî la fiecare 8 săptămâni.

”Această obligație nu creează nicio problemă pentru un camion înmatriculat în Germania sau Austria, aflate geografic în centrul Europei, dar pentru un camion din România duce la o medie de 6 zile pierdute la fiecare 8 săptămâni, ceea ce se traduce în pierderi de cifră de afaceri de 10-14%. Revenirea în România la fiecare 8 săptămâni ar însemna 1.000 de camioane în plus zilnic pe drumurile europene și la frontiere, fără nicio justificare economică”, afirmă Peiu.

Imediat după publicarea pachetului normativ se va impune întorcerea acasă a șoferilor odată la 3-4 săptămâni și li se va interzice efectuarea repaosului săptămânal normal în cabină.

”Peste 60.000 de șoferi vor trebui să se întoarcă acasă la fiecare 3 sau 4 săptămâni, fapt  ce va necesita creșterea capacității de transport și conform estimărilor ar însemna până la 400 de noi zboruri cu avionul sau 1.200 de autocare sau o alternativă între aceste 2 moduri de transport în vederea transportării între 2.000 – 3.000 șoferi zilnic”, calculează Petrișor Peiu.

Ramura la care sunt și românii competitivi, transportul de marfă pe distanțe lungi, va fi reformată în dezavantajul României și va duce la pierderea a 4 miliarde de euro anual.

Ce păzesc cei 33 de europarlamentari români de la Strasbourg și Bruxelles?

