Până să ajungă România să cheltuie cele 33 de miliarde de euro pe care îi vom primi de la UE, pierdem 4 miliarde de euro din banii noștri.
Economia României suferă de o boală gravă, deficitul comercial, adică importăm mai mult decât producem. În 2019 s-au cheltuit pe importuri cu 17 miliarde de euro mai mult decât am încasat pe bunurile exportate.
Guvernul a cheltuit și el cu 10 miliarde de euro mai mult decât a putut să strângă.
Cu toate acestea economia a continuat să crească datorită investitorilor străini care aduc bani în țară, datorită românilor plecați la muncă în străinătate care trimit și ei bani în România și datorită Guvernului care se împrumută de la bancheri.
Cel mai mare plus l-au adus exportatorii români de servicii care au reușit să exporte cu 8,5 miliarde de euro mai mult decât s-a cheltuit pe importul serviciilor.
Astfel că supraviețuirea economiei românești este datorată în mare parte acestor exportatori de servicii care reusesc să compenseze risipa guvernanților și consumul românilor de mărfuri străine.
Mai mult de jumate din excedentul de 8,5 miliarde de euro al comerțului extern cu servicii se datorează transportatorilor (4,34 miliarde de euro) iar o treime vine din comerțul cu servicii IT și de comunicații (3 miliarde de euro).
O sursă majoră de deficit este turismul, unde pierdem anual 2 miliarde de euro din cauza românilor care preferă sa-și facă vacanțele în afara țării.
Transportatorii aduc în țară mai mulți bani decât investitorii străini și achită peste 40% din datoriile Guvernului create într-un an.
”Fiecare al patrulea leu pierdut din comerțul de bunuri se întoarce din comerțul cu servicii de transport și fiecare 4 lei din 10, cheltuiți de Guvern peste propriile venituri, se întorc din excedentul comerțului cu servicii de transport”, avertizează Petrișor Peiu, analist.
Printr-un nou pachet normativ adoptat de europarlamentarii din Comisia pentru Transport și Turism a Parlamentului European (TRAN), în data de 8 iunie 2020, veniturile transportatorilor români se vor înjumătății.
Noul act normativ intitulat Pachetul de mobilitate nr. 1 va duce la pierderea a 4 miliarde de euro.
„Alianță Auto Europeană” (European Road Alliance) formată din 8 state UE: Austria, Belgia, Danemarca, Franța, Germania, Italia, Luxemburg și Suedia, la care se adaugă Norvegia, a impus prin presiuni politice acest pachet care este de fapt ”un set de îngrădiri majore ale liberei circulații de bunuri și de persoane pe piața europeană”, după cum afirmă analistul Petrișor Peiu, pentru spotmedia.ro.
Una din măsurile adoptate în acest pachet legislativ European, obligă camioanele să se întoarcă acasî la fiecare 8 săptămâni.
”Această obligație nu creează nicio problemă pentru un camion înmatriculat în Germania sau Austria, aflate geografic în centrul Europei, dar pentru un camion din România duce la o medie de 6 zile pierdute la fiecare 8 săptămâni, ceea ce se traduce în pierderi de cifră de afaceri de 10-14%. Revenirea în România la fiecare 8 săptămâni ar însemna 1.000 de camioane în plus zilnic pe drumurile europene și la frontiere, fără nicio justificare economică”, afirmă Peiu.
Imediat după publicarea pachetului normativ se va impune întorcerea acasă a șoferilor odată la 3-4 săptămâni și li se va interzice efectuarea repaosului săptămânal normal în cabină.
”Peste 60.000 de șoferi vor trebui să se întoarcă acasă la fiecare 3 sau 4 săptămâni, fapt ce va necesita creșterea capacității de transport și conform estimărilor ar însemna până la 400 de noi zboruri cu avionul sau 1.200 de autocare sau o alternativă între aceste 2 moduri de transport în vederea transportării între 2.000 – 3.000 șoferi zilnic”, calculează Petrișor Peiu.
Ramura la care sunt și românii competitivi, transportul de marfă pe distanțe lungi, va fi reformată în dezavantajul României și va duce la pierderea a 4 miliarde de euro anual.
