Până să ajungă România să cheltuie cele 33 de miliarde de euro pe care îi vom primi de la UE, pierdem 4 miliarde de euro din banii noștri.
Economia României suferă de o boală gravă, deficitul comercial, adică importăm mai mult decât producem. În 2019 s-au cheltuit pe importuri cu 17 miliarde de euro mai mult decât am încasat pe bunurile exportate.
Guvernul a cheltuit și el cu 10 miliarde de euro mai mult decât a putut să strângă.
Cu toate acestea economia a continuat să crească datorită investitorilor străini care aduc bani în țară, datorită românilor plecați la muncă în străinătate care trimit și ei bani în România și datorită Guvernului care se împrumută de la bancheri.
Cel mai mare plus l-au adus exportatorii români de servicii care au reușit să exporte cu 8,5 miliarde de euro mai mult decât s-a cheltuit pe importul serviciilor.
Astfel că supraviețuirea economiei românești este datorată în mare parte acestor exportatori de servicii care reusesc să compenseze risipa guvernanților și consumul românilor de mărfuri străine.
Mai mult de jumate din excedentul de 8,5 miliarde de euro al comerțului extern cu servicii se datorează transportatorilor (4,34 miliarde de euro) iar o treime vine din comerțul cu servicii IT și de comunicații (3 miliarde de euro).
O sursă majoră de deficit este turismul, unde pierdem anual 2 miliarde de euro din cauza românilor care preferă sa-și facă vacanțele în afara țării.
Transportatorii aduc în țară mai mulți bani decât investitorii străini și achită peste 40% din datoriile Guvernului create într-un an.
”Fiecare al patrulea leu pierdut din comerțul de bunuri se întoarce din comerțul cu servicii de transport și fiecare 4 lei din 10, cheltuiți de Guvern peste propriile venituri, se întorc din excedentul comerțului cu servicii de transport”, avertizează Petrișor Peiu, analist.
Printr-un nou pachet normativ adoptat de europarlamentarii din Comisia pentru Transport și Turism a Parlamentului European (TRAN), în data de 8 iunie 2020, veniturile transportatorilor români se vor înjumătății.
Noul act normativ intitulat Pachetul de mobilitate nr. 1 va duce la pierderea a 4 miliarde de euro.
„Alianță Auto Europeană” (European Road Alliance) formată din 8 state UE: Austria, Belgia, Danemarca, Franța, Germania, Italia, Luxemburg și Suedia, la care se adaugă Norvegia, a impus prin presiuni politice acest pachet care este de fapt ”un set de îngrădiri majore ale liberei circulații de bunuri și de persoane pe piața europeană”, după cum afirmă analistul Petrișor Peiu, pentru spotmedia.ro.
Una din măsurile adoptate în acest pachet legislativ European, obligă camioanele să se întoarcă acasî la fiecare 8 săptămâni.
”Această obligație nu creează nicio problemă pentru un camion înmatriculat în Germania sau Austria, aflate geografic în centrul Europei, dar pentru un camion din România duce la o medie de 6 zile pierdute la fiecare 8 săptămâni, ceea ce se traduce în pierderi de cifră de afaceri de 10-14%. Revenirea în România la fiecare 8 săptămâni ar însemna 1.000 de camioane în plus zilnic pe drumurile europene și la frontiere, fără nicio justificare economică”, afirmă Peiu.
Imediat după publicarea pachetului normativ se va impune întorcerea acasă a șoferilor odată la 3-4 săptămâni și li se va interzice efectuarea repaosului săptămânal normal în cabină.
”Peste 60.000 de șoferi vor trebui să se întoarcă acasă la fiecare 3 sau 4 săptămâni, fapt ce va necesita creșterea capacității de transport și conform estimărilor ar însemna până la 400 de noi zboruri cu avionul sau 1.200 de autocare sau o alternativă între aceste 2 moduri de transport în vederea transportării între 2.000 – 3.000 șoferi zilnic”, calculează Petrișor Peiu.
Ramura la care sunt și românii competitivi, transportul de marfă pe distanțe lungi, va fi reformată în dezavantajul României și va duce la pierderea a 4 miliarde de euro anual.
