România va pierde, de la anul, 4 miliarde de euro anual

Până să ajungă România să cheltuie cele 33 de miliarde de euro pe care îi vom primi de la UE, pierdem 4 miliarde de euro din banii noștri.

Economia României suferă de o boală gravă, deficitul comercial, adică importăm mai mult decât producem. În 2019 s-au cheltuit pe importuri cu 17 miliarde de euro mai mult decât am încasat pe bunurile exportate.

Guvernul a cheltuit și el cu 10 miliarde de euro mai mult decât a putut să strângă.

Cu toate acestea economia a continuat să crească datorită investitorilor străini care aduc bani în țară, datorită românilor plecați la muncă în străinătate care trimit și ei bani în România și datorită Guvernului care se împrumută de la bancheri.

Cel mai mare plus l-au adus exportatorii români de servicii care au reușit să exporte cu 8,5 miliarde de euro mai mult decât s-a cheltuit pe importul serviciilor.

Astfel că supraviețuirea economiei românești este datorată în mare parte acestor exportatori de servicii care reusesc să compenseze risipa guvernanților și consumul românilor de mărfuri străine.

Mai mult de jumate din excedentul de 8,5 miliarde de euro al comerțului extern cu servicii se datorează transportatorilor (4,34 miliarde de euro) iar o treime vine din comerțul cu servicii IT și de comunicații (3 miliarde de euro).

O sursă majoră de deficit este turismul, unde pierdem anual 2 miliarde de euro din cauza românilor care preferă sa-și facă vacanțele în afara țării.

Transportatorii aduc în țară mai mulți bani decât investitorii străini și achită peste 40% din datoriile Guvernului create într-un an.

”Fiecare al patrulea leu pierdut din comerțul de bunuri se întoarce din comerțul cu servicii de transport și fiecare 4 lei din 10, cheltuiți de Guvern peste propriile venituri, se întorc din excedentul comerțului cu servicii de transport”, avertizează Petrișor Peiu, analist.

Printr-un nou pachet normativ adoptat de europarlamentarii din Comisia pentru Transport și Turism a Parlamentului European (TRAN), în data de 8 iunie 2020, veniturile transportatorilor români se vor înjumătății.

Noul act normativ intitulat Pachetul de mobilitate nr. 1 va duce la pierderea a 4 miliarde de euro.

„Alianță Auto Europeană” (European Road Alliance) formată din 8 state UE: Austria, Belgia, Danemarca, Franța, Germania, Italia, Luxemburg și Suedia, la care se adaugă Norvegia, a impus prin presiuni politice acest pachet care este de fapt ”un set de îngrădiri majore ale liberei circulații de bunuri și de persoane pe piața europeană”, după cum afirmă analistul Petrișor Peiu, pentru spotmedia.ro.

Una din măsurile adoptate în acest pachet legislativ European, obligă camioanele să se întoarcă acasî la fiecare 8 săptămâni.

”Această obligație nu creează nicio problemă pentru un camion înmatriculat în Germania sau Austria, aflate geografic în centrul Europei, dar pentru un camion din România duce la o medie de 6 zile pierdute la fiecare 8 săptămâni, ceea ce se traduce în pierderi de cifră de afaceri de 10-14%. Revenirea în România la fiecare 8 săptămâni ar însemna 1.000 de camioane în plus zilnic pe drumurile europene și la frontiere, fără nicio justificare economică”, afirmă Peiu.

Imediat după publicarea pachetului normativ se va impune întorcerea acasă a șoferilor odată la 3-4 săptămâni și li se va interzice efectuarea repaosului săptămânal normal în cabină.

”Peste 60.000 de șoferi vor trebui să se întoarcă acasă la fiecare 3 sau 4 săptămâni, fapt  ce va necesita creșterea capacității de transport și conform estimărilor ar însemna până la 400 de noi zboruri cu avionul sau 1.200 de autocare sau o alternativă între aceste 2 moduri de transport în vederea transportării între 2.000 – 3.000 șoferi zilnic”, calculează Petrișor Peiu.

Ramura la care sunt și românii competitivi, transportul de marfă pe distanțe lungi, va fi reformată în dezavantajul României și va duce la pierderea a 4 miliarde de euro anual.

Ce păzesc cei 33 de europarlamentari români de la Strasbourg și Bruxelles?

