Până să ajungă România să cheltuie cele 33 de miliarde de euro pe care îi vom primi de la UE, pierdem 4 miliarde de euro din banii noștri.
Economia României suferă de o boală gravă, deficitul comercial, adică importăm mai mult decât producem. În 2019 s-au cheltuit pe importuri cu 17 miliarde de euro mai mult decât am încasat pe bunurile exportate.
Guvernul a cheltuit și el cu 10 miliarde de euro mai mult decât a putut să strângă.
Cu toate acestea economia a continuat să crească datorită investitorilor străini care aduc bani în țară, datorită românilor plecați la muncă în străinătate care trimit și ei bani în România și datorită Guvernului care se împrumută de la bancheri.
Cel mai mare plus l-au adus exportatorii români de servicii care au reușit să exporte cu 8,5 miliarde de euro mai mult decât s-a cheltuit pe importul serviciilor.
Astfel că supraviețuirea economiei românești este datorată în mare parte acestor exportatori de servicii care reusesc să compenseze risipa guvernanților și consumul românilor de mărfuri străine.
Mai mult de jumate din excedentul de 8,5 miliarde de euro al comerțului extern cu servicii se datorează transportatorilor (4,34 miliarde de euro) iar o treime vine din comerțul cu servicii IT și de comunicații (3 miliarde de euro).
O sursă majoră de deficit este turismul, unde pierdem anual 2 miliarde de euro din cauza românilor care preferă sa-și facă vacanțele în afara țării.
Transportatorii aduc în țară mai mulți bani decât investitorii străini și achită peste 40% din datoriile Guvernului create într-un an.
”Fiecare al patrulea leu pierdut din comerțul de bunuri se întoarce din comerțul cu servicii de transport și fiecare 4 lei din 10, cheltuiți de Guvern peste propriile venituri, se întorc din excedentul comerțului cu servicii de transport”, avertizează Petrișor Peiu, analist.
Printr-un nou pachet normativ adoptat de europarlamentarii din Comisia pentru Transport și Turism a Parlamentului European (TRAN), în data de 8 iunie 2020, veniturile transportatorilor români se vor înjumătății.
Noul act normativ intitulat Pachetul de mobilitate nr. 1 va duce la pierderea a 4 miliarde de euro.
„Alianță Auto Europeană” (European Road Alliance) formată din 8 state UE: Austria, Belgia, Danemarca, Franța, Germania, Italia, Luxemburg și Suedia, la care se adaugă Norvegia, a impus prin presiuni politice acest pachet care este de fapt ”un set de îngrădiri majore ale liberei circulații de bunuri și de persoane pe piața europeană”, după cum afirmă analistul Petrișor Peiu, pentru spotmedia.ro.
Una din măsurile adoptate în acest pachet legislativ European, obligă camioanele să se întoarcă acasî la fiecare 8 săptămâni.
”Această obligație nu creează nicio problemă pentru un camion înmatriculat în Germania sau Austria, aflate geografic în centrul Europei, dar pentru un camion din România duce la o medie de 6 zile pierdute la fiecare 8 săptămâni, ceea ce se traduce în pierderi de cifră de afaceri de 10-14%. Revenirea în România la fiecare 8 săptămâni ar însemna 1.000 de camioane în plus zilnic pe drumurile europene și la frontiere, fără nicio justificare economică”, afirmă Peiu.
Imediat după publicarea pachetului normativ se va impune întorcerea acasă a șoferilor odată la 3-4 săptămâni și li se va interzice efectuarea repaosului săptămânal normal în cabină.
”Peste 60.000 de șoferi vor trebui să se întoarcă acasă la fiecare 3 sau 4 săptămâni, fapt ce va necesita creșterea capacității de transport și conform estimărilor ar însemna până la 400 de noi zboruri cu avionul sau 1.200 de autocare sau o alternativă între aceste 2 moduri de transport în vederea transportării între 2.000 – 3.000 șoferi zilnic”, calculează Petrișor Peiu.
Ramura la care sunt și românii competitivi, transportul de marfă pe distanțe lungi, va fi reformată în dezavantajul României și va duce la pierderea a 4 miliarde de euro anual.
