Până să ajungă România să cheltuie cele 33 de miliarde de euro pe care îi vom primi de la UE, pierdem 4 miliarde de euro din banii noștri.
Economia României suferă de o boală gravă, deficitul comercial, adică importăm mai mult decât producem. În 2019 s-au cheltuit pe importuri cu 17 miliarde de euro mai mult decât am încasat pe bunurile exportate.
Guvernul a cheltuit și el cu 10 miliarde de euro mai mult decât a putut să strângă.
Cu toate acestea economia a continuat să crească datorită investitorilor străini care aduc bani în țară, datorită românilor plecați la muncă în străinătate care trimit și ei bani în România și datorită Guvernului care se împrumută de la bancheri.
Cel mai mare plus l-au adus exportatorii români de servicii care au reușit să exporte cu 8,5 miliarde de euro mai mult decât s-a cheltuit pe importul serviciilor.
Astfel că supraviețuirea economiei românești este datorată în mare parte acestor exportatori de servicii care reusesc să compenseze risipa guvernanților și consumul românilor de mărfuri străine.
Mai mult de jumate din excedentul de 8,5 miliarde de euro al comerțului extern cu servicii se datorează transportatorilor (4,34 miliarde de euro) iar o treime vine din comerțul cu servicii IT și de comunicații (3 miliarde de euro).
O sursă majoră de deficit este turismul, unde pierdem anual 2 miliarde de euro din cauza românilor care preferă sa-și facă vacanțele în afara țării.
Transportatorii aduc în țară mai mulți bani decât investitorii străini și achită peste 40% din datoriile Guvernului create într-un an.
”Fiecare al patrulea leu pierdut din comerțul de bunuri se întoarce din comerțul cu servicii de transport și fiecare 4 lei din 10, cheltuiți de Guvern peste propriile venituri, se întorc din excedentul comerțului cu servicii de transport”, avertizează Petrișor Peiu, analist.
Printr-un nou pachet normativ adoptat de europarlamentarii din Comisia pentru Transport și Turism a Parlamentului European (TRAN), în data de 8 iunie 2020, veniturile transportatorilor români se vor înjumătății.
Noul act normativ intitulat Pachetul de mobilitate nr. 1 va duce la pierderea a 4 miliarde de euro.
„Alianță Auto Europeană” (European Road Alliance) formată din 8 state UE: Austria, Belgia, Danemarca, Franța, Germania, Italia, Luxemburg și Suedia, la care se adaugă Norvegia, a impus prin presiuni politice acest pachet care este de fapt ”un set de îngrădiri majore ale liberei circulații de bunuri și de persoane pe piața europeană”, după cum afirmă analistul Petrișor Peiu, pentru spotmedia.ro.
Una din măsurile adoptate în acest pachet legislativ European, obligă camioanele să se întoarcă acasî la fiecare 8 săptămâni.
”Această obligație nu creează nicio problemă pentru un camion înmatriculat în Germania sau Austria, aflate geografic în centrul Europei, dar pentru un camion din România duce la o medie de 6 zile pierdute la fiecare 8 săptămâni, ceea ce se traduce în pierderi de cifră de afaceri de 10-14%. Revenirea în România la fiecare 8 săptămâni ar însemna 1.000 de camioane în plus zilnic pe drumurile europene și la frontiere, fără nicio justificare economică”, afirmă Peiu.
Imediat după publicarea pachetului normativ se va impune întorcerea acasă a șoferilor odată la 3-4 săptămâni și li se va interzice efectuarea repaosului săptămânal normal în cabină.
”Peste 60.000 de șoferi vor trebui să se întoarcă acasă la fiecare 3 sau 4 săptămâni, fapt ce va necesita creșterea capacității de transport și conform estimărilor ar însemna până la 400 de noi zboruri cu avionul sau 1.200 de autocare sau o alternativă între aceste 2 moduri de transport în vederea transportării între 2.000 – 3.000 șoferi zilnic”, calculează Petrișor Peiu.
Ramura la care sunt și românii competitivi, transportul de marfă pe distanțe lungi, va fi reformată în dezavantajul României și va duce la pierderea a 4 miliarde de euro anual.