• 
  Avocat prins în flagrant când aranja angajări: Avem loc la Ambulanța Olt, rapid, 15.000 de euro
  Un avocat din Baroul Olt a fost prins în flagrant de DNA în timp ce primea 30.000 de euro, bani despre care procurorii susțin că fuseseră ceruți pentru „aranjarea” a două angajări la Serviciul Județean de Ambulanță Olt. Interceptările din dosar dezvăluie cum erau negociate sumele și comisioanele intermediarilor. Complicele avocatului a fost condamnat cu suspendare, în timp ce acordul acestuia cu DNA a fost respins de instanță. Tribunalul Olt l-a condamnat la doi ani de închisoare cu suspendare pe M.N.C., acuzat că l-a ajutat pe avocatul RRN să pretindă 30.000 de euro pentru angajarea a două persoane ca șoferi la Serviciul …
• 
  Cum e cu zahărul din Ucraina vândut ca „Zahăr Bod”. Escroaca Mihaela Neagu îi păcălește pe români
  Cumperi românește, sprijini economia locală. Acesta este impulsul firesc al multor consumatori care, ajunși în fața rafturilor din supermarket, aleg punga pe care scrie „Zahăr Bod”. Ceea ce mulți români nu știu însă este că sub eticheta acestui brand istoric se ascunde, de fapt, o schemă comercială extrem de profitabilă: zahăr importat masiv din Ucraina, ambalat în România și vândut ca produs autohton de tradiție. În centrul acestei controverse se află escroaca Mihaela Neagu, ale cărei practici au stârnit un val de critici aspre din partea SINDALIMENTA și a fermierilor români, care o acuză de o adevărată escrocherie morală și …
• 
  Sorin Grindeanu, propus cetățean de onoare al județului Timiș de un consilier AUR
  Consilierul județean AUR Marcel Mihoc, fost secretar general al PSD Timiș, a propus marți, într-o ședință a Consiliului Județean, ca președintele PSD Sorin Grindeanu să primească titlul de Cetățean de Onoare al Județului Timiș. Propunerea a fost făcută în timpul dezbaterii proiectului prin care profesorul universitar doctor Margit Șerban a fost desemnat Cetățean de Onoare al Județului Timiș. Marcel Mihoc a susținut că aceeași distincție ar trebui acordată și altor medici din județ, precum profesorii Poenaru, Bârsășteanu, Bratu, Dumitrașcu, Săndesc, Brânzan și Păunescu. În intervenția sa, consilierul județean a extins discuția și asupra clasei politice, afirmând că, dintre politicienii pe …
• 
  Sistemul energetic național, în genunchi în fața secetei: Oprirea Unității 1 de la Cernavodă aruncă România în haosul importurilor scumpe
  România demonstrează, încă o dată, că securitatea sa energetică atârnă de un fir de păr, sau, în acest caz, de câțiva centimetri de apă în albia Dunării. Un comandament energetic de urgență a decis deconectarea controlată a Unității 1 de la Centrala Nuclearoelectrică Cernavodă, pe fondul scăderii dramatice a debitului fluviului. Deși măsura este absolut necesară pentru a proteja pompele de răcire și a preveni o catastrofă tehnologică, ea expune o realitate mult mai sumbră: incapacitatea cronică a statului de a asigura un sistem energetic rezilient. Un sistem vulnerabil, lăsat la mila vremii Oprirea unui singur reactor scoate brusc din …
• 
  DNA, redusă la o instituție de fațadă, în timp ce mafia imobiliară prosperă sub zâmbetul lui Ciprian Ciucu
  Direcția Națională Anticorupție (DNA), odată percepută drept spaima corupților din România, s-a transformat treptat într-o instituție anesteziată, acuzată tot mai des de servilism și ineficiență cronică. Într-un peisaj administrativ în care interesele imobiliare par să dicteze regulile, tăcerea procurorilor este asurzitoare. Cel mai revoltător exemplu al acestei realități se consumă în Capitală: în timp ce primarul Capitalei, Ciprian Ciucu, ne zâmbește senin și sfătos de pe ecranele televizoarelor, acuzații grave privind șpăgi de milioane de euro pentru autorizații de construire zac abandonate în sertarele instituției care ar fi trebuit să facă dreptate. DNA: De la „câinele de pază”, la scut …
• 
