România va pierde, de la anul, 4 miliarde de euro anual

Până să ajungă România să cheltuie cele 33 de miliarde de euro pe care îi vom primi de la UE, pierdem 4 miliarde de euro din banii noștri.

Economia României suferă de o boală gravă, deficitul comercial, adică importăm mai mult decât producem. În 2019 s-au cheltuit pe importuri cu 17 miliarde de euro mai mult decât am încasat pe bunurile exportate.

Guvernul a cheltuit și el cu 10 miliarde de euro mai mult decât a putut să strângă.

Cu toate acestea economia a continuat să crească datorită investitorilor străini care aduc bani în țară, datorită românilor plecați la muncă în străinătate care trimit și ei bani în România și datorită Guvernului care se împrumută de la bancheri.

Cel mai mare plus l-au adus exportatorii români de servicii care au reușit să exporte cu 8,5 miliarde de euro mai mult decât s-a cheltuit pe importul serviciilor.

Astfel că supraviețuirea economiei românești este datorată în mare parte acestor exportatori de servicii care reusesc să compenseze risipa guvernanților și consumul românilor de mărfuri străine.

Mai mult de jumate din excedentul de 8,5 miliarde de euro al comerțului extern cu servicii se datorează transportatorilor (4,34 miliarde de euro) iar o treime vine din comerțul cu servicii IT și de comunicații (3 miliarde de euro).

O sursă majoră de deficit este turismul, unde pierdem anual 2 miliarde de euro din cauza românilor care preferă sa-și facă vacanțele în afara țării.

Transportatorii aduc în țară mai mulți bani decât investitorii străini și achită peste 40% din datoriile Guvernului create într-un an.

”Fiecare al patrulea leu pierdut din comerțul de bunuri se întoarce din comerțul cu servicii de transport și fiecare 4 lei din 10, cheltuiți de Guvern peste propriile venituri, se întorc din excedentul comerțului cu servicii de transport”, avertizează Petrișor Peiu, analist.

Printr-un nou pachet normativ adoptat de europarlamentarii din Comisia pentru Transport și Turism a Parlamentului European (TRAN), în data de 8 iunie 2020, veniturile transportatorilor români se vor înjumătății.

Noul act normativ intitulat Pachetul de mobilitate nr. 1 va duce la pierderea a 4 miliarde de euro.

„Alianță Auto Europeană” (European Road Alliance) formată din 8 state UE: Austria, Belgia, Danemarca, Franța, Germania, Italia, Luxemburg și Suedia, la care se adaugă Norvegia, a impus prin presiuni politice acest pachet care este de fapt ”un set de îngrădiri majore ale liberei circulații de bunuri și de persoane pe piața europeană”, după cum afirmă analistul Petrișor Peiu, pentru spotmedia.ro.

Una din măsurile adoptate în acest pachet legislativ European, obligă camioanele să se întoarcă acasî la fiecare 8 săptămâni.

”Această obligație nu creează nicio problemă pentru un camion înmatriculat în Germania sau Austria, aflate geografic în centrul Europei, dar pentru un camion din România duce la o medie de 6 zile pierdute la fiecare 8 săptămâni, ceea ce se traduce în pierderi de cifră de afaceri de 10-14%. Revenirea în România la fiecare 8 săptămâni ar însemna 1.000 de camioane în plus zilnic pe drumurile europene și la frontiere, fără nicio justificare economică”, afirmă Peiu.

Imediat după publicarea pachetului normativ se va impune întorcerea acasă a șoferilor odată la 3-4 săptămâni și li se va interzice efectuarea repaosului săptămânal normal în cabină.

”Peste 60.000 de șoferi vor trebui să se întoarcă acasă la fiecare 3 sau 4 săptămâni, fapt  ce va necesita creșterea capacității de transport și conform estimărilor ar însemna până la 400 de noi zboruri cu avionul sau 1.200 de autocare sau o alternativă între aceste 2 moduri de transport în vederea transportării între 2.000 – 3.000 șoferi zilnic”, calculează Petrișor Peiu.

Ramura la care sunt și românii competitivi, transportul de marfă pe distanțe lungi, va fi reformată în dezavantajul României și va duce la pierderea a 4 miliarde de euro anual.