Ce păzesc cei 33 de europarlamentari români de la Strasbourg și Bruxelles?
- Zelenski: Washingtonul e gata să ofere Ucrainei garanții de securitate corespunzătoare articolului 5
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a afirmat, luni, că trimișii SUA au semnalat că sunt gata să ofere Kievului garanții pentru un viitor acord de pace corespunzătoare articolului 5 din Tratatul NATO, informează POLITICO. Volodimir Zelenski a declarat, luni, că Washingtonul este gata să ofere Ucrainei garanții de securitate corespunzătoare articolului 5 din Tratatul NATO. „Am aflat acum de la partea americană că sunt gata să ne ofere garanții de securitate care corespund articolului 5”, a declarat Zelenski la cancelaria din Berlin, notează POLITICO. Cancelarul german Friedrich Merz a salutat angajamentele delegației americane, spunând că „este un acord cu adevărat de … - Șefa NORDIS: Mă numesc Laura Vicol și am 26 de ani de avocatură/ Mititelu: Realitatea este ca justiția este coruptă până în măduva oaselor! Lucrurile sunt chiar mai rele decât ce prezintă RECORDER!
Mă numesc Laura Vicol și am 26 de ani de avocatură. După o nouă zi cu 10 ore petrecute în instanțe, dacă ar fi să trag o concluzie, ea nu este una confortabilă, dimpotrivă, este una grea. Corupția trebuie sancționată fără rest. Dacă există judecători corupți, nu au ce căuta în sistem și trebuie să plece. Asta nu e negociabil. Dar ceea ce se întâmplă astăzi, sub pretextul „luptei anticorupție”, nu mai este curățenie. Este DEMOLARE! A arunca acuzații generale, fără probe, asupra Justiției, a insinua că unii judecători sunt corupți ca regulă, nu ca excepție, nu este curaj civic. … - Marius Lulea: Abuzurile din justiție și incompetența de la Mediu, dovada clară că avem un stat paralizat
Moțiunea simplă a trecut, Parlamentul s-a pronunțat clar, însă Diana Buzoianu rămâne în funcție, „conform anunțului făcut senin de președintele USR, ca și cum votul ar fi irelevant”. Pentru Marius Lulea, acest episod nu este un accident politic, ci o dovadă clară că mecanismele democratice sunt golite de conținut atunci când rezultatul votului nu convine celor aflați la putere. „Menținerea Ministrului Mediului reprezintă o sfidare la adresa Constituției României”, avertizează Lulea, subliniind că nu este vorba doar despre o funcție sau un nume, ci despre respectarea regulilor fundamentale ale statului. Ignorarea unei moțiuni adoptate în Parlament înseamnă, în mod direct, … - Moţiunea simplă împotriva ministrului Mediului, Diana Buzoianu, a fost adoptată de Senat
Moţiunea simplă împotriva ministrului Mediului, Diana Buzoianu, a fost adoptată luni, de Senat, cu 74 de voturi ”pentru” şi 43 de voturi contra. S-a înregistrat şi o abţinere. Moţiunea a trecxut cu voturile parlamentarilor PSD, care au votat împotriva ministrului USR, deşi fac parte din aceeaşi coaliţie de guvernare. Senatorii au adoptat, luni, moţiunea simplă depusă de Opoziţie şi intitulată „Prahova sub asediu: peste 100.000 de români condamnaţi la sete şi boală sub privirea complice a ministrei Mediului, Diana Buzoianu”. Moţiunea a fost aprobată cu voturile senatorilor PSD. S-au înregistrat 74 de voturi ”pentru”, 43 de voturi contra şi o abţinere. Senatorul … - Moţiunea de cenzură a Opoziţiei împotriva guvernului Ilie Bolojan a fost respinsă de Parlament
Moţiunea de cenzură împotriva guvernului Ilie Bolojan a fost respinsă, luni, de Parlament, cu 139 de voturi ”favorabile” şi două voturi împotrivă, neîntrunind numărul necesar de voturi pentru ca Executivul să fie demis. Pentru a fi adoptată de Parlament, moţiunea de cenzură trebuia să fie votată de majoritatea senatorilor şi deputaţilor, respectiv minimum de 232 de voturi ”pentru”. Moţiunea de cenzură intitulată ”România nu este de vânzare – fără progresişti la guvernare” a fost dezbătută şi votată, luni după-amiază, de plenul celor două Camere ale Parlamentului. Premierul Ilie Bolojan afirma, săptămâna trecută, că nu are emoţii în privinţa acestei moţiuni. … - Ucraina anunță creșteri de venituri pentru 2026, în timp ce România îngheață salariile și pensiile