Ce păzesc cei 33 de europarlamentari români de la Strasbourg și Bruxelles?
- Dosarele Epstein: Un document susține că lui Trump i-ar fi fost prezentată o minoră de 14 ani / „Era prea mică pentru a înțelege ce se întâmpla”
Printre mențiunile despre Donald Trump din documentele făcute publice vineri se află și una provenită dintr-un proces deschis în 2020 împotriva moștenitorilor lui Epstein, de către o femeie care a afirmat că a fost racolată de Jeffrey Epstein și Ghislaine Maxwell într-o tabără de vară din Michigan, în 1994, pe când avea 13 ani, scrie, The Guardian. În documentele depuse se afirmă că fata, prezentată în dosarele instanței sub numele generic Jane Doe, a fost prezentată lui Trump de Epstein mai târziu în acel an, când avea 14 ani. În plângere se afirmă că, „în timpul uneia dintre întâlnirile lui … - Liana Arsenie, judecătoarea promovată de Dragnea, interviu la consiliera Anca Alexandrescu: mafia din justiție și politică strânge rândurile
Apariția publică a judecătoarei Liana Arsenie într-un interviu acordat Ancăi Alexandrescu, consilieră cu un traseu politic bine cunoscut, ridică mai mult decât simple semne de întrebare. Pentru mulți observatori ai vieții publice, momentul pare încă o piesă dintr-un puzzle mai vechi: cel al relațiilor opace dintre politică, justiție și zona de influență mediatică Liana Arsenie este un nume asociat frecvent cu promovările din perioada în care Liviu Dragnea controla mecanisme-cheie ale puterii. Fără a intra în detalii juridice punctuale, contextul în care a evoluat cariera sa a fost constant marcat de suspiciuni privind politizarea justiției și de decizii controversate, contestate … - Discrepanțele sociale cresc: săracii sunt mai săraci, politicienii mai bogați
În România, ruptura dintre cetățeni și clasa politică se adâncește vizibil. În timp ce milioane de oameni își calculează fiecare leu pentru mâncare, căldură și medicamente, politicienii trăiesc tot mai confortabil, protejați de salarii mari, privilegii și rețele de influență. Sărăcia se extinde, iar prosperitatea rămâne concentrată sus. Inflația a erodat veniturile reale, taxarea muncii a rămas ridicată, iar serviciile publice nu s-au îmbunătățit. Pentru cei de jos, „creșterile” sunt simbolice și înghițite instant de scumpiri. Pentru cei de sus, veniturile sunt indexate, beneficiile sunt păstrate, iar costurile greșelilor sunt transferate populației. Aceasta nu mai este o deviație, ci un … - E frig în casele românilor. Sărăcia ține centrala închisă
În România, frigul nu mai este doar o problemă de anotimp, ci una de sărăcie. Pentru sute de mii de familii, centrala termică există, dar rămâne oprită. Nu din economie voluntară, ci din lipsă de bani. Gazul, electricitatea și întreținerea au devenit luxuri, iar căldura, o opțiune pe care mulți nu și-o mai permit. Aceasta este realitatea crudă din spatele statisticilor oficiale. Salariile cresc pe hârtie, dar puterea de cumpărare scade. Facturile au explodat, iar veniturile nu țin pasul. Oamenii fac calcule zilnice: mâncare sau căldură, medicamente sau apă caldă. În multe case, caloriferele rămân reci, iar familiile stau îmbrăcate … - Ilie Bolojan doar ține discursuri, nu face reformă
România nu duce lipsă de vorbe, ci de fapte. În timp ce problemele structurale se adâncesc, deficit, inflație, birocrație și stat supradimensionat, Bolojan livrează discursuri bine ambalate, fără reforme reale la nivel național. Retorica despre eficiență și tăieri nu ține loc de decizie, iar guvernarea nu se face cu monologuri, ci cu măsuri care dor și schimbă sistemul. Reforma adevărată înseamnă legi clare, instituții restructurate și eliminarea risipei, nu prezență constantă pe camere și promisiuni reluate. Fără acțiune, discursul devine zgomot. Iar România nu mai are timp de zgomot. - Fără intervenția urgentă, economia României se va prăbuși