Ce păzesc cei 33 de europarlamentari români de la Strasbourg și Bruxelles?

• 
  Generalul Gheorghiță Vlad nu intenționează să demisioneze: ‘În acest moment, nu se pune problema!’
  Generalul Gheorghiță Vlad nu intenționează să demisioneze În contextul în care procurorii militari din cadrul Direcției Naționale Anticorupție au început urmărirea penală a șefului Statului Major al Apărării, generalul Gheorghiță Vlad, în spațiul public au apărut informații conform cărora acesta ar urma să demisioneze sau se pensioneze. Potrivit informațiilor noastre, generalul Vlad nu are de gând să se retragă de la conducerea Statului Major al Apărării. Generalul Gheorghiță Vlad nu intenționează să demisioneze: „În acest moment, nu se pune problema!” Sursele STIRIPESURSE.RO au explicat că, la această oră, nu se pune problema ca generalul Vlad să se pensioneze sau să …
• 
  Semnal de alarmă în economie: consumul populației s-a prăbușit în aprilie. Scăderi la alimente, carburanți, alcool și țigări
  Datele publicate de Institutul Național de Statistică indică o temperare accentuată a consumului în România, unul dintre principalii indicatori ai activității economice. În aprilie 2026, cheltuielile populației au fost semnificativ mai mici decât în aceeași lună a anului trecut, declinul fiind vizibil în aproape toate marile categorii de produse. Reducerea cumpărăturilor de alimente, produse nealimentare, băuturi, tutun și carburanți vine într-un context economic complicat, marcat de inflație ridicată și avertismente venite din partea Comisiei Europene privind vulnerabilitățile economiei românești. Consumul a scăzut cu peste 6% într-un singur an Potrivit datelor INS, volumul cifrei de afaceri din comerțul cu amănuntul, fără a include comerțul cu autovehicule …
• 
  Taxa pe avere îi neliniștește pe apropiații fostului regim Orban. Ungaria se pregătește pentru o schimbare fiscală fără precedent
  La câteva săptămâni după schimbarea de putere de la Budapesta, noul guvern condus de Peter Magyar pregătește una dintre cele mai controversate reforme fiscale din ultimele decenii: introducerea unui impozit pe avere care ar putea transforma Ungaria în primul stat membru al Uniunii Europene care adoptă o astfel de măsură în epoca modernă. Printre cei care resimt deja efectele noii realități politice se află și oameni de afaceri care au prosperat în perioada guvernării lui Viktor Orban. Un magnat apropiat fostului sistem renunță la afaceri Omul de afaceri Balasy Gyula, considerat unul dintre principalii beneficiari ai erei Orban, a anunțat că a transferat statului companiile pe care le …
• 
  Cea mai ciudată situație din interiorul Guvernului: Teoretic, ministrul Culturii a demisionat. Practic, el încă este ministru
  Situația din interiorul guvernului Bolojan este una extrem de ciudată, cu interimate asigurate la mai multe ministere, ca urmare a demisiilor miniștrilor PSD, dar și cu un proaspăt demisionar, de la Cultură. Ministrul Culturii, Andras Demeter, a demisionat, teoretic, dar practic el încă este ministru. Uite demisia, nu e demisia Ministrul Culturii, Andras Demeter, a demisionat, după ce în spațiul public a apărut o înregistrare în care Demeter Andras a afirmat: „Îmi bag p*** în interesul național, pentru că eu sunt ungur”. Ca urmare a demisiei ministrului Culturii, Ilie Bolojan ar fi trebuit să ia act și să trimită demisia acestuia la Palatul …
• 
  Industria de apărare a României e mai mult decât la pământ! De fapt, e sub pământ SRL!
  România se poate lăuda cu circa 30 de companii producătoare de armament. Producători care au în față cel mai mare val de comenzi din ultimele decenii, prin programul european SAFE. Adică bani grei și dobânzi onorabile. Pe hârtie, industria românească de armament huruie. Există o mare problemă: duc o lipsă crasă de profit! Cum se prezintă industria producătoare de armament de la noi, consultând bilanțurile financiare depuse la Ministerul Finanțelor în această primăvară pentru finalul anului trecut, 2025. Prima concluzie? Nu există profit! Producătorii de armament din România adună creanțe și datorii Există, în schimb, producție pe stoc, creanțe adică, care …