Salariul minim și pensiile vor crește în Ucraina începând cu anul 2026, autoritățile de la Kiev anunțând majorări de venituri pentru populație. În același timp, în România, premierul Ilie Bolojan susține că salariile și pensiile trebuie să rămână înghețate, menținând măsurile de austeritate care continuă să pună presiune pe nivelul de trai al românilor. Începând cu anul 2026, autoritățile de la Kiev anunță majorări clare ale veniturilor populației, în ciuda contextului economic dificil. Salariul minim din Ucraina va crește de la aproximativ 162 de euro la circa 175 de euro, iar pensia minimă va fi majorată cu 51 de euro, … - Datoria externă scapă de sub control: România a mai împrumutat 22 de miliarde de euro în doar zece luni
Datoria externă a României a crescut accelerat în primele zece luni din 2025, depășind 225 de miliarde de euro, potrivit BNR. Creșterea rapidă a îndatorării, deficitul uriaș de cont curent și dependența de finanțare externă ridică semne serioase de întrebare asupra sustenabilității economice și a politicilor fiscale. România continuă să se împrumute într-un ritm alarmant. Potrivit datelor publicate luni de Banca Națională a României, „datoria externă totală a crescut, în perioada ianuarie-octombrie 2025, cu 22 de miliarde de euro, până la peste 225 de miliarde de euro”. Evoluția confirmă presiunea tot mai mare pusă pe finanțele publice și pe economia … - Bruxelles-ul vrea control total asupra piețelor financiare: statele UE pierd din suveranitate începând cu 2027
Uniunea Europeană pregătește o reformă majoră a piețelor financiare, care va transfera puteri-cheie de supraveghere de la autoritățile naționale către Bruxelles. Deși prezentată ca o soluție pentru creștere economică și investiții, reforma ridică temeri serioase privind pierderea controlului național, birocrația excesivă și riscul de încetinire a activității economice, inclusiv în România. Uniunea Europeană pregătește cea mai amplă reformă a piețelor financiare din ultimii ani, care ar urma să intre în vigoare din 2027. Planul prevede centralizarea supravegherii burselor, a infrastructurilor financiare și a firmelor cripto sub autoritatea ESMA, organismul european pentru piețe de capital. Comisarul european pentru servicii financiare, Maria … - Statul, pe pierdere în relația cu OMV Petrom: redevențe mici, profituri uriașe
La peste 20 de ani de la privatizarea OMV Petrom, datele financiare arată un dezechilibru major în defavoarea statului român. Pentru fiecare leu plătit ca redevență, compania a obținut 3,5 lei profit net, în timp ce Guvernul a acceptat majorări limitate ale redevențelor în schimbul prelungirii exploatărilor, negociate fără transparență. La mai bine de două decenii de la privatizarea celei mai mari companii energetice din România, relația dintre stat și OMV Petrom continuă să ridice semne serioase de întrebare. Analiza realizată de Ziarul Financiar arată că, între 2004 și 2024, compania a plătit statului român redevențe în valoare totală de … - Rusia își echipează dronele cu rachete aer-aer pentru a lovi avioanele de interceptare
Serviciul de informații militare al Ucrainei (GUR) a transmis luni că Rusia a început să înarmeze drone cu rachete aer-aer din era sovietică pentru a ataca avioanele și elicopterele care vin să o intercepteze, scrie Kyiv Post. Într-un raport publicat luni pe portalul său War&Sanctions, GUR a spus că Rusia a echipat o dronă Geran-2 modificată cu o rachetă aer-aer R-60, concepută inițial pentru a fi utilizată de avioane de luptă. Raportul confirmă informațiile anterioare privind dronele rusești doborâte care erau echipate cu rachete R-60. Potrivit GUR, racheta este montată pe o șină de lansare specială, instalată pe un suport special situat …
