România va pierde, de la anul, 4 miliarde de euro anual

Până să ajungă România să cheltuie cele 33 de miliarde de euro pe care îi vom primi de la UE, pierdem 4 miliarde de euro din banii noștri.

Economia României suferă de o boală gravă, deficitul comercial, adică importăm mai mult decât producem. În 2019 s-au cheltuit pe importuri cu 17 miliarde de euro mai mult decât am încasat pe bunurile exportate.

Guvernul a cheltuit și el cu 10 miliarde de euro mai mult decât a putut să strângă.

Cu toate acestea economia a continuat să crească datorită investitorilor străini care aduc bani în țară, datorită românilor plecați la muncă în străinătate care trimit și ei bani în România și datorită Guvernului care se împrumută de la bancheri.

Cel mai mare plus l-au adus exportatorii români de servicii care au reușit să exporte cu 8,5 miliarde de euro mai mult decât s-a cheltuit pe importul serviciilor.

Astfel că supraviețuirea economiei românești este datorată în mare parte acestor exportatori de servicii care reusesc să compenseze risipa guvernanților și consumul românilor de mărfuri străine.

Mai mult de jumate din excedentul de 8,5 miliarde de euro al comerțului extern cu servicii se datorează transportatorilor (4,34 miliarde de euro) iar o treime vine din comerțul cu servicii IT și de comunicații (3 miliarde de euro).

O sursă majoră de deficit este turismul, unde pierdem anual 2 miliarde de euro din cauza românilor care preferă sa-și facă vacanțele în afara țării.

Transportatorii aduc în țară mai mulți bani decât investitorii străini și achită peste 40% din datoriile Guvernului create într-un an.

”Fiecare al patrulea leu pierdut din comerțul de bunuri se întoarce din comerțul cu servicii de transport și fiecare 4 lei din 10, cheltuiți de Guvern peste propriile venituri, se întorc din excedentul comerțului cu servicii de transport”, avertizează Petrișor Peiu, analist.

Printr-un nou pachet normativ adoptat de europarlamentarii din Comisia pentru Transport și Turism a Parlamentului European (TRAN), în data de 8 iunie 2020, veniturile transportatorilor români se vor înjumătății.

Noul act normativ intitulat Pachetul de mobilitate nr. 1 va duce la pierderea a 4 miliarde de euro.

„Alianță Auto Europeană” (European Road Alliance) formată din 8 state UE: Austria, Belgia, Danemarca, Franța, Germania, Italia, Luxemburg și Suedia, la care se adaugă Norvegia, a impus prin presiuni politice acest pachet care este de fapt ”un set de îngrădiri majore ale liberei circulații de bunuri și de persoane pe piața europeană”, după cum afirmă analistul Petrișor Peiu, pentru spotmedia.ro.

Una din măsurile adoptate în acest pachet legislativ European, obligă camioanele să se întoarcă acasî la fiecare 8 săptămâni.

”Această obligație nu creează nicio problemă pentru un camion înmatriculat în Germania sau Austria, aflate geografic în centrul Europei, dar pentru un camion din România duce la o medie de 6 zile pierdute la fiecare 8 săptămâni, ceea ce se traduce în pierderi de cifră de afaceri de 10-14%. Revenirea în România la fiecare 8 săptămâni ar însemna 1.000 de camioane în plus zilnic pe drumurile europene și la frontiere, fără nicio justificare economică”, afirmă Peiu.

Imediat după publicarea pachetului normativ se va impune întorcerea acasă a șoferilor odată la 3-4 săptămâni și li se va interzice efectuarea repaosului săptămânal normal în cabină.

”Peste 60.000 de șoferi vor trebui să se întoarcă acasă la fiecare 3 sau 4 săptămâni, fapt  ce va necesita creșterea capacității de transport și conform estimărilor ar însemna până la 400 de noi zboruri cu avionul sau 1.200 de autocare sau o alternativă între aceste 2 moduri de transport în vederea transportării între 2.000 – 3.000 șoferi zilnic”, calculează Petrișor Peiu.

Ramura la care sunt și românii competitivi, transportul de marfă pe distanțe lungi, va fi reformată în dezavantajul României și va duce la pierderea a 4 miliarde de euro anual.