  Directorul STB duce acasă peste 100.000 de euro pe an, în timp ce compania este la un pas de faliment
  Într-un moment în care bucureștenii se confruntă zilnic cu problemele transportului în comun, iar Societatea de Transport București (STB) se zbate într-o criză financiară profundă, conducerea companiei pare să trăiască într-o realitate paralelă, guvernată de lux extrem și opulență din banii contribuabililor. Daniel Istrate, directorul general al STB, a ajuns să încaseze o sumă astronomică de 12.000 de euro lunar, o creștere halucinantă a veniturilor în mai puțin de doi ani. Explozia salarială: Cum să te îmbogățești pe spatele unei companii în derivă Ascensiunea financiară a directorului STB este o demonstrație de manual a felului în care banii noștri sunt …
• 
  Peiu și Dungaciu, excluși de trădătorul Simion din fotografia cu ambasadorul SUA
  Într-un gest care confirmă ipocrizia și dublul discurs al conducerii AUR, George Simion a ales să îi elimine pe Dan Dungaciu și Petrișor Peiu din fotografia oficială realizată în urma întâlnirii cu ambasadorul Statelor Unite ale Americii. Această mișcare demonstrează o trădare flagrantă a principiilor pe care partidul pretinde că le apără, liderul AUR preferând să se ploconească în fața emisarilor străini prin ascunderea intelectualilor incomozi. Întâlnirea, care ar fi trebuit să reprezinte un dialog diplomatic asumat, s-a transformat într-un exercițiu ieftin de imagine pentru George Simion. Deși profesorul Dan Dungaciu și economistul Petrișor Peiu sunt printre puținele voci cu …
• 
  ”Junk” scrie pe noi!? România e aproape de moarte clinică
  România nu urmează să intre pe „ultima treaptă a încrederii investitorilor”. Este deja acolo. Fitch și S&P ne acordă calificativul BBB-, iar Moody’s echivalentul Baa3 – cel mai slab nivel din categoria recomandată investițiilor. Toate cele trei agenții au atașat perspectivă negativă. Orice coborâre cu o treaptă ne-ar duce în categoria speculativă, numită brutal „junk”. Asta nu înseamnă faliment, ci că România ar deveni oficial un debitor cu risc ridicat. Primul verdict vine de la Fitch pe 31 iulie. Moody’s urmează pe 11 septembrie. S&P a confirmat pe 15 mai ratingul BBB-, cu perspectivă negativă. Evaluarea S&P De ce am putea evita retrogradarea Scenariul considerat încă …
• 
  Firmele care distrug pădurile din România: IKEA nu e singura
  Ines Gavriluț se ocupă de Europa de Est la organizația neguvernamentală Bruno Manser Fonds (BMF). Înființată inițial pentru salvarea pădurilor tropicale, organizația analizează între timp și defrișările din România (Interviu pentru DW) DEUTSCHE WELLE: Într-unul dintre răspunsurile oficiale oferite de IKEA după raportul publicat de Agent Green și Bruno Manser Fonds referitor la dezastrul ecologic pe care îl patronează această companie, se vorbește despre un dialog între reprezentanții organizațiilor de mediu și cei ai IKEA. A început un astfel de dialog? Ar putea duce undeva? Ines Gavriluț – Da, dialogul a început și credem că poate da rezultate, nu în ultimul rând datorită documentarelor apărute recent, care au crescut gradul …
• 
  Greenpeace: Pădurile naturale din România ajung mobilă IKEA în 13 țări europene
  Producători de mobilă care fabrică pentru IKEA se aprovizionează cu lemn provenit din ultimele păduri naturale ale Carpaților românești, incluzând păduri din situri protejate Natura 2000, conform unei investigații publicate de Greenpeace. O nouă investigație Greenpeace publicată astăzi dezvăluie cum șapte producători ai produselor populare IKEA sunt legați de distrugerea pădurilor cu o mare valoare de conservare. Cel puțin 30 de tipuri de astfel de produse ale acestor producători au fost găsite în magazine IKEA din 13 țări: Austria, Belgia, Cehia, Elveția, Finlanda, Franța, Germania, Italia, Israel, Marea Britanie, Polonia, România și Suedia. Greenpeace solicită IKEA să devină parte din soluție, în loc …