România va pierde, de la anul, 4 miliarde de euro anual

Până să ajungă România să cheltuie cele 33 de miliarde de euro pe care îi vom primi de la UE, pierdem 4 miliarde de euro din banii noștri.

Economia României suferă de o boală gravă, deficitul comercial, adică importăm mai mult decât producem. În 2019 s-au cheltuit pe importuri cu 17 miliarde de euro mai mult decât am încasat pe bunurile exportate.

Guvernul a cheltuit și el cu 10 miliarde de euro mai mult decât a putut să strângă.

Cu toate acestea economia a continuat să crească datorită investitorilor străini care aduc bani în țară, datorită românilor plecați la muncă în străinătate care trimit și ei bani în România și datorită Guvernului care se împrumută de la bancheri.

Cel mai mare plus l-au adus exportatorii români de servicii care au reușit să exporte cu 8,5 miliarde de euro mai mult decât s-a cheltuit pe importul serviciilor.

Astfel că supraviețuirea economiei românești este datorată în mare parte acestor exportatori de servicii care reusesc să compenseze risipa guvernanților și consumul românilor de mărfuri străine.

Mai mult de jumate din excedentul de 8,5 miliarde de euro al comerțului extern cu servicii se datorează transportatorilor (4,34 miliarde de euro) iar o treime vine din comerțul cu servicii IT și de comunicații (3 miliarde de euro).

O sursă majoră de deficit este turismul, unde pierdem anual 2 miliarde de euro din cauza românilor care preferă sa-și facă vacanțele în afara țării.

Transportatorii aduc în țară mai mulți bani decât investitorii străini și achită peste 40% din datoriile Guvernului create într-un an.

”Fiecare al patrulea leu pierdut din comerțul de bunuri se întoarce din comerțul cu servicii de transport și fiecare 4 lei din 10, cheltuiți de Guvern peste propriile venituri, se întorc din excedentul comerțului cu servicii de transport”, avertizează Petrișor Peiu, analist.

Printr-un nou pachet normativ adoptat de europarlamentarii din Comisia pentru Transport și Turism a Parlamentului European (TRAN), în data de 8 iunie 2020, veniturile transportatorilor români se vor înjumătății.

Noul act normativ intitulat Pachetul de mobilitate nr. 1 va duce la pierderea a 4 miliarde de euro.

„Alianță Auto Europeană” (European Road Alliance) formată din 8 state UE: Austria, Belgia, Danemarca, Franța, Germania, Italia, Luxemburg și Suedia, la care se adaugă Norvegia, a impus prin presiuni politice acest pachet care este de fapt ”un set de îngrădiri majore ale liberei circulații de bunuri și de persoane pe piața europeană”, după cum afirmă analistul Petrișor Peiu, pentru spotmedia.ro.

Una din măsurile adoptate în acest pachet legislativ European, obligă camioanele să se întoarcă acasî la fiecare 8 săptămâni.

”Această obligație nu creează nicio problemă pentru un camion înmatriculat în Germania sau Austria, aflate geografic în centrul Europei, dar pentru un camion din România duce la o medie de 6 zile pierdute la fiecare 8 săptămâni, ceea ce se traduce în pierderi de cifră de afaceri de 10-14%. Revenirea în România la fiecare 8 săptămâni ar însemna 1.000 de camioane în plus zilnic pe drumurile europene și la frontiere, fără nicio justificare economică”, afirmă Peiu.

Imediat după publicarea pachetului normativ se va impune întorcerea acasă a șoferilor odată la 3-4 săptămâni și li se va interzice efectuarea repaosului săptămânal normal în cabină.

”Peste 60.000 de șoferi vor trebui să se întoarcă acasă la fiecare 3 sau 4 săptămâni, fapt  ce va necesita creșterea capacității de transport și conform estimărilor ar însemna până la 400 de noi zboruri cu avionul sau 1.200 de autocare sau o alternativă între aceste 2 moduri de transport în vederea transportării între 2.000 – 3.000 șoferi zilnic”, calculează Petrișor Peiu.

Ramura la care sunt și românii competitivi, transportul de marfă pe distanțe lungi, va fi reformată în dezavantajul României și va duce la pierderea a 4 miliarde de euro anual.

