România va pierde, de la anul, 4 miliarde de euro anual

Până să ajungă România să cheltuie cele 33 de miliarde de euro pe care îi vom primi de la UE, pierdem 4 miliarde de euro din banii noștri.

Economia României suferă de o boală gravă, deficitul comercial, adică importăm mai mult decât producem. În 2019 s-au cheltuit pe importuri cu 17 miliarde de euro mai mult decât am încasat pe bunurile exportate.

Guvernul a cheltuit și el cu 10 miliarde de euro mai mult decât a putut să strângă.

Cu toate acestea economia a continuat să crească datorită investitorilor străini care aduc bani în țară, datorită românilor plecați la muncă în străinătate care trimit și ei bani în România și datorită Guvernului care se împrumută de la bancheri.

Cel mai mare plus l-au adus exportatorii români de servicii care au reușit să exporte cu 8,5 miliarde de euro mai mult decât s-a cheltuit pe importul serviciilor.

Astfel că supraviețuirea economiei românești este datorată în mare parte acestor exportatori de servicii care reusesc să compenseze risipa guvernanților și consumul românilor de mărfuri străine.

Mai mult de jumate din excedentul de 8,5 miliarde de euro al comerțului extern cu servicii se datorează transportatorilor (4,34 miliarde de euro) iar o treime vine din comerțul cu servicii IT și de comunicații (3 miliarde de euro).

O sursă majoră de deficit este turismul, unde pierdem anual 2 miliarde de euro din cauza românilor care preferă sa-și facă vacanțele în afara țării.

Transportatorii aduc în țară mai mulți bani decât investitorii străini și achită peste 40% din datoriile Guvernului create într-un an.

”Fiecare al patrulea leu pierdut din comerțul de bunuri se întoarce din comerțul cu servicii de transport și fiecare 4 lei din 10, cheltuiți de Guvern peste propriile venituri, se întorc din excedentul comerțului cu servicii de transport”, avertizează Petrișor Peiu, analist.

Printr-un nou pachet normativ adoptat de europarlamentarii din Comisia pentru Transport și Turism a Parlamentului European (TRAN), în data de 8 iunie 2020, veniturile transportatorilor români se vor înjumătății.

Noul act normativ intitulat Pachetul de mobilitate nr. 1 va duce la pierderea a 4 miliarde de euro.

„Alianță Auto Europeană” (European Road Alliance) formată din 8 state UE: Austria, Belgia, Danemarca, Franța, Germania, Italia, Luxemburg și Suedia, la care se adaugă Norvegia, a impus prin presiuni politice acest pachet care este de fapt ”un set de îngrădiri majore ale liberei circulații de bunuri și de persoane pe piața europeană”, după cum afirmă analistul Petrișor Peiu, pentru spotmedia.ro.

Una din măsurile adoptate în acest pachet legislativ European, obligă camioanele să se întoarcă acasî la fiecare 8 săptămâni.

”Această obligație nu creează nicio problemă pentru un camion înmatriculat în Germania sau Austria, aflate geografic în centrul Europei, dar pentru un camion din România duce la o medie de 6 zile pierdute la fiecare 8 săptămâni, ceea ce se traduce în pierderi de cifră de afaceri de 10-14%. Revenirea în România la fiecare 8 săptămâni ar însemna 1.000 de camioane în plus zilnic pe drumurile europene și la frontiere, fără nicio justificare economică”, afirmă Peiu.

Imediat după publicarea pachetului normativ se va impune întorcerea acasă a șoferilor odată la 3-4 săptămâni și li se va interzice efectuarea repaosului săptămânal normal în cabină.

”Peste 60.000 de șoferi vor trebui să se întoarcă acasă la fiecare 3 sau 4 săptămâni, fapt  ce va necesita creșterea capacității de transport și conform estimărilor ar însemna până la 400 de noi zboruri cu avionul sau 1.200 de autocare sau o alternativă între aceste 2 moduri de transport în vederea transportării între 2.000 – 3.000 șoferi zilnic”, calculează Petrișor Peiu.

Ramura la care sunt și românii competitivi, transportul de marfă pe distanțe lungi, va fi reformată în dezavantajul României și va duce la pierderea a 4 miliarde de euro anual.

Ce păzesc cei 33 de europarlamentari români de la Strasbourg și Bruxelles?