Ce păzesc cei 33 de europarlamentari români de la Strasbourg și Bruxelles?

• 
  Falsurile din DSVSA Timiș care au dezinformat Bruxelles-ul. Focare de PMR, închise fictiv în sisteme informatice în timp ce virusul se propaga prin camioane
  Sistemul sanitar-veterinar din România se confruntă cu acuzații de fraudă instituțională și fals în declarații oficiale transmise direct Uniunii Europene. În timp ce dosarele de licitație pentru Circumscripțiile Sanitare Veterinare de Asistență (CSV) sunt evaluate, detalii majore arată cum oficiali din județul Timiș ar fi raportat stingerea fictivă a focarelor de Pestă a Micilor Rumegătoare (PMR), dezinformând Comisia Europeană în timp ce exporturile țării rămân complet blocate. Focare închise în fals prin „exploatații virtuale” Manevra principală de ascundere a realității epidemiologice s-a realizat prin manipularea bazelor de date electronice de către funcționarii DSVSA Timiș. Pentru a raporta rapid lichidarea unui …
• 
  Jaful PNRR cu „baterii descărcate”. Cum decontează MIPE, la nivel național, sisteme de stocare neconforme pe baza unor falsuri grosolane
  O investigație scoate la iveală un mecanism prin care fondurile europene din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) sunt fraudate cu complicitatea, sau cel puțin din neglijența crasă, a autorităților statului. Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE) a decontat, la nivel național, sisteme fotovoltaice echipate cu baterii care nu respectă cerințele tehnice minime obligatorii impuse chiar de statul român. În loc să stopeze plățile și să declanșeze controale, funcționarii MIPE au ales să valideze argumentele false ale firmelor instalatoare, abordând o atitudine halucinantă de tipul: „Am întrebat hoțul dacă a furat și ne-a zis că nu”. Cazul, documentat pas cu pas …
• 
  Contracte de milioane și suspiciuni de culise: miza uriașă din spatele războiului firmelor de pază de la Metrorex
  Cine face afaceri cu statul are garantat succesul! Nu degeaba mai tot românul aleargă fie după angajare la stat, fie după contracte cu cel care deține cel mai sigur buget din această parte de lume. Un exemplu grăitor este cel al firmelor care asigură în prezent „securitatea” în subteran, la metrou. Lăsăm la o parte faptul că bucureșteanul obișnuit să circule aproape zilnic cu acest mijloc de transport extrem de eficace, mai ales în zilele ploioase sau în cele friguroase, tresare încă atunci când dă cu ochii de angajați ai firmelor de pază îmbrăcați neglijent sau moțăind pe scaune, în …
• 
  Un medic intră în greva foamei în fața DNA Timișoara
  De ce intru în greva foamei în fața DNA Timișoara  „Numele meu este Dr. Mihaela Cuțui. Sunt medic stomatolog, fost vicepreședinte al Colegiului Medicilor Stomatologi Timiș și avertizor de integritate conform Legii nr. 361/2022,recunoscută și prin instanță.  După mai mulți ani de procese,sesizări, avertizări de integritate și demersuri instituționale, după ultima discuție cu dl.procuror -șef al DNA Timișoara, am decis ca de luni ,15 iunie 2026,să intru în greva foamei în fața sediului Direcției Naționale Anticorupție – Serviciul Teritorial Timișoara și nu voi mai pleca din fața sediului DNA decât la rezolvarea corectă a speței. Protestul meu are la bază …
• 
  Caracatița de la vârful Crucii Roșii. Cum a ajuns un fost șef IGSU, rămas fără certificat de securitate și asociat cu penali, să dicteze în organizația umanitară
  După dezvăluirile publicate recent de Anchetatorii.ro despre filiala Crucii Roșii Giurgiu și influența turnătorului Marian Măcelaru — dovedit cu decizie definitivă a CNSAS drept colaborator al Securității — ramificațiile rețelei ies la suprafață tocmai la București. Caracatița lui Măcelaru și-a întins tentaculele până la cel mai înalt nivel al organizației naționale. Omul impus de Măcelaru în funcția de vicepreședinte al Societății Naționale de Cruce Roșie din România (SNCRR) și membru în Comitetul de Direcție este Daniel Marian Dragne. Vechi și bun prieten al turnătorului Măcelaru, Dragne împarte cu acesta nu doar domiciliul în județul Giurgiu, ci și sediile firmelor. Pentru a masca această …
