România va pierde, de la anul, 4 miliarde de euro anual

Până să ajungă România să cheltuie cele 33 de miliarde de euro pe care îi vom primi de la UE, pierdem 4 miliarde de euro din banii noștri.
Economia României suferă de o boală gravă, deficitul comercial, adică importăm mai mult decât producem. În 2019 s-au cheltuit pe importuri cu 17 miliarde de euro mai mult decât am încasat pe bunurile exportate.
Guvernul a cheltuit și el cu 10 miliarde de euro mai mult decât a putut să strângă.
Cu toate acestea economia a continuat să crească datorită investitorilor străini care aduc bani în țară, datorită românilor plecați la muncă în străinătate care trimit și ei bani în România și datorită Guvernului care se împrumută de la bancheri.
Cel mai mare plus l-au adus exportatorii români de servicii care au reușit să exporte cu 8,5 miliarde de euro mai mult decât s-a cheltuit pe importul serviciilor.
Astfel că supraviețuirea economiei românești este datorată în mare parte acestor exportatori de servicii care reusesc să compenseze risipa guvernanților și consumul românilor de mărfuri străine.
Mai mult de jumate din excedentul de 8,5 miliarde de euro al comerțului extern cu servicii se datorează transportatorilor (4,34 miliarde de euro) iar o treime vine din comerțul cu servicii IT și de comunicații (3 miliarde de euro).
O sursă majoră de deficit este turismul, unde pierdem anual 2 miliarde de euro din cauza românilor care preferă sa-și facă vacanțele în afara țării.
Transportatorii aduc în țară mai mulți bani decât investitorii străini și achită peste 40% din datoriile Guvernului create într-un an.
”Fiecare al patrulea leu pierdut din comerțul de bunuri se întoarce din comerțul cu servicii de transport și fiecare 4 lei din 10, cheltuiți de Guvern peste propriile venituri, se întorc din excedentul comerțului cu servicii de transport”, avertizează Petrișor Peiu, analist.
Printr-un nou pachet normativ adoptat de europarlamentarii din Comisia pentru Transport și Turism a Parlamentului European (TRAN), în data de 8 iunie 2020, veniturile transportatorilor români se vor înjumătății.
Noul act normativ intitulat Pachetul de mobilitate nr. 1 va duce la pierderea a 4 miliarde de euro.
„Alianță Auto Europeană” (European Road Alliance) formată din 8 state UE: Austria, Belgia, Danemarca, Franța, Germania, Italia, Luxemburg și Suedia, la care se adaugă Norvegia, a impus prin presiuni politice acest pachet care este de fapt ”un set de îngrădiri majore ale liberei circulații de bunuri și de persoane pe piața europeană”, după cum afirmă analistul Petrișor Peiu, pentru spotmedia.ro.
Una din măsurile adoptate în acest pachet legislativ European, obligă camioanele să se întoarcă acasî la fiecare 8 săptămâni.
”Această obligație nu creează nicio problemă pentru un camion înmatriculat în Germania sau Austria, aflate geografic în centrul Europei, dar pentru un camion din România duce la o medie de 6 zile pierdute la fiecare 8 săptămâni, ceea ce se traduce în pierderi de cifră de afaceri de 10-14%. Revenirea în România la fiecare 8 săptămâni ar însemna 1.000 de camioane în plus zilnic pe drumurile europene și la frontiere, fără nicio justificare economică”, afirmă Peiu.
Imediat după publicarea pachetului normativ se va impune întorcerea acasă a șoferilor odată la 3-4 săptămâni și li se va interzice efectuarea repaosului săptămânal normal în cabină.
”Peste 60.000 de șoferi vor trebui să se întoarcă acasă la fiecare 3 sau 4 săptămâni, fapt ce va necesita creșterea capacității de transport și conform estimărilor ar însemna până la 400 de noi zboruri cu avionul sau 1.200 de autocare sau o alternativă între aceste 2 moduri de transport în vederea transportării între 2.000 – 3.000 șoferi zilnic”, calculează Petrișor Peiu.
