România va pierde, de la anul, 4 miliarde de euro anual

Până să ajungă România să cheltuie cele 33 de miliarde de euro pe care îi vom primi de la UE, pierdem 4 miliarde de euro din banii noștri.

Economia României suferă de o boală gravă, deficitul comercial, adică importăm mai mult decât producem. În 2019 s-au cheltuit pe importuri cu 17 miliarde de euro mai mult decât am încasat pe bunurile exportate.

Guvernul a cheltuit și el cu 10 miliarde de euro mai mult decât a putut să strângă.

Cu toate acestea economia a continuat să crească datorită investitorilor străini care aduc bani în țară, datorită românilor plecați la muncă în străinătate care trimit și ei bani în România și datorită Guvernului care se împrumută de la bancheri.

Cel mai mare plus l-au adus exportatorii români de servicii care au reușit să exporte cu 8,5 miliarde de euro mai mult decât s-a cheltuit pe importul serviciilor.

Astfel că supraviețuirea economiei românești este datorată în mare parte acestor exportatori de servicii care reusesc să compenseze risipa guvernanților și consumul românilor de mărfuri străine.

Mai mult de jumate din excedentul de 8,5 miliarde de euro al comerțului extern cu servicii se datorează transportatorilor (4,34 miliarde de euro) iar o treime vine din comerțul cu servicii IT și de comunicații (3 miliarde de euro).

O sursă majoră de deficit este turismul, unde pierdem anual 2 miliarde de euro din cauza românilor care preferă sa-și facă vacanțele în afara țării.

Transportatorii aduc în țară mai mulți bani decât investitorii străini și achită peste 40% din datoriile Guvernului create într-un an.

”Fiecare al patrulea leu pierdut din comerțul de bunuri se întoarce din comerțul cu servicii de transport și fiecare 4 lei din 10, cheltuiți de Guvern peste propriile venituri, se întorc din excedentul comerțului cu servicii de transport”, avertizează Petrișor Peiu, analist.

Printr-un nou pachet normativ adoptat de europarlamentarii din Comisia pentru Transport și Turism a Parlamentului European (TRAN), în data de 8 iunie 2020, veniturile transportatorilor români se vor înjumătății.

Noul act normativ intitulat Pachetul de mobilitate nr. 1 va duce la pierderea a 4 miliarde de euro.

„Alianță Auto Europeană” (European Road Alliance) formată din 8 state UE: Austria, Belgia, Danemarca, Franța, Germania, Italia, Luxemburg și Suedia, la care se adaugă Norvegia, a impus prin presiuni politice acest pachet care este de fapt ”un set de îngrădiri majore ale liberei circulații de bunuri și de persoane pe piața europeană”, după cum afirmă analistul Petrișor Peiu, pentru spotmedia.ro.

Una din măsurile adoptate în acest pachet legislativ European, obligă camioanele să se întoarcă acasî la fiecare 8 săptămâni.

”Această obligație nu creează nicio problemă pentru un camion înmatriculat în Germania sau Austria, aflate geografic în centrul Europei, dar pentru un camion din România duce la o medie de 6 zile pierdute la fiecare 8 săptămâni, ceea ce se traduce în pierderi de cifră de afaceri de 10-14%. Revenirea în România la fiecare 8 săptămâni ar însemna 1.000 de camioane în plus zilnic pe drumurile europene și la frontiere, fără nicio justificare economică”, afirmă Peiu.

Imediat după publicarea pachetului normativ se va impune întorcerea acasă a șoferilor odată la 3-4 săptămâni și li se va interzice efectuarea repaosului săptămânal normal în cabină.

”Peste 60.000 de șoferi vor trebui să se întoarcă acasă la fiecare 3 sau 4 săptămâni, fapt  ce va necesita creșterea capacității de transport și conform estimărilor ar însemna până la 400 de noi zboruri cu avionul sau 1.200 de autocare sau o alternativă între aceste 2 moduri de transport în vederea transportării între 2.000 – 3.000 șoferi zilnic”, calculează Petrișor Peiu.

Ramura la care sunt și românii competitivi, transportul de marfă pe distanțe lungi, va fi reformată în dezavantajul României și va duce la pierderea a 4 miliarde de euro anual.

