Până să ajungă România să cheltuie cele 33 de miliarde de euro pe care îi vom primi de la UE, pierdem 4 miliarde de euro din banii noștri.
Economia României suferă de o boală gravă, deficitul comercial, adică importăm mai mult decât producem. În 2019 s-au cheltuit pe importuri cu 17 miliarde de euro mai mult decât am încasat pe bunurile exportate.
Guvernul a cheltuit și el cu 10 miliarde de euro mai mult decât a putut să strângă.
Cu toate acestea economia a continuat să crească datorită investitorilor străini care aduc bani în țară, datorită românilor plecați la muncă în străinătate care trimit și ei bani în România și datorită Guvernului care se împrumută de la bancheri.
Cel mai mare plus l-au adus exportatorii români de servicii care au reușit să exporte cu 8,5 miliarde de euro mai mult decât s-a cheltuit pe importul serviciilor.
Astfel că supraviețuirea economiei românești este datorată în mare parte acestor exportatori de servicii care reusesc să compenseze risipa guvernanților și consumul românilor de mărfuri străine.
Mai mult de jumate din excedentul de 8,5 miliarde de euro al comerțului extern cu servicii se datorează transportatorilor (4,34 miliarde de euro) iar o treime vine din comerțul cu servicii IT și de comunicații (3 miliarde de euro).
O sursă majoră de deficit este turismul, unde pierdem anual 2 miliarde de euro din cauza românilor care preferă sa-și facă vacanțele în afara țării.
Transportatorii aduc în țară mai mulți bani decât investitorii străini și achită peste 40% din datoriile Guvernului create într-un an.
”Fiecare al patrulea leu pierdut din comerțul de bunuri se întoarce din comerțul cu servicii de transport și fiecare 4 lei din 10, cheltuiți de Guvern peste propriile venituri, se întorc din excedentul comerțului cu servicii de transport”, avertizează Petrișor Peiu, analist.
Printr-un nou pachet normativ adoptat de europarlamentarii din Comisia pentru Transport și Turism a Parlamentului European (TRAN), în data de 8 iunie 2020, veniturile transportatorilor români se vor înjumătății.
Noul act normativ intitulat Pachetul de mobilitate nr. 1 va duce la pierderea a 4 miliarde de euro.
„Alianță Auto Europeană” (European Road Alliance) formată din 8 state UE: Austria, Belgia, Danemarca, Franța, Germania, Italia, Luxemburg și Suedia, la care se adaugă Norvegia, a impus prin presiuni politice acest pachet care este de fapt ”un set de îngrădiri majore ale liberei circulații de bunuri și de persoane pe piața europeană”, după cum afirmă analistul Petrișor Peiu, pentru spotmedia.ro.
Una din măsurile adoptate în acest pachet legislativ European, obligă camioanele să se întoarcă acasî la fiecare 8 săptămâni.
”Această obligație nu creează nicio problemă pentru un camion înmatriculat în Germania sau Austria, aflate geografic în centrul Europei, dar pentru un camion din România duce la o medie de 6 zile pierdute la fiecare 8 săptămâni, ceea ce se traduce în pierderi de cifră de afaceri de 10-14%. Revenirea în România la fiecare 8 săptămâni ar însemna 1.000 de camioane în plus zilnic pe drumurile europene și la frontiere, fără nicio justificare economică”, afirmă Peiu.
Imediat după publicarea pachetului normativ se va impune întorcerea acasă a șoferilor odată la 3-4 săptămâni și li se va interzice efectuarea repaosului săptămânal normal în cabină.
”Peste 60.000 de șoferi vor trebui să se întoarcă acasă la fiecare 3 sau 4 săptămâni, fapt ce va necesita creșterea capacității de transport și conform estimărilor ar însemna până la 400 de noi zboruri cu avionul sau 1.200 de autocare sau o alternativă între aceste 2 moduri de transport în vederea transportării între 2.000 – 3.000 șoferi zilnic”, calculează Petrișor Peiu.