Ramura la care sunt și românii competitivi, transportul de marfă pe distanțe lungi, va fi reformată în dezavantajul României și va duce la pierderea a 4 miliarde de euro anual.
Ce păzesc cei 33 de europarlamentari români de la Strasbourg și Bruxelles?
- Vremea de Crăciun și Revelion. Prognoza meteo arată că în mai multe zone din țară scad puternic temperaturile și vine zăpada
Administrația Națională de Meteo a emis o estimare a valorilor termice valabilă pentru perioada 22 decembrie – 4 ianuarie 2026. Vremea în Banat În primele două zile de prognoză media maximelor termice va fi mai mare decât în mod normal în această perioadă și se va situa în jurul valorii de 8 grade. În data de 24 decembrie temperatura maximă medie va scădea cu 3…4 grade și se va apropia de cea specifică Ajunului Crăciunului. În zilele care vor urma media temperaturii maxime va avea variații în general între 0 și 4 grade. Media minimelor termice se va situa între … - CSM acționează în interesul unui grup criminal din interiorul sistemului judiciar
Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) se află în centrul unei controverse majore, după ce tot mai multe voci din spațiul public și din interiorul sistemului judiciar susțin că instituția nu mai acționează în interesul public, ci în favoarea unui grup organizat din interiorul justiției, interesat de menținerea controlului și a impunității. Tema a fost adusă în prim-plan chiar de președintele României, Nicușor Dan, care a anunțat intenția de a consulta magistrații printr-un referendum informal, cu o întrebare directă și incomodă: dacă CSM servește interesul general sau interesele unui grup din sistem. Inițiativa a scos la iveală o fisură profundă între … - Marius Lulea: Criminalii din 1989 conduc și astăzi România. Societatea românească este democratică și liberă în gândire, mult înaintea politicienilor
„22 decembrie 1989 reprezintă un moment de cotitură în istoria României”, afirmă Marius Lulea, într-o analiză dură despre sensul real al schimbării de regim. Potrivit acestuia, prăbușirea comunismului nu a fost o alegere suverană, ci o consecință inevitabilă a transformărilor din blocul estic. „Căderea regimului nu a fost o opțiune, ci o realitate care a venit peste noi”, subliniază Lulea, arătând că elita de putere a supraviețuit prin adaptare, nu prin reformă autentică. „Structura de putere a știut să se adapteze”, notează el, explicând că tranziția promisă a fost, în mare măsură, o mimare a democrației, o schimbare de formă … - Reprezentanții mafiei politice, scut pentru judecătorii corupți: cum este blocată curățarea justiției
Legăturile dintre politică și o parte a sistemului judiciar ies tot mai clar la suprafață, pe măsură ce dosare grele sunt îngropate, sancțiuni sunt evitate, iar magistrați cu probleme rămân intangibili. În centrul acestui mecanism se află o alianță toxică între oameni influenți din politică și judecători compromiși, o alianță care funcționează ca un adevărat scut împotriva răspunderii. De fiecare dată când apar suspiciuni serioase privind acte de corupție în magistratură, reacția este previzibilă: politicieni cu dosare sau interese directe sar în apărarea „independenței justiției”, nu pentru a proteja statul de drept, ci pentru a bloca orice tentativă de verificare … - Anda Badea, în ofensivă pentru preluarea conducerii USR Sector 2: o mișcare care bubuie în interiorul filialei lui Radu Mihaiu
În USR Sector 2 se aprind tensiuni interne tot mai evidente, pe fundalul discuțiilor despre viitorul conducerii organizației. Anda Simona Badea, consilieră locală din partea USR în Sectorul 2 și vicepreședinte al filialei, pare hotărâtă să ridice miza și să încerce preluarea conducerii organizației de la actualul președinte, Radu Mihaiu, fost primar și deputat USR. Badea nu este o figură obscură: ca membră a biroului local al USR Sector 2 a avut vizibilitate în proiecte și sesizări publice, inclusiv în controverse administrative despre plăți și proceduri în școlile din sector. Totuși, ambițiile sale de a urca în fruntea filialei ridică … - Suveraniștii, prinși în capcana războiului din justiției. Liderii lor sunt penali, profund corupți; de aici și alinierea discursului cu infractorii din presă și politică