Ce păzesc cei 33 de europarlamentari români de la Strasbourg și Bruxelles?

• 
  Heirup în Senat: vot-fulger pentru apariția de noi afaceri în energie / Ministrul Tanczos Barna s-a deplasat fizic să susțină închiderea Jalonului 509 din PNRR
  Plenul Senatului a votat, marți, în calitate de prim for sesizat, cu 81 de voturi „pentru”, o propunere legislativă a cărei neîndeplinire ar aduce României o penalizare de peste 770 de milioane de Euro în cadrul PNRR. Prevederile proiectului permit dezvoltarea și extinderea de parcuri fotovoltaice pe terenuri scoase la licitație de statul român prin ADS. Ministrul interimar al Agriculturii, Tanczos Barna (UDMR), a fost prezent la dezbaterile și votul din plen și a susținut nevoia adoptării acestuia. Propunerea legislativă a trecut într-o singură zi prin 6 comisii parlamentare (Energie, Agricultură, Juridică, Ape, Mediu și Administrație), un adevărat tur de …
• 
  Parchetul General avertizează că proiectul noii legi a salarizării poate destabiliza grav sistemul judiciar: „Atingeri grave statutului magistratului”
  Ministerul Public a transmis, marți, 2 iunie 2026, Ministerului Justiției un punct de vedere critic față de proiectul noii Legi privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, avertizând că prevederile propuse pot afecta statutul magistratului și garanțiile financiare asociate independenței sistemului judiciar. Potrivit documentului, Ministerul Public consideră că proiectul riscă să producă efecte majore nu doar asupra procurorilor, ci și asupra celorlalte categorii profesionale care își desfășoară activitatea la nivelul parchetelor. Acuzații de diminuări salariale și lipsă de predictibilitate Ministerul Public susține că proiectul de lege conține dispoziții care ar diminua drepturile salariale ale personalului încadrat după intrarea în vigoare a noii …
• 
  „Suflețel” alias Marius Stoica și dosarul de un miliard
  Cum se îngroapă cea mai mare anchetă din energie și cine sunt oamenii din umbra ei.O anchetă despre Marius Stoica, personajul pe care surse din lumea anchetelor îl descriu drept „ofițerul acoperit” din spatele „băieților deștepți” din energie În energia românească, personajele de la suprafață sunt companiile și directorii lor. Sub ele, însă, există de zeci de ani un strat care nu apare în nicio organigramă: fixerii. Oameni fără funcție vizibilă, dar cu o singură specialitate — să rezolve. Să închidă un dosar. Să mute o anchetă pe un birou prietenos. Să transforme o prescripție într-un „nu există probe”. Numele …
• 
  Energia României intră în zona de risc: nu vom duce lipsă de curent, ci de putere atunci când va conta cel mai mult
  Una dintre cele mai mari confuzii din dezbaterea actuală despre energie este echivalarea cantității totale de energie produsă într-un an cu securitatea energetică a unui stat. România continuă să afișeze, la nivel statistic, un portofoliu important de capacități de producție. Însă adevărata provocare nu mai este numărul de megawați instalați, ci capacitatea sistemului de a furniza energie în momentele cele mai dificile, se arată într-o analiză a lui Dumitru Chisăliță, președintele Asociației Energia Inteligentă. Raportul de adecvanță realizat de Transelectrica ridică un semnal de alarmă care ar trebui să fie în centrul politicilor energetice din următorii ani. Documentul arată că …
• 
  Angajații unei mari bănci din România au ieșit în stradă: „Fără noi, banca nu există”. „Salariații sunt oameni, nu cifre”
  Angajații unei mari bănci din România au ieșit în stradă, marți, 2 iunie, pentru a-și exprima nemulțumirea față de blocajul negocierilor privind noul Contract Colectiv de Muncă, discuții care au intrat în impas în ultimele săptămâni. Angajați ai BRD – Groupe Société Générale au organizat marți un protest pe fondul tensiunilor dintre reprezentanții salariaților și conducerea instituției, în condițiile în care angajații reclamă lipsa unor soluții concrete în ceea ce privește condițiile de muncă și evoluția drepturilor salariale. În timpul manifestației, protestatarii au scandat mesaje precum „Fără noi, banca nu există” și „Salariații sunt oameni, nu cifre”, subliniind rolul considerat esențial …