Ce păzesc cei 33 de europarlamentari români de la Strasbourg și Bruxelles?
- Pro-rușii din Europa vor fi spulberați de națiuni
În contextul unei relații tot mai tensionate cu Washingtonul și al continuării războiului declanșat de Rusia împotriva Ucrainei, mai multe state europene accelerează măsurile de consolidare a securității – de la investiții în apărare și cooperare industrială, până la întărirea protecției infrastructurii critice și a capacităților de contracarare a interferențelor externe. Surse politice și experți în securitate vorbesc despre o schimbare de ton: Europa nu mai tratează riscurile drept ipoteze îndepărtate, ci drept vulnerabilități imediate. În practică, „scutul” invocat de lideri se traduce în bugete mai mari, exerciții comune, achiziții militare coordonate și un accent sporit pe apărarea cibernetică, inclusiv … - Combinatorii mioritici nu știu ce pericol îi așteaptă. Războiul și eventuala ieșire a SUA din NATO îi va aduce mai aproape de ziua judecății
Pe fondul războiului dus de Rusia împotriva Ucrainei și al dezbaterilor tot mai tensionate din spațiul occidental privind costurile securității colective, România se confruntă cu un risc pe care mulți îl tratează încă superficial: vulnerabilitățile interne, alimentate de oportunism, corupție și „descurcăreală” ridicată la rang de sistem. Experți în securitate și guvernanță avertizează că, într-o regiune aflată sub presiune militară și informațională, slăbiciunile interne pot deveni un multiplicator de risc. Contracte umflate, achiziții publice făcute „pe șest”, instituții căpușate politic și rețele de influență care blochează reforme critice nu mai sunt doar subiecte de morală publică, ci probleme directe de … - Dacă Nicușor va numi hoți în fruntea instituțiilor de forță și parchete, va deveni un paria ca și Iohannis
Într-un climat public marcat de neîncredere în instituții și de sensibilitate crescută la tema corupției, orice scenariu în care Nicușor ar ajunge să influențeze numiri în zona parchetelor sau a instituțiilor de ordine publică, iar în frunte ar fi împinse persoane cu probleme de integritate, controverse majore sau suspiciuni credibile, ar putea produce un cost politic imediat. Semnalul venit din spațiul civic și din rândul comentatorilor este tranșant: pentru un politician asociat cu promisiunea „curățeniei” administrative, o numire percepută ca compromis ar arăta nu pragmatism, ci abandonarea principiilor. Iar în momentele de tensiune socială, astfel de decizii nu rămân la … - O nouă specie politică: bancherul de partid, pușculiță pentru campanie Rareș Bogdan, Cristian Bușoi, Gheorghe Cârciu și Vasile Dîncu sunt printre cei mai generoși politicieni cu partidele lor și cine a avut nevoie din rândul colegilor
Cel mai important bancher al PNL este europarlamentarul Rareș Bogdan. Suma pe care liberalul a împrutat-o la diverse persoane ajunge la 5,1 milioane de lei și 515.000 de euro, potrivit declarației depuse în anul electoral 2024. Cea mai mare sumă este către o persoană cu acronimul MFA, adică 1.245.000 de lei. 746.175 de lei au fost dați către MDS, în timp ce câte 650.000 de lei către MS, TCM, MM și PVD. 500.000 au dați către CBS. În schimb, sumele în euro au fost următoarele: 500.000 de euro către MFA, iar 15.000 de euro către MFA. Cristian Bușoi este un … - ”Dottore” de la justiție refuză să demisioneze
Ministrul Justiției, Radu Marinescu, se află în centrul unui scandal legat de teza sa de doctorat, după apariția unor investigații jurnalistice care indică posibile preluări masive de text fără citare corespunzătoare. În pofida reacțiilor intense din spațiul public, oficialul a anunțat că nu intenționează să renunțe la funcție. Teza, susținută în 2009 la Universitatea din Craiova și intitulată „Sistemul mijloacelor de probă în procesul civil”, este acuzată că ar conține zeci de pagini similare cu lucrări academice publicate anterior de alți autori. Investigația susține că fragmente consistente ar fi fost preluate aproape identic, inclusiv din cărți de specialitate, fără indicarea … - Polițiști acuzați că au golit Camera de Corpuri Delicte și au vândut marfa confiscată pe piața neagră