• 
  Roberta Metsola, după decizia istorică privind Republica Moldova: „Extinderea este cel mai puternic instrument geopolitic al nostru” 
  Aprobarea unanimă de către statele membre ale Uniunii Europene a deschiderii primului grup de capitole de negociere cu Republica Moldova și Ucraina reprezintă un moment-cheie pentru parcursul european al celor două țări. În acest context, președinta Parlamentului European, Roberta Metsola, a subliniat că extinderea Uniunii consolidează securitatea și stabilitatea continentului și a reafirmat locul Chișinăului și Kievului în familia europeană.  „Deschiderea primelor capitole de negociere privind democrația, justiția și statul de drept evidențiază atât progresele realizate de cele două țări, cât și angajamentul lor față de valorile europene. Toate acestea au loc în timp ce ele continuă să facă față …
• 
  La 36 de ani de la Mineriada din 13-15 iunie, România încă orbecăie după o democrație pierdută
  Astăzi se împlinesc 36 de ani de la debutul Mineriadei din 13-15 iunie 1990, unul dintre cele mai negre și violente episoade din epoca României postdecembriste. Acum 36 de ani, cele 53 de zile de proteste anticomuniste din centrul Bucureștiului au fost reprimate cu ajutorul minerilor aduși în Capitală din Valea Jiului la ordinul lui Ion Iliescu. Șase oameni au murit, conform datelor oficiale, și aproape 2.000 au fost răniți sau reținuți abuziv. Nici în acest moment, după mai bine de trei decenii, cei vinovați nu au fost pedepsiți, pentru că Dosarul Mineriadei este încă nefinalizat. Am rămas blocați în …
• 
  Cum i-a păcălit Consiliul Superior al Magistraturii pe judecători să semneze „liste negre” cu ziariști și politicieni. „Efectiv a fost o manipulare”
  Cei 3.850 de magistrați din România despre care secția pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) afirmă că ar susține hotărârea din 9 iunie 2026, prin care forul indică cu nume și prenume politicieni, jurnaliști și ONG-iști responsabili pentru „un atac fără precedent la adresa independenței justiției”, au fost consultați, în realitate, cu privire la o singură chestiune: proiectul de lege privind salarizarea. „Opera” secției pentru judecători Secția pentru Judecători a Consiliului Superior al Magistraturii (SJ-CSM) a dat publicității miercuri, 10 iunie, un document fără precedent în istoria recentă a sistemului judiciar, în care face liste cu persoane și …
• 
  Călin Georgescu, campion la amenzi încasate. AUR are 18 milioane de lei confiscate
  Călin Georgescu este politicianul care a fost sancționat cu cele mai mari amenzi, conform unui raport realizat de Expert Forum. Pe numele liderului suveranist au fost emise sancțiuni în valoare de 200.000 de lei, sumă care îl plasează peste AUR, care ocupă locul secund în acest top. Totuși, cele mai mari sume pierdute de actorii politici nu vin din amenzi, ci din confiscări. Partidul lui George Simion este campion detașat la această categorie, fiindu-i confiscate 18.651.590 de lei. Expert Forum a analizat sancțiunile care vizează actorii politici. „În total, AEP a elaborat 928 de procese verbale de constatare a contravențiilor (PVCC), …
• 
  Acest proiect va schimba acordarea notelor în școli! Cum vrea Ministerul Educației să elimine diferențele dintre elevi și de ce se revoltă profesorii
  Ministerul Educației a lansat în consultare publică proiectul care vizează aprobarea „Cadrului de Referință al Curriculumului Național din România” (CRCNR), care, printre altele, încearcă să standardizeze notele elevilor. Mai exact, cei mici ar urma să primească doar teste standardizate, pentru ca un elev să poată obține aceleași note în orice școală, eliminându-se diferențele între unitățile de învățământ. Primele reacții din sistem Reacțiile din sistem nu au întârziat să apară. Georgiana Măniloiu, profesoară la o școală generală din județul Argeș a declarat cǎ vede diferențele dintre semnificația aceleiași note între școli diferite ca pe ceva firesc, nu ca pe o problemă care trebuie rezolvată: …
• 
  Doar 7% din amenzile aplicate partidelor au fost recuperate. Cum răspunde Adrian Țuțuianu (AEP) și ce schimbări majore pregătește pentru partide și campanii