Ce păzesc cei 33 de europarlamentari români de la Strasbourg și Bruxelles?
- Radu Miruță anunță că România ar putea trimite trupe în Groenlanda: „Decizia se va lua în CSAT”
Radu Miruță, ministrul Apărării, a vorbit despre scenariile în care România ar putea detașa trupe în Groenlanda, în cazul unei ofensive din partea SUA. „Acest lucru s-ar întâmpla prin invocarea Articolului 5. O altă situație ar fi „o coaliție de voință”, trimitem trupe acolo fără invocarea art. 5. În astfel de situații decizia este una pe care o ia CSAT. Apoi supune la vot Parlamentul României dacă să trimită sau să nu trimită trupe. În privința trupelor românești în Ucraina, prin prisma pericolului pe care îl reprezintă Rusia, decizia României este clară: „nu trimiți cizma soldatului în Ucraina”. Groenlanda ar … - Azomureș trimite în șomaj sute de angajați. Alte 1.500 de joburi în pericol
Combinatul Azomureș anunță că trimite 600 de angajați în șomaj tehnic, în contextul unei incertitudini legate de faptul că Romgaz, companie controlată de statul român, amână depunerea unei oferte de achiziție a combinatului chimic. Compania semnalează totodată că Romgaz nu a depus până la acest moment o ofertă de preluare a combinatului, așa cum indica inițial. În noiembrie a fost anunțat că Romgaz, cel mai mare producător și operator de înmagazinare de gaze naturale din România, ar putea înainta până la finalul anului 2025 în curs o ofertă angajantă de preluare a combinatului Azomureș, cel mai mare producător de îngrășăminte chimice … - Miruță anunță creșterea vârstei de pensionare din MAI, MApN, SRI și SPP
„La MApN și la MAI este o chestiune mai specială. Avem 600 de km de graniță cu o țară care are război și nu poți să zici că reduci armata. La MApN se lucrează începând de astăzi până săptămâna viitoare la un proiect de lege împreună cu MAI pentru creșterea vârstei de pensionare. Ăsta este compromisul coaliției, să nu tai din salariu, din numărul de angajați, dar să contrinbui la efort prin creșterea vârstei de pensionare”, a mai spus Radu Miruță. Discuțiile vin în contextul în care Curtea Constituțională a României (CCR) urmează să decidă dacă creșterea vârstei de pensionare … - În cât timp trebuie românii din diaspora să vină în țară, în caz de război
Legea apărării a fost promulgată. Actul normativ vizează modul în care statul gestionează evidența, instruirea și eventualele chemări ale cetățenilor, într-un context regional tensionat, marcat de conflictul început în 2022 la granița României. Noile prevederi stabilesc clar ce obligații există, cine este vizat și ce se întâmplă cu românii aflați peste hotare, fără ca textul legii să introducă automat o mobilizare generală. Legea promulgată la început de 2026 și domeniul pe care îl reglementează Legea care actualizează cadrul privind pregătirea populației pentru apărare, cunoscută ca Legea 446/2006, a fost promulgată pe 9 ianuarie 2026. Documentul clarifică cine poate fi instruit … - Comitetul Nobel îl trimite la plimbare pe Trump
Premiul Nobel pentru Pace nu poate fi transferat președintelui american Donald Trump, a anunțat Comitetul Nobel din Norvegia. „Conform articolului 10 din Statutul Fundației Nobel, «decizia organizației care acordă premiul nu poate fi atacată cu apel. Premiul Nobel nu poate fi revocat, divizat sau transferat. Odată anunțată, decizia rămâne în vigoare pentru totdeauna»”, se arată în declarație. După cum clarifică comitetul, niciunul dintre comitetele de premiere din Stockholm sau Oslo nu a luat vreodată în considerare posibilitatea revocării unui premiu care a fost deja acordat. În octombrie 2025, lidera opoziției venezuelene, María Corina Machado, a primit Premiul Nobel pentru Pace pentru eforturile sale de … - Tolontan și toată adunătură de sexomarxiști neobolșevici ne vorbesc azi de combaterea ideilor comuniste. Tânara generație, abandonată de incompetenții din fruntea țării