• 
  Detaliul omis de Guvern: SRI a decis atribuirea contractului SAFE de 196 milioane de euro către Digi
  Mihai Jurca, apropiat al lui Ilie Bolojan și responsabil pentru coordonarea programului SAFE, a admis că alegerea companiei Digi nu a fost făcută de Guvern, ci de Serviciul Român de Informații. Această precizare nu apărea în comunicatul inițial publicat pe site‑ul Guvernului, unde se menționa doar că „statele au semnat contracte de achiziție singulare”, fiind listat și contractul de 196 de milioane de euro în care figura Digi. Abia după întrebările insistente ale jurnaliștilor a devenit clar că beneficiarul este SRI. Jurca, șeful Cancelariei premierului interimar, a explicat că SRI a fost instituția care a selectat Digi pentru dezvoltarea unei …
• 
  DNA a intrat „în raza” radarului militar de la Cârcea, care deservește și NATO
  Povestea depozitului Lidl construit în apropierea unui radar militar de o importanță majoră pentru Armata Română și pentru NATO este departe de final. Ministerul Apărării Naționale se judecă, din nou, cu Consiliul Județean Dolj și cu compania germană pentru anularea autorizației de construire și demolarea construcției existente. Între timp, pe firul afacerii au intrat procurorii DNA care cercetează modul în care s-au dat aprobările, dar și tranzacția acceptată inițial de MApN pentru stingerea conflictului – mutarea radarelor pe banii Lidl. Informația pe scurt: Pe 5 iunie, la Tribunalul Dolj e programat un nou termen în procesul dintre MApN pe de …
• 
  Bolojan crește salariile parlamentarilor de 27 de ori mai mult față de un om simplu
  Într-o perioadă în care costul vieții și inflația sufocă bugetele familiilor de rând, decidenții politici demonstrează încă o dată că statul român funcționează cu două unități de măsură complet diferite. Ultimele decizii privind salarizarea arată o prăpastie revoltătoare între elita politică și clasa muncitoare: în timp ce parlamentarii primesc majorări nete de mii de lei, angajații pe salariul minim sunt „recompensați” cu sume derizorii. Raiul bugetar din Parlament Pentru cei 465 de aleși ai poporului, austeritatea este doar un cuvânt folosit în discursurile televizate. Conform noilor grile, indemnizația brută a unui parlamentar ajunge la fabuloasa sumă de 24.600 de lei. …
• 
  Țara lui Papură Vodă: Oprirea tuturor lifturilor din Palatul CFR, una din cele mai aglomerate clădiri de stat din țară
  Directorul companiei publice care administrează Palatul CFR, una din cele mai aglomerate clădiri de stat din țară, vorbește despre „un număr semnificativ de angajați și vizitatori”, dar spune că nu există „o evidență exactă a numărului total de persoane afectate zilnic” de oprirea tuturor lifturilor din clădirea cu 9 etaje, în urmă cu două săptămâni. „În clădirea Palat CFR își desfășoară activitatea mai multe entități economice, instituții și organizații, precum și un număr semnificativ de angajați și vizitatori. Din acest motiv, impactul opririi ascensoarelor este unul important, însă în prezent nu deținem o evidență exactă a numărului total de persoane …
• 
  Când am văzut că Guvernul României plătește 196 de milioane de euro firmei de telecomunicații Digi ca să facă AI, mi-am amintit cum Alexandr Lukașenko a anunțat că Belarus a făcut primul computer, la fabrica de televizoare
  Guvernul României a comunicat marți că a decis să aloce 196 de milioane de euro companiei Digi România SA, din banii primiți de la UE prin pachetul SAFE. Suma va fi alocată pentru dezvoltarea unui model lingvistic mare (LLM), care să ne apere securitatea cibernetică. În toamna lui 2022, Alexandr Lukașenko a prezentat personal o veritabilă minune tehnologică: primul calculator produs autohton în Belarus, la fabrica de televizoare. Calculatoarele se fac de mai bine de o jumătate de secol. Dar Lukașenko poate declara orice. El a lăudat miracolul tehnologic: „Dacă nu vi s-ar fi spus că el a fost creat la fabrica noastră de …