  Președintele Autorității Electorale Permanente (AEP), Adrian Țuțuianu, anunță o reformă amplă a legislației electorale și a regulilor privind finanțarea partidelor politice, după ce un raport al Expert Forum a arătat că doar 7% din amenzile aplicate formațiunilor politice au fost recuperate. Șeful AEP a precizat că raportul se bazează exclusiv pe date oficiale furnizate de instituție și consideră că concluziile acestuia confirmă necesitatea unor modificări legislative. „Principalele mele priorităţi, încă de la începutul anului, sunt legate de o reformă electorală masivă, care include şi o nouă lege a finanţării partidelor politice”, a declarat Adrian Țuțuianu. AEP vrea amenzi mai mari pentru …
• 
  Comisia Europeană anunță deschiderea primului pachet de negocieri pentru aderarea Ucrainei și Republicii Moldova la UE
  Uniunea Europeană a făcut un pas important, transmite președinta Comisiei Euorpene, Ursula von der Leyen. Toate statele membre  au convenit să deschidă primul pachet de negocieri de aderare  al UE a Ucrainei și Republicii Moldova. „În cadrul primei conferințe interguvernamentale de luni, vom deschide pachetul privind elementele fundamentale; coloana vertebrală a valorilor și principiilor esențiale de aderare pe care se bazează UE, de la statul de drept la instituții democratice solide”, informează von der Leyen, cu precizarea că  aceasta reprezintă o recunoaștere a determinării, curajului și eforturilor depuse de ambele țări în promovarea reformelor, chiar și în fața unor provocări …
• 
  Chiriași de lux, prețuri de altă epocă. Unele locuințe ale statului sunt ocupate de zeci de ani, inclusiv pe baza unor contracte din comunism, arată date RA-APPS
  Locuințe aflate în cele mai scumpe zone ale Capitalei continuă să fie ocupate în baza unor contracte semnate înainte de 1989, iar în unele cazuri chiria este simbolică sau chiar inexistentă. Date publicate recent de RA-APPS arată că numeroase proprietăți ale statului sunt închiriate la valori mult sub nivelul pieței, în timp ce anumite persoane continuă să locuiască în aceste imobile deși nu mai îndeplinesc condițiile legale pentru a beneficia de ele. Numele chiriașilor și funcțiile acestora nu au fost făcute publice. Contracte care au supraviețuit regimului comunist Regia Autonomă „Administrația Patrimoniului Protocolului de Stat” administrează în prezent 220 de locuințe închiriate persoanelor fizice. Printre acestea se află …
• 
  Primăria Brăila și contabilitatea de sute de milioane. Patrimoniu umflat artificial cu 262 de milioane de lei, datorii neînregistrate, creanțe fictive și investiții ținute „în lucru” după finalizare
  Municipiul Brăila se confruntă cu o situație financiară care scoate la iveală probleme grave de administrare a patrimoniului public, de evidență contabilă și de control intern. O analiză a documentelor financiare aferente anului 2024 relevă un tablou dominat de active înregistrate eronat, datorii omise din evidențe, investiții gestionate defectuos și milioane de lei care apar în contabilitate fără acoperire reală. Cea mai gravă situație identificată privește patrimoniul municipiului. În evidențele financiare ale Primăriei Brăila, valoarea unui activ public, Bulevardul Dorobanților, a fost înregistrată eronat, ceea ce a condus la o supraevaluare a activelor și a capitalurilor proprii cu nu mai …
• 
  Milioane de utilizatori în „beznă”: Facebook și Instagram s-au prăbușit în același timp
  Probleme masive de conectare pe rețelele de socializare. O defecțiune tehnică de amploare a blocat simultan platformele Facebook și Instagram vineri după-amiază. Utilizatori de pe toate continentele au raportat că au fost deconectați automat și nu își mai pot accesa profilurile. Utilizatorii rețelelor sociale controlate de gigantul Meta au fost luați prin surprindere în această după-amiază, după ce s-au trezit în imposibilitatea de a se autentifica în aplicații. Problemele tehnice au afectat în mod egal atât aplicațiile mobile, cât și versiunile web, disfuncționalitățile fiind raportate simultan în mai multe regiuni de pe glob. Deși amploarea exactă a incidentului nu a …