Mișcarea autointitulată „suveranistă” pare tot mai prinsă într-o capcană din care nu mai poate ieși: războiul din justiție. Sub pretextul apărării „statului național” și al luptei cu „sistemul”, liderii acestui curent promovează obsesiv atacuri împotriva procurorilor, instanțelor și mecanismelor de control, într-un mod care ridică serioase semne de întrebare. Motivul acestei alinieri devine tot mai evident: o parte importantă a liderilor suveraniști se confruntă cu dosare, anchete sau suspiciuni penale, iar discursul lor public reflectă mai degrabă nevoia de autoprotecție decât grija pentru interesul public. Justiția nu este atacată pentru că ar fi abuzivă, ci pentru că reprezintă un risc … - Silviu Oancea, deputat AUR: 22 decembrie 1989 rămâne o rană deschisă și, în același timp, un reper profund al istoriei noastre
22 decembrie 1989 rămâne o rană deschisă și, în același timp, un reper profund al istoriei noastre. A fost ziua în care România a intrat, vrând-nevrând, într-un nou curs, alături de celelalte state din fostul bloc comunist. Schimbarea nu a fost o alegere calmă, asumată, ci o realitate care s-a prăvălit peste noi, odată cu transformările din întreaga regiune. Regimul a căzut, dar structurile de putere au supraviețuit, adaptându-se rapid. Ceea ce trebuia să fie o ruptură morală și instituțională profundă s-a transformat, de multe ori, într-o simplă rearanjare de forme. Și totuși, dincolo de politică, s-a întâmplat ceva esențial: … - Suspendarea președintelui, o altă glumă proastă a infractorilor deranjați de reformele care i-ar putea trimite în pușcărie
Ideea suspendării președintelui României revine periodic în discursul public nu ca un demers constituțional serios, ci ca o manevră disperată a unor grupuri politice și mediatice care se simt direct amenințate de posibile reforme reale. Departe de a fi un instrument democratic, suspendarea este folosită ca armă de intimidare împotriva oricărui lider care riscă să zdruncine echilibrul convenabil al impunității. Inițiativa este promovată de aceleași cercuri care au tot interesul ca justiția să rămână lentă, selectivă și previzibilă. Pentru acești actori, orice reformă care ar putea duce la redeschiderea dosarelor, la răspunderea magistraților sau la limitarea prescripțiilor devine un pericol … - Magistrat din Covasna: „În ultimii ani s-a consolidat un sistem oligarhic în Justiție” al cărui vârf se află la nivelul ÎCCJ și al CSM
Preşedintele Nicuşor Dan discută luni, la Palatul Cotroceni, cu magistraţii care doresc să vorbească deschis despre situaţia din Justiţie. Şeful statului a adresat săptămâna trecută invitaţia de a avea o discuţie „fără limită de timp”, luni, începând cu ora 10:00, tuturor magistraţilor care vor să reclame problemele din sistem. Liviu Cârneci, magistrat din Covasna, afirmă că „în ultimii ani s-a consolidat un sistem oligarhic în Justiție” al cărui vârf se află la nivelul ÎCCJ și al CSM. Absolut toate procedurile care influențează cariera magistratului sunt total lipsite de transparență, a continuat el. Un magistrat cere o modificare rapidă a Legilor … - Dosarele Revoluției, dovada supremă că avem o justiție nulă și inexistentă
Dosarele Revoluției din decembrie 1989 reprezintă cea mai clară demonstrație că, în România, justiția a eșuat în una dintre cele mai importante misiuni ale sale: aflarea adevărului și tragerea la răspundere a celor vinovați pentru crimele comise împotriva propriilor cetățeni. La peste trei decenii de la evenimentele care au schimbat istoria țării, România nu are nici adevăr judiciar, nici vinovați definitiv condamnați, nici un verdict care să închidă rănile societății. În schimb, are un lung șir de dosare plimbate între parchete și instanțe, retrimise, anulate, refăcute și, în final, îngropate procedural. Mii de morți și răniți au fost transformați în …