Ramura la care sunt și românii competitivi, transportul de marfă pe distanțe lungi, va fi reformată în dezavantajul României și va duce la pierderea a 4 miliarde de euro anual.
Ce păzesc cei 33 de europarlamentari români de la Strasbourg și Bruxelles?
- Reacție de la Moscova după declarațiile Maiei Sandu privind unirea cu România: „Distrugătoare pentru statalitatea Moldovei”
Ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, a declarat marți că planurile președintei Moldovei, Maia Sandu, de a organiza un referendum privind reunificarea cu România ar fi distructive pentru statalitatea Moldovei, relatează Reuters. Lavrov a mai declarat totodată că Rusia nu poate decât să regrete faptul că Republica Moldova a început procesul de denunțare a trei acorduri fundamentale care stau la baza apartenenței sale la Comunitatea Statelor Independente (CSI). Afirmațiile au fost făcute în conferința anuală în care Serghei Lavrov rezumă anul care s-a încheiat din perspectiva diplomației ruse. În această conferință, Lavrov a subliniat că Rusia este deschisă dialogului cu … - De ce latră la Bolojan lăutarul Rolex Bogdan
De câteva zile, spațiul public este poluat fonic de lamentările unui personaj pitoresc, cunoscut mai degrabă pentru opulența afișată decât pentru vreo contribuție reală la societate: „Rolex” Bogdan. Lăutarul, obișnuit să cânte la mesele îmbelșugate ale baronilor locali, s-a trezit brusc deranjat de reformele administrative ale lui Ilie Bolojan. La prima vedere, pare revolta unui cetățean nemulțumit. În realitate, asistăm la o scenetă regizată prost în laboratoarele de partid, unde „Rolex” Bogdan nu este decât o marionetă tristă, o portavoce a disperării unui sistem obișnuit să paraziteze banul public. Scandalul ca armă politică Atacul furibund al lăutarului la adresa lui … - Milioane de lei alocate de stat către partide aflate în declin
Două partide parlamentare traversează o perioadă de declin accentuat, fiind marcate de pierderi semnificative de deputați și senatori în ultimii ani. Cu toate acestea, ele continuă să beneficieze de milioane de lei din bugetul statului prin subvențiile publice la care au dreptul. Deși recent Coaliția a decis o reducere de 10% a acestor subvenții, rămâne neclar dacă diminuarea se va aplica la nivelul sumelor deja tăiate la ultima rectificare bugetară sau înainte de această ajustare. Partidele care continuă să beneficieze de sume mari de bani, deși au cunoscut o hemoragie de plecări și viitorul este și mai sumbru, sunt SOS … - Salariul minim în România este egal cu sărăcia lucie
Salariul minim din România este prezentat des ca „plasă de siguranță” pentru muncă cinstită. În realitate, pentru sute de mii de oameni, el funcționează ca o etichetă administrativă lipită pe sărăcie lucie: muncești full-time și tot nu-ți permiți viața de bază. Muncă pe hârtie, subzistență în practică În marile orașe, chiria mănâncă primul salariu înainte să înceapă luna. În orașele mici, costurile par mai blânde, dar lipsesc joburile stabile și serviciile publice care să reducă presiunea din bugetul familiei. Rezultatul e același: salariul minim nu acoperă un trai decent, ci doar prelungește supraviețuirea de la o lună la alta, cu … - Între 2015-2025, România a pierdut 24% din capacitatea sa de producţie de energie
În 2015, preţul spot al energiei pe piaţa din România era de 36,39 euro/MWh, una dintre pieţele de energie ieftină la nivel european. Anul trecut, media locală a fost de 108 euro/MWh, România fiind una dintre cele mai scumpe pieţe de energie din Europa. De când a început cu adevărat iarna, România îşi menţine acest record nedorit, în contextul în care importul de energie este una dintre principalele trei surse pentru acoperirea cererii interne, scrie ZF. Explicaţiile privind preţul energiei sunt similare an de an. Frigul creşte consumul, lucru care nici măcar nu este o explicaţie, este un fapt. Apoi … - „Diplomă fără viitor”: de ce tinerii cu facultate nu își găsesc de muncă în România