• 
  Ginerele lui Mihai Tudose a furat banii românilor! DNA a descins la CJ Brăila
  Procurorii DNA fac percheziții la CJ Brăila, condus de Francisk Iulian Chiriac (PSD). Perchezițiile sunt și la clubul de handbal HC Dunărea Brăila, procurorii suspectând săvârșirea mai multor fapte de corupție. Procurorii DNA fac percheziții la CJ Brăila. Sunt efectuate percheziții domiciliare în trei locații situate pe raza municipiului Brăila.  ”Procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție – Serviciul teritorial Galați efectuează cercetări într-o cauză penală ce vizează suspiciuni privind săvârșirea, începând cu anul 2022 și până în prezent, a unor infracțiuni de abuz în serviciu, prin care ar fi fost obținute foloase necuvenite pentru sine sau pentru alte persoane, în …
• 
  Procurorii au pus sechestru pe bunuri în valoare 55 de milioane de euro în dosarul exploziei din Rahova. 176 de persoane cer despăgubiri
  Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București a anunțat miercuri că 176 de persoane fizice și firme au cerut despăgubiri în dosarul exploziei din Rahova, iar anchetatorii au pus sechestru pe bunurile celor cercetați în valoare de peste 55 de milioane de euro. Într-un comunicat remis miercuri, Parchetul anunță că, în ultimele luni, a desfășurat un complex de activități procesuale și de cercetare în vederea stabilirii tuturor împrejurărilor producerii exploziei din Rahova, în octombrie 2025, a lanțului cauzal și a persoanelor care pot răspunde penal și civil. Astfel, urmărirea penală se efectuează în prezent față de patru persoane fizice, …
• 
  Corupta Oana Gheorghiu, în vizorul DNA
  Procurorii DNA vor face audieri în cazul Oana Gheorghiu – fostul șef al ADR, Dragoș Vlad, după ce acesta a depus ieri o plângere penală și alte probe împotriva vicepremierului Oana Gheorghiu şi ministrul Economiei, Irineu Darău. Fostul şef al ADR (Autoritatea pentru Digitalizarea României), Dragoș Vlad, a depus ieri o plângere penală, la sediul DNA central din Știrbei Vodă, împotriva vicepremierului interimar Oana Gheorghiu şi ministrul Economiei interimar, Irineu Darău. După depunerea plângerii la DNA și a altor probe, fostul şef al ADR, Dragoș Vlad a transmis presei plângerea și a ieșit pe Antena 3 să o prezinte public. …
• 
  Eurostat: România are cea mai mare inflație din Uniunea Europeană
  Eurostat a anunțat miercuri că România a înregistrat în aprilie 2026 cea mai ridicată rată anuală a inflației din Uniunea Europeană, de 9,5%, într-un context în care scumpirile continuă să accelereze la nivel european. Potrivit datelor oficiale, inflația anuală în Uniunea Europeană a urcat la 3,2% în aprilie 2026, față de 2,8% în martie și 2,4% în aceeași perioadă a anului trecut. România, pe primul loc în UE la inflație ”Rata anuală a inflaţiei în zona euro a fost de 3,0% în aprilie 2026, în creştere faţă de 2,6% în martie. Cu un an mai devreme, rata era de 2,2%. Inflaţia anuală …
• 
  Percheziții DNA la Consiliul Județean Brăila / Este vizat șeful CJ Brăila, Francisk Iulian Chiriac 
  După CJ Bistrița și Sălaj, procurorii DNA fac percheziții la CJ Brăila. Procurorii DNA fac percheziții la CJ Brăila, condus de Francisk Iulian Chiriac (PSD). Perchezițiile sunt și la clubul de handbal HC Dunărea Brăila, procurorii suspectând săvârșirea mai multor fapte de corupție. Clubul sportiv HC Dunărea Brăila este condus de ginerele fostului premier Mihai Tudose, Adrian Manole. DNA nu va formula astăzi acuzații, spun surse judiciare. DNA a mai făcut săptămânile trecute percheziții și la CJ Bistrița și CJ Sălaj. Președintele CJ Sălaj, liberalul Dinu Iancu Sălăjanu, a fost plasat sub control judiciar de DNA, alături de alte 2 …
• 
  Polițiștii efectuează peste 40 de percheziții pentru a elimina o rețea extinsă de traficanți de droguri
  Poliţiştii fac, miercuri dimineaţă, 43 de percheziţii în judeţele Caraş-Severin şi Dolj, la persoane suspectate de trafic de droguri de risc şi mare risc şi de constituire de grup infracţional organizat. Anchetatorii au stabilit că în anul 2021 şi de la jumătatea anului 2024, în Oraviţa, s-ar fi constituit patru grupări infracţionale organizate, în scopul obţinerii de bani din vânzarea drogurilor. Potrivit sursei citate, membrii grupărilor şi-ar fi extins paleta de distribuţie, pe fondul cererii în creştere, şi către alte tipuri de substanţe, respectiv cele care ar produce efecte psihoactive, ar da accelerat dependenţă şi ar aduce un profit mai consistent, extinzându-şi, totodată, …
• 
  Duminica Orbului, văzută după 36 de ani: Cum am ratat primul tren spre democrație