Un scandal fără precedent zguduie Poliția de Frontieră din vestul țării. Parchetul de pe lângă Judecătoria Arad a trimis în judecată șase persoane, dintre care mai mulți polițisti de frontieră, acuzați că au sustras și valorificat ilegal peste 9 milioane de țigarete chiar din Camera de Corpuri Delicte a instituției. Potrivit procurorilor, faptele s-ar fi desfășurat pe parcursul a aproape un an, din septembrie 2024 până în iunie 2025, iar prejudiciul adus bugetului de stat depășește 6,2 milioane de lei. Țigări furate din interiorul sistemului Ancheta a scos la iveală că principalul inculpat, un polițist de frontieră din cadrul S.T.P.F. Arad – Sectorul … - Pleacă americanii din Ploiești și lasă în urmă peste 1.000 de șomeri
Cel mai mare producător de scaune auto închide fabrica până în vara anului 2027. Compania americană Adient a anunțat oficial că oprește producția din cauza scăderii cererii pe piața auto mondială. Această decizie vine după ce firma nu a găsit nicio soluție pentru a continua activitatea. Restructurarea va duce la eliminarea a aproximativ 1.010 locuri de muncă în județul Prahova. Producția de tapițerii se va opri treptat în următoarea perioadă. Adient spune că a luat această măsură grea din cauza provocărilor economice actuale. Consumatorii cumpără mai puține mașini, iar volumul pieței auto a scăzut constant. În prezent, rata șomajului în … - Eliminarea sau reducerea pensiilor speciale rămâne una dintre cele mai inflamabile teme din politica românească
Eliminarea sau reducerea pensiilor speciale rămâne una dintre cele mai inflamabile teme din politica românească, iar blocajele repetate nu sunt întâmplătoare. Dincolo de discursurile despre „drepturi câștigate”, miza reală se joacă pe trei fronturi: sume mari de bani publici, control instituțional și evitarea unui precedent care ar putea tăia privilegii și în alte zone ale statului. 1) Banii: un sistem scump, apărat ca o rentă Pensiile de serviciu înseamnă plăți consistente, predictibile și greu de atins odată fixate în lege. Pentru beneficiari și pentru structurile care îi reprezintă, orice schimbare devine o amenințare directă la venit. De aici și presiunea … - DERAPAJ. „Separatiștii” de la UDMR, pe aceeași lungime de undă cu propaganda pro-rusă: Atac frontal la acordul UE-Mercosur, șansa economică a Europei
Într-un moment în care Uniunea Europeană încearcă să-și consolideze poziția economică globală printr-un parteneriat strategic istoric, liderii UDMR aleg să joace cartea izolaționismului. Aliniindu-se retoricii partidelor suveraniste și pro-ruse, Kelemen Hunor respinge vehement acordul UE-Mercosur – un proiect extrem de avantajos pentru piețele europene, invocând pretexte procedurale. În timp ce Bruxelles-ul luptă pentru deschiderea unor piețe uriașe în America de Sud (Brazilia, Argentina, Uruguay, Paraguay), oferind o gură de oxigen economiei europene, UDMR pare să fi preluat ștafeta sabotajului politic. Formațiunea, etichetată tot mai des în spațiul public drept un grup cu tendințe separatiste, se opune unui acord care ar … - GENERAȚIA DE SACRIFICIU. Cum a condamnat clasa politică coruptă de la București viitorul tinerilor: Fără case, fără bani, fără speranță
În timp ce vilele politicienilor din București se înalță sfidător, iar conturile „băieților deștepți” se umflă din contracte cu statul, o întreagă generație este împinsă sistematic spre pragul disperării sau spre ieșirea din țară. Tinerii României au devenit victimele colaterale ale unei clase politice putrede, care a șters de pe agendă orice măsură reală de sprijin pentru cei aflați la început de drum. România se confruntă cu un exod masiv și un declin demografic fără precedent, dar la București liniștea este tulburată doar de zgomotul dosarelor de corupție. Guvernanții, indiferent de culoarea politică, au transformat statul într-o feudă personală, abandonând …