Economia România se află pe un drum periculos. Deficitele cresc, inflația rămâne ridicată, investițiile scad, iar mediul privat este sufocat de taxe, birocrație și impredictibilitate. Fără măsuri rapide și ferme, dezechilibrele actuale vor produce o ruptură economică majoră. Statul cheltuie mai mult decât produce și acoperă diferența prin împrumuturi și inflație. Această strategie nu mai poate continua. Antreprenorii sunt decapitalizați, salariile reale scad, iar consumul este susținut artificial. Economia nu mai este alimentată de producție și valoare adăugată, ci de datorie și iluzie contabilă. Intervenția urgentă înseamnă tăierea risipei bugetare, reducerea taxării muncii, sprijinirea producției interne și un plan real … - Umilință. Creșterea cu 275 lei… brut, a salariului
Guvernul prezintă drept „măsură socială” o creștere a salariului minim cu 275 de lei brut. În realitate, după taxe și contribuții, angajatului îi rămân puțin peste o sută de lei. O sumă ridicolă, care nu acoperă nici scumpirile dintr-o săptămână, dar este vândută propagandistic drept mare realizare. Într-o țară cu una dintre cele mai mari inflații din Uniunea Europeană, această „majorare” este o insultă. Prețurile la alimente, energie, chirii și servicii au explodat, iar statul vine cu firimituri, cerând aplauze. Puterea de cumpărare continuă să scadă, iar salariatul este tratat ca o cifră într-un tabel, nu ca un om care … - Ilie Bolojan stă mai mult pe vloguri cu discursuri decât cu reformarea României
România traversează o perioadă complicată, cu dezechilibre economice, instituții blocate și o administrație sufocată de birocrație. În acest context, cetățenii așteaptă soluții concrete, decizii curajoase și reforme reale. În schimb, primesc din ce în ce mai des discursuri ambalate frumos, livrate pe vloguri și rețele sociale, fără acoperire în fapte. Ilie Bolojan pare tot mai preocupat de prezența publică și de retorica reformei, nu de reforma însăși. Multă vorbă despre eficiență, despre stat suplu și despre responsabilitate, dar puține rezultate vizibile la nivel național. România nu se schimbă prin monologuri filmate, ci prin legi clare, instituții reformate și tăieri reale … - Raport al serviciilor americane: Putin vrea să cucerească toată Ucraina și părți din Europa
Rapoartele serviciilor secrete americane continuă să avertizeze că președintele rus Vladimir Putin intenționează să cucerească întreaga Ucraină și să recucerească părți din Europa care au aparținut fostului imperiu sovietic. Informația a fost comunicată de către șase surse familiarizate cu situația, pentru agenția Reuters. Cel mai recent dintre rapoarte datează de la sfârșitul lunii septembrie, potrivit uneia dintre sursele citate. Totodată, aceste rapoarte contrazic afirmațiile făcute de liderul de la Kremlin, referitor la faptul că ar reprezenta o amenințare pentru Europa. Informațiile se aliniază în mare măsură cu opiniile liderilor europeni și ale agențiilor de spionaj, potrivit cărora Putin râvnește atât … - Bolojan dă încă o palmă angajaților la statTradiția punților bugetare e întreruptă de premierul Ilie Bolojan, care nu e de acord cu o zi liberă pe 5 ianuarie, când angajații la stat se întorc la muncă pentru o zi, pentru ca apoi să aibă iar libere, potrivit surselor Cotidianul. Anul 2025 începe pentru bugetari cu liberele legale, adică 1 (joi) și 2 (vineri), apoi sfârșitul de săptămână. Pe 5 ianuarie ar fi prima zi de muncă din an, pentru ca apoi 6 și 7 ianuarie, adică Bobotează și Tăierea capului Sfântului Ioan Botezătorul, să fie iar libere legale. Tradițional, când erau adunate mai multe zile libere, iar …