  Pe 20 mai 1990, România a organizat primele alegeri prezidențiale și parlamentare de după căderea comunismului. A fost un moment istoric – așteptat de generații întregi care visaseră libertatea –, dar rezultatul a arătat că libertatea nu înseamnă, automat, conștiință democratică. Pentru aproape 85% dintre români, opțiunea a fost Ion Iliescu, fost demnitar comunist și lider al Frontului Salvării Naționale (FSN), o structură care moștenea masiv mecanismele vechiului regim. A fost „Duminica Orbului” – nu doar în calendarul ortodox, ci și în istoria noastră colectivă. Într-un sens profund, 20 mai 1990 a fost o zi în care România a ales frica în locul curajului, continuitatea în locul schimbării, familiarul în locul incertitudinii. Votul masiv în favoarea lui Iliescu și a FSN a consfințit o prelungire a regimului ceaușist în haine aparent noi. Partidele istorice, abia reînființate, fără resurse, fără presă, fără vizibilitate reală, au fost condamnate din start la marginalizare. Ion Rațiu, cel care întruchipa spiritul democrației liberale, spunea: „Voi lupta până la ultima picătură de sânge ca să ai dreptul să nu fii de acord cu mine.” Dar prea puțini l-au înțeles. Astăzi, după 36 de ani de democrație postcomunistă, avem obligația să privim acel moment cu melancolie dar și cu luciditate. Alegerile din 1990 trebuie înțelese. România venea după un regim totalitar care mutilase nu doar instituțiile, ci și mentalitățile. Frica, obediența, neîncrederea în pluralism erau reflexe adânc impregnate în societate. Mulți au votat cu Iliescu pentru că se temeau de instabilitate, de necunoscut. Iliescu oferea promisiunea unei tranziții „line”, care păstra aparența schimbării, fără a deranja prea tare structurile de putere moștenite. Generațiile tinere trebuie să știe aceste lucruri pentru a învăța. Democrația nu este niciodată un dat, ci o construcție fragilă, care cere vigilență, curaj civic, cultură politică. Fără memorie, riscăm să repetăm aceleași greșeli în forme diferite. În fața tentației autoritarismului modern, a manipulării prin social media, a polarizării toxice, e vital să ne amintim că libertatea nu se dă, se cucerește și se păstrează cu efort constant. Duminica Orbului a fost, poate, inevitabilă în acel moment. Dar a lăsat o rană adâncă: am pierdut un deceniu în cursa noastră spre normalitate. Când Europa Centrală își reforma instituțiile, România se zbătea în mineriade, în compromisuri toxice, în blocaje economice și politice. FSN-ul, ajuns partid-stat, a consolidat o rețea de putere care, sub diverse nume și forme, domină și astăzi multe paliere ale administrației. Duminica Orbului este o oglindă care ne obligă să ne întrebăm, constant: ce alegem când suntem puși în fața unei cotituri? Ne uităm la trecut sau ne lăsăm în voia inerției? Luptăm pentru democrație sau o delegăm altora? A înțelege 20 mai 1990 înseamnă, poate, să ne asigurăm că nicio altă „duminică” din viitor nu va mai fi atât de oarbă.
• 
  TRĂDARE LA VÂRF: Ministrul Ciprian Șerban, surprins într-o escapadă cu Roxana Ilie, „abonata” la banii PSD. O idilă în umbra banilor publici?
  Într-o perioadă în care românii de rând sunt îndemnați la cumpătare, elitele politice par să trăiască într-o realitate paralelă, guvernată de lux, influență și combinații de culise. Ultimul protagonist al unui episod care miroase a sfidare și trădare a interesului public este nimeni altul decât ministrul Ciprian Șerban. Acesta a fost surprins recent într-o vacanță exclusivistă care a aruncat în aer cercurile politice de la București. Motivul? Partenera sa de escapadă este Roxana Ilie. Mai mult decât o vacanță: O „apropiere neobișnuită” Gurile rele din anturajul politic și monden vuiesc. Imaginile și informațiile scurse din această vacanță indică clar că …
• 
  După 7 luni de la explozia blocului din Rahova, ratatul Ciucu s-a decis: blocul va fi demolat
  După exact șapte luni și două zile de la devastatoarea explozie din blocul din Rahova, timp în care viața a cel puțin 400 de oameni a fost dată peste cap, se pare că ratatul Ciprian Ciucu a găsit o soluție.Au trecut exact șapte luni și două zile de la devastatoarea explozie din blocul de locuințe din Rahova, iar incertitudinea dată de lipsa soluțiilor se pare că este pe cale să se sfârșească.Potrivit unor surse apropiate dosarului, a fost elaborat un plan pentru demolarea imobilului grav afectat de deflagrație.La această oră, specialiști în construcții discută cu reprezentanți ai asociației de proprietari …
• 
  Sume uriașe de bani cash din Ucraina tranzitează ilegal România: 1,7 miliarde de euro, cel mai probabil în scopul de spălare a banilor
  Corpul de Control al Ministerului Finanțelor, în colaborare cu Autoritatea Vamală Română, a descoperit că prin România au fost tranzitați peste 1,7 miliarde de euro în numerar, într-un singur an, cel mai probabil în scopul de spălare a banilor. Analizele strategice realizate asupra declarațiilor de numerar depuse la punctele de frontieră ale României evidențiază existența unor fluxuri transfrontaliere de numerar de proporții, cu caracter repetitiv și concentrat, care au implicat sume de peste 1,7 miliarde de euro tranzitate prin România în perioada 2024–2025, potrivit unui raport finalizat recent de Ministerul Finanțelor, în colaborare cu Autoritatea Vamală Română, anunță MF. Astfel, …