Ce păzesc cei 33 de europarlamentari români de la Strasbourg și Bruxelles?

• 
  Cutremur politic la Chișinău. Premierul Alexandru Munteanu a demisionat
  Prim-ministrul Republicii Moldova, Alexandru Munteanu, și-a anunțat vineri, demisia, la opt luni după ce a fost învestit în funcție de către Parlament. Într-o postare pe pagina sa de Facebook, Munteanu susține că nu-și mai poate exercita mandatul în acord cu principiile și convingerile pe care le are. „Azi îmi închei mandatul de prim-ministru. Am acceptat propunerea de a fi premier cu multă responsabilitate și cu ferma convingere că pot contribui la schimbarea lucrurilor în bine. În momentul în care am înțeles că nu-mi mai pot exercita mandatul în acord cu principiile și convingerile pe care le am, aleg să plec. …
• 
  Noi interceptări din dosarul lui Pașca arată cum erau controlați bolnavii și banii lor: Să le luăm declarații la toți, chiar dacă sunt pe mental
  Noi stenograme din dosarul „azilelor groazei” din Bihor, obținute din surse judiciare, conturează imaginea unui mecanism care, potrivit DIICOT, avea ca scop principal controlul persoanelor vulnerabile și al veniturilor acestora. Procurorii vorbesc despre obținerea de indemnizații, pensii și ajutoare sociale, despre persoane cu afecțiuni psihice care nu aveau reprezentanți legali și despre încercări de a obține declarații inclusiv de la beneficiari despre care angajații recunoșteau că sunt „pe mental”. Dezvăluirile apar la doar o zi după ce Tribunalul București a decis ca Viorel Pașca, soția sa, cei trei fii și alte persoane apropiate familiei să fie cercetați în libertate, sub …
• 
  Spion MAI rupe tăcerea în cazul Pașca: Structuri de informații ale Internelor au documentat afacerea dubioasă din 2017-2018. Acțiunile oprite brusc
  Afacerile lui Viorel Pașca ar fi intrat în vizorul structurilor de informații din cadrul Ministerului Afacerilor Interne încă de la nivelul anilor 2017-2018, când ofițeri de informații ar fi fost trimiși în teren la cererea Brigăzii de Combatere a Crimei Organizate Oradea pentru documentarea masivă a afacerii cu bătrâni vulnerabili, informează surse din mediul de informații. Astfel, explică una dintre sursele consultate, se pare că la nivelul BCCO Oradea s-ar fi intuit existența unor probleme vădite de legalitate privind funcționarea acestor centre în care bătrâni vulnerabili erau preluați aparent prob-bono de la instituții ale statului român precum spitale, azile publice …
• 
  Statul bagă 46 de milioane de euro într-un combinat vechi din 1968. Miza uriașă din spatele tranzacției
  Romgaz a bătut palma pentru preluarea combinatului chimic Azomureș din Târgu Mureș, dar suma plătită ridică semne de întrebare: 46,459 milioane de euro pentru active evaluate, la finalul lui 2024, doar pentru terenuri și construcții, la aproape 126 de milioane de euro. Cât costă, de fapt, Azomureș Prețul negociat cu grupul elvețian Ameropa, care controlează în prezent combinatul, are mai multe componente. Pe lângă cei 46,459 milioane de euro pentru activele de producție, Romgaz mai adaugă până la 49,8 milioane de lei pentru consumabile și materii prime, plus alte 68,78 milioane de lei pentru costurile de menținere a activității în …
• 
  Dezastru ecologic confirmat în Ilfov. Garda de Mediu a dat o amendă de 12.000 de euro pentru poluarea râului Pasărea
  Garda Națională de Mediu a confirmat poluarea râului Pasărea, în urma verificărilor demarate în zonă, după apariția imaginilor în care o vidanjă descărca ape uzate direct în apropierea cursului de apă din Brănești, în județul Ilfov. Operatorul responsabil a fost sancționat cu amendă de 60.000 de lei, adică 12.000 de euro, după cum a anunțat ministrul Mediului, Diana Buzoianu. Aceasta a precizat că verificările au fost efectuate în urma sesizărilor primite de Garda de Mediu. Poluarea râului Pasărea, confirmată de Garda de Mediu Potrivit ministrului, reprezentanții companiei au susținut că deversarea ar fi fost făcută din inițiativa a doi angajați, fără aprobarea conducerii, …