• 
  Majoritate la vot PSD-AUR-PACE pentru instalarea în fruntea ICR a Corinei Raluca Încrosnatu
  Comisiile senatoriale de Cultură și Externe au avizat favorabil, marți, propunerea de numire în funcția de președinte ICR, pentru un mandat de 4 ani, a candidatului propus de grupul parlamentar PSD, Corina Raluca Încrosnatu. Urmează ca Încrosnatu să fie votată în plenul Senatului. Încrosnatu a a primit aviz pozitiv, după audierea sa, cu o majoritate la vot PSD-AUR-PACE în comisiile de specialitate. Ceilalți candidați pentru șefia ICR nu au întrunit suficiente voturi pentru a primi un aviz pozitiv. Cum au votat grupurile politice în cazul candidaților la funcția de președinte ICR, după audierea acestora în comisiile de specialitate: Pentru Liviu …
• 
  România contra-cronometru pentru banii din PNRR. PNL cere vot rapid în Parlament pentru 50 de legi: „PSD să-și respecte promisiunea”
  Partidul Național Liberal (PNL) solicită tuturor formațiunilor politice din Parlament să susțină adoptarea rapidă a legislației restante din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), avertizând că România se confruntă cu un calendar extrem de strâns și cu riscul pierderii unor fonduri europene importante. Liberalii atrag atenția că actuala sesiune parlamentară mai are mai puțin de o lună, iar în acest interval trebuie adoptate aproape 50 de acte normative asumate de România prin PNRR. PNL: România riscă penalizări dacă nu respectă termenele din PNRR Într-un comunicat de presă transmis marți, PNL subliniază că neadoptarea la timp a legislației convenite cu Comisia …
• 
  Primarul Buzăului demisionează din toate funcțiile de conducere din PSD / Constantin Toma acuză atitudinea ostilă a unei părți importante a consilierilor locali PSD
  Constantin Toma a demisionat în 2 iunie din funcțiile de președinte al Organizației Municipale PSD și de prim-vicepreședinte al Organizației Județene PSD, acuzând atitudinea ostilă a unei bune părți a consilierilor locali PSD, care au votat împotriva unor proiecte initiate de edil. „Dragi buzoieni, Azi, 2 iunie 2026, mi-am dat demisia din cele două funcții de conducere pe care le ocupam în Partidul Social Democrat, respectiv de președinte al Organizației Municipale PSD și de prim-vicepreședinte al Organizației Județene PSD. În ultimele două ședințe ale Consiliului Local Municipal Buzău, o parte importantă din consilierii PSD au votat împotriva unor proiecte inițiate …
• 
  Constantin Toma a demisionat din funcțiile de conducere din PSD
  Constantin Toma, primarului municipiului Buzău, a demisionat marți din funcțiile de conducere de la nivel loc ale PSD. Mai exact, acesta a renunțat la funcția de președinte al Organizației Municipale PSD și la cea de prim-vicepreședinte al Organizației Județene PSD. Edilul și-a anunțat demisia printr-o postare pe Facebook, în care a acuzat o atitudine ostilă din partea colegilor de partid. „În ultimele două ședințe ale Consiliului Local Municipal Buzău, o parte importantă din consilierii PSD au votat împotriva unor proiecte inițiate de mine, ca primar. (…) Având în vedere atitudinea ostilă a conducerii locale a PSD și a unei părți …
• 
  ICCJ cere front comun: Lege specială de salarizare pentru magistrați și acuzații dure la adresa Guvernului
  Înalta Curte de Casație și Justiție condusă de Lia Savonea a dat publicității, marți, un comunicat de presă în care critică proiectul noii legi a salarizării unitare a bugetarilor. Instanța Supremă susține să aibă lege specială pentru salarizarea magistraților. Între nemulțumirile față de proiectul legii salarizării unitare, Instanța Supremă susține că acesta afectează independența financiară a magistraților și reduce rolul constituțional al autorității judecătorești. ICCJ precizează însă că așteaptă instalarea noului Guvern pentru a discuta despre acest proiect. Comunicatul integral: În contextul dezbaterilor privind o nouă lege a salarizării, reafirmăm preocuparea constantă pentru protejarea drepturilor și a statutului profesional al …