În România, diploma universitară a ajuns să fie o promisiune tot mai greu de respectat. Dacă acum un deceniu facultatea era percepută ca o rampă sigură către o carieră, astăzi tot mai mulți tineri absolvă și descoperă că intrarea pe piața muncii seamănă mai mult cu o loterie decât cu un traseu normal. În spatele discursului public optimist despre „educație” și „investiția în oameni” se ascunde un adevăr frustrant: tinerii, chiar și cei cu studii superioare, sunt prinși între cerințe absurde, salarii mici și lipsa unor politici reale care să transforme educația în stabilitate. Un prim blocaj este lipsa de … - „Familia, un lux”: de ce tinerii nu sunt sprijiniți să își întemeieze o familie în România
În România, întemeierea unei familii nu mai este, pentru foarte mulți tineri, o alegere firească. A devenit un proiect de supraviețuire economică. Într-o țară în care discursul politic invocă frecvent „valorile familiei”, sprijinul real pentru tineri este aproape invizibil. Realitatea de zi cu zi arată brutal: nu poți construi o familie pe contracte temporare, salarii mici și chirii uriașe. Iar când statul lipsește, tinerii sunt împinși să amâne copilul, căsătoria sau chiar viața în doi, dintr-o simplă teamă: „cu ce trăim?” Prima mare problemă este nesiguranța economică. Un cuplu tânăr are nevoie de stabilitate: venituri previzibile, loc de muncă sigur … - Crin Bologa: instituțiile de forță au susţinut personaje incompetente şi şantajabile
Fostul procurorul-șef al DNA, Crin Bologa, cel care și-a ispășit două mandate în fruntea DNA, le arată serviciilor secrete pisica neagră. Mai mult, acesta îl acuză pe fostul președinte că i-ar fi spus „las-o mai moale cu arestările politicienilor,” cam așa se traduce din conferința ținută de el la UBB. Fostul procuror-şef DNA Crin Bologa a dezvăluit, în cadrul dezbaterii „Justiţia, încrederea în stat şi securitatea naţională” de la Facultatea de Studii Europene UBB Cluj, că fostul preşedinte Klaus Iohannis i-a dat de înţeles că trebuie să facă un pas în spate atunci când s-a dus la el să îşi … - Furtuna declanșată de Trump pe plan mondial: revendică un nou teritoriu
Donald Trump a avut o noapte de „maraton” pe rețelele sociale, în care a împletit presiuni geopolitice, ironii la adresa aliaților și o nouă escaladare a obsesiei sale pentru Groenlanda. În câteva ore, președintele american a anunțat că a vorbit la telefon cu secretarul general al NATO, Mark Rutte, și că a convenit o întâlnire la Davos cu „diverse părți” pe tema Groenlandei; apoi a publicat o captură cu un mesaj privat atribuit președintelui Franței, Emmanuel Macron; a distribuit o hartă care sugerează o Americă extinsă peste Canada (și nu doar); iar la final a atacat dur Marea Britanie pentru acordul privind … - „Salarii de mizerie și contracte temporare”: de ce munca tinerilor e tratată ca material consumabil
Tinerii din România intră pe piața muncii cu o promisiune: „muncește, fii serios și o să ai un viitor.” Doar că realitatea pe care o întâlnesc este alta: salarii mici, joburi instabile și contracte pe perioadă determinată care transformă viața într-o permanentă incertitudine. Pentru foarte mulți tineri, primul contact cu munca nu este despre autonomie, ci despre umilință economică, iar statul pare să privească neputincios (sau indiferent) cum precaritatea devine normă. În România, salariul de început este, de cele mai multe ori, o glumă proastă. Chiar și în orașele mari, unde costurile sunt uriașe, mulți tineri sunt plătiți la niveluri …