Într-o Românie care se dezintegrează ideologic sub propria neputință, asistăm zilele acestea la un spectacol al absurdului absolut. Pe de o parte, avem „elitele” presei progresiste, cu Cătălin Tolontan și corul de voci adesea etichetate de publicul larg drept „sexomarxiști” sau „neobolșevici”, care ne țin prelegeri moralizatoare despre pericolul ideilor comuniste. Pe de altă parte, avem realitatea crudă din stradă și de pe rețelele sociale, unde Nicolae Ceaușescu a devenit, paradoxal, un soi de erou pop pentru Generația Z. Este de o ironie amară să-i asculți pe cei care promovează o nouă formă de cenzură ideologică și corectitudine politică vorbind … - Ministrul Justiției Radu Marinescu și-a plagiat mai mult de jumătate din teza de doctorat. El a copiat 140 de pagini, inclusiv note de subsol și ”Cuvântul înainte” al tezei
Jurnalista Emilia Șercan a scris luni în Pressone.ro că ministrul PSD al Justiției, Radu Marinescu, și-a plagiat mai mult de jumătate din teza de doctorat. Potrivit analizei lui Șercan, Marinescu ar fi copiat 140 de pagini din cele 247 ale lucrării, inclusiv ”Cuvântul înainte al tezei”. Dezvăluirea vinea în contextul în care Radu Marinescu a declanșat joia trecută concursul pentru șefii DNA, Parchetul General și DIICOT. Radu Marinescu a obținut titlul de doctor în Drept în 2009, la Facultatea de Drept și Științe Administrative din cadrul Universității din Craiova, sub coordonarea profesorului Ion Dogaru. Cea mai mare parte a conținutului plagiat provine … - Maia Sandu: „Aș vota pentru reunirea cu România, dacă s-ar organiza un referendum în acest sens”
Președintele Republicii Moldova, Maia Sandu, a vorbit într-un amplu interviu, cu doi jurnaliști britanici cunoscuți, despre provocările pe care le are de înfruntat Republica Moldova în lupta cu propaganda rusă și interferențele lui Vladimir Putin în procesele democratice din țara de peste Prut. Lidera de la Chișinău a vorbit prima dată deschis despre faptul că dacă s-ar organiza un referendum privind unirea dintre Republica Moldova și România, aceasta ar vota da. În discuția cu doi dintre cei mai cunoscuți jurnaliști britanici, Rory Stewart and Alastair Campbell, care găzduiesc cel mai mare podcast din Marea Britanie, lidera de la Chișinău a … - Se întețește lupta pentru numirea șefilor parchetelor și serviciilor. Radu Marinescu, acuzat de plagiatLupta politică pentru numirea șefilor parchetelor și ai serviciilor se intensifică pe măsură ce negocierile se poartă tot mai opac, iar mizele de putere devin tot mai vizibile. În acest context tensionat, numele lui Radu Marinescu a intrat în centrul atenției publice, după apariția unor acuzații de plagiat care riscă să compromită și mai mult credibilitatea unui proces deja contestat. Scandalul depășește cazul individual și scoate la iveală un mecanism familiar: atunci când funcțiile-cheie ale statului devin monedă de schimb, criteriile de integritate ajung secundare. În locul unei competiții bazate pe competență și transparență, spațiul public este dominat de atacuri …
- Cine sunt latifundiarii din Parlament
Unul dintre subiectele de discuție la preluarea mandatului de către fostul președinte Klaus Iohannis au fost cele șase case. „Cu ce bani le-ați cumpărat, domnule Iohannis?” e o întrebare care a rămas ani de zile pe buzele românilor. Analizând declarațiile de avere ale parlamentarilor, putem trage concluzia că șase case sau șase terenuri nu e ceva neobișnuit pentru un ales în Legislativul României, ci pare chiar un criteriu…Aleșii noștri au în palmares achiziții impresionante. Unii au zeci de terenuri, case și chiar milioane în conturi. „În ’90, l-am auzit pe Ion Iliescu cum spunea «Să fim săraci și cinstiți». Eu …