• 
  Trădătorul Bolojan se opune proiectului de unire a Basarabiei cu România inițiat de Nicușor Dan
  Sociologul și fostul consilier prezidențial al lui Traian Băsescu, Sebastian Lăzăroiu, susține că una dintre cauzele tensiunilor dintre președintele României, Nicușor Dan, și premierul Ilie Bolojan ar putea fi viziunea diferită asupra unor proiecte strategice și a perspectivei unirii României cu R. Moldova. Lăzăroiu afirmă că Nicușor Dan ar vedea în reunificarea României cu Republica Moldova un proiect major pentru următorii ani și consideră că actualul context regional ar putea oferi o oportunitate fără precedent după destrămarea Uniunii Sovietice. „Cred că proiectul mare pe care Nicușor vrea să-l călărească în anii următori este unirea dintre Republica Moldova și România. Să …
• 
  Zbor întârziat cu peste trei ore? UE păstrează dreptul la despăgubiri pentru pasageri
  Țările Uniunii Europene au convenit vineri să mențină pragul actual de trei ore pentru întârzierea zborurilor pentru compensare în următorul set de drepturi ale pasagerilor aerieni din UE și să solicite o mai mare transparență a prețurilor pentru bagajele de mână, a declarat reporterilor un diplomat de rang înalt al blocului comunitar. Cele 27 de state membre vor trimite acum propunerea Parlamentului European, care o va evalua începând de luni, a spus diplomatul. Parlamentul European și țările membre ale UE au avut un dezacord asupra unui pachet de măsuri propus inițial de Comisia Europeană, în urmă cu mai bine de …
• 
  Roberta Metsola, după decizia istorică privind Republica Moldova: „Extinderea este cel mai puternic instrument geopolitic al nostru” 
  Aprobarea unanimă de către statele membre ale Uniunii Europene a deschiderii primului grup de capitole de negociere cu Republica Moldova și Ucraina reprezintă un moment-cheie pentru parcursul european al celor două țări. În acest context, președinta Parlamentului European, Roberta Metsola, a subliniat că extinderea Uniunii consolidează securitatea și stabilitatea continentului și a reafirmat locul Chișinăului și Kievului în familia europeană.  „Deschiderea primelor capitole de negociere privind democrația, justiția și statul de drept evidențiază atât progresele realizate de cele două țări, cât și angajamentul lor față de valorile europene. Toate acestea au loc în timp ce ele continuă să facă față …
• 
  La 36 de ani de la Mineriada din 13-15 iunie, România încă orbecăie după o democrație pierdută
  Astăzi se împlinesc 36 de ani de la debutul Mineriadei din 13-15 iunie 1990, unul dintre cele mai negre și violente episoade din epoca României postdecembriste. Acum 36 de ani, cele 53 de zile de proteste anticomuniste din centrul Bucureștiului au fost reprimate cu ajutorul minerilor aduși în Capitală din Valea Jiului la ordinul lui Ion Iliescu. Șase oameni au murit, conform datelor oficiale, și aproape 2.000 au fost răniți sau reținuți abuziv. Nici în acest moment, după mai bine de trei decenii, cei vinovați nu au fost pedepsiți, pentru că Dosarul Mineriadei este încă nefinalizat. Am rămas blocați în …
• 
  Trădarea politicului: de ce „guvernul apolitic” este mormântul democrației reprezentative?
  În filosofia politică, puterea nu este un bun de consum; este un mandat sacru, o prelungire a voinței populare transformată în acțiune statală. Când cel mai mare partid politic al țării, PSD, alege să-și decapiteze propriul guvern pentru a face loc unei „fantome” tehnocrate, asistăm la mai mult decât o criză guvernamentală, suntem martorii unei sinucideri a identității. Astăzi, binomul format din Claudiu Manda și Sorin Grindeanu pare să fi preluat cârma unui vas imens, dar fără busolă. Manda, omul din umbră, strategul care confundă manevrele de culise cu viziunea de stat, împreună cu Grindeanu, personajul care poartă deja în …