• 
  România este țara care pune cea mai mare povară fiscală asupra angajaților din UE
  România ocupă primul loc în Uniunea Europeană în ceea ce privește ponderea salariului brut destinat impozitelor și altor deduceri, potrivit celor mai recente date Eurostat analizate de Euronews. În timp ce un angajat român cedează 41,5% din salariul brut, în țări precum Cipru sau Grecia procentul este de 15,1%, respectiv 17%. România, pe primul loc în UE la povara fiscală asupra salariilor Sistemele de impozitare și contribuțiile sociale diferă considerabil de la un stat european la altul, la fel și povara generală asupra salariilor lucrătorilor. Pentru angajați, însă, ceea ce contează cel mai mult este cât din salariul brut rămâne efectiv în buzunar după plata impozitelor și …
• 
  Ministrul Miruță, inspecție în bermude la metrou: PR ieftin și sfidare a normelor de siguranță
  Capitala s-a scufundat sub ape după ce o ploaie torențială a adus într-o singură noapte 92% din precipitațiile unei luni întregi, transformând stația de metrou Piața Victoriei 2 într-un veritabil bazin subteran. În timp ce angajații Metrorex se luptau încă de la primele ore ale dimineții cu pompele din dotare pentru a evacua dezastrul, ministrul interimar al Transporturilor, Radu Miruță, și-a făcut o intrare „salvatoare” abia în jurul orei 15:00. Fără să se grăbească prea tare, oficialul a apărut în fața presei doar pentru a pasa greul pe umerii militarilor, anunțând că Armata va trimite patru pompe de mare capacitate …
• 
  Ziarul de Iași: Un frate și fosta soție a lui Costel Alexe, președintele CJ Iași, dețin peste 800.000 de mp de teren
  O investigație „Ziarul de Iași” scoate la iveală o concentrare masivă de terenuri și proprietăți în comuna Victoria, aflate sub controlul familiei președintelui Consiliului Județean Iași, Costel Alexe. Datele oficiale de la Cadastru și Registrul Comerțului arată că un frate al politicianului și fosta sa soție dețin în proprietate sau au concesionat de la primărie peste 807.000 de metri pătrați de teren, beneficiind de prețuri modice și facilități controversate. Cel mai mare „beneficiar” al spațiului public din comuna Victoria este Mihai Alexe, unul dintre frații președintelui CJ. Acesta a reușit să pună mâna pe suprafețe uriașe de teren prin licitații organizate de …
• 
  Bucureștiul intră în elita marilor orașe europene. Capitala devine membră Eurocities, în plină criză provocată de furtună
  Există un anumit tip de coincidență pe care niciun consultant de imagine nu ar îndrăzni să o inventeze. Ca s-o evite. Ar suna prea puțin credibilă. Și totuși, iat-o. În săptămână în care Centrul Vechi s-a transformat într-un afluent al Dâmboviței, iar bulevarde întregi s-au făcut lacuri și mări, stația de metrou Piața Victoriei 2 a găzduit, pentru ore bune, o piscină olimpică. Exact atunci, Bucureștiul a decis să bată la ușa celui mai select club din Europa. Consiliul General a votat aderarea la Eurocities, rețeaua care adună peste 200 de mari orașe europene, la solicitarea primarului general Ciprian Ciucu. Un club select, cerut …
• 
  Bolojan, întrebat despre parlamentarii SOS ajunși în PNL. Răspunsul pe care a evitat să-l dea
  Întrebarea era simplă. Răspunsul a fugit pe scări… Ilie Bolojan a fost întrebat direct dacă parlamentarii SOS și POT sunt extremiști doar cât timp se află în propriile partide, iar după ce sunt racolați de PNL devin brusc frecventabili, utili și buni de pus șefi de filiale. Întrebarea era limpede. Răspunsul nu a fost deloc. Premierul demis și președintele PNL a preferat să spună că, în conferințele de presă de la Guvern, evită comentariile politice care nu au legătură cu activitatea Executivului. Foarte comod. Când ești întrebat despre traseism, reciclare politică și importuri din zona suveranistă, brusc devii tehnocrat de pupitru. Guvern, …