România va pierde, de la anul, 4 miliarde de euro anual

Până să ajungă România să cheltuie cele 33 de miliarde de euro pe care îi vom primi de la UE, pierdem 4 miliarde de euro din banii noștri.

Economia României suferă de o boală gravă, deficitul comercial, adică importăm mai mult decât producem. În 2019 s-au cheltuit pe importuri cu 17 miliarde de euro mai mult decât am încasat pe bunurile exportate.

Guvernul a cheltuit și el cu 10 miliarde de euro mai mult decât a putut să strângă.

Cu toate acestea economia a continuat să crească datorită investitorilor străini care aduc bani în țară, datorită românilor plecați la muncă în străinătate care trimit și ei bani în România și datorită Guvernului care se împrumută de la bancheri.

Cel mai mare plus l-au adus exportatorii români de servicii care au reușit să exporte cu 8,5 miliarde de euro mai mult decât s-a cheltuit pe importul serviciilor.

Astfel că supraviețuirea economiei românești este datorată în mare parte acestor exportatori de servicii care reusesc să compenseze risipa guvernanților și consumul românilor de mărfuri străine.

Mai mult de jumate din excedentul de 8,5 miliarde de euro al comerțului extern cu servicii se datorează transportatorilor (4,34 miliarde de euro) iar o treime vine din comerțul cu servicii IT și de comunicații (3 miliarde de euro).

O sursă majoră de deficit este turismul, unde pierdem anual 2 miliarde de euro din cauza românilor care preferă sa-și facă vacanțele în afara țării.

Transportatorii aduc în țară mai mulți bani decât investitorii străini și achită peste 40% din datoriile Guvernului create într-un an.

”Fiecare al patrulea leu pierdut din comerțul de bunuri se întoarce din comerțul cu servicii de transport și fiecare 4 lei din 10, cheltuiți de Guvern peste propriile venituri, se întorc din excedentul comerțului cu servicii de transport”, avertizează Petrișor Peiu, analist.

Printr-un nou pachet normativ adoptat de europarlamentarii din Comisia pentru Transport și Turism a Parlamentului European (TRAN), în data de 8 iunie 2020, veniturile transportatorilor români se vor înjumătății.

Noul act normativ intitulat Pachetul de mobilitate nr. 1 va duce la pierderea a 4 miliarde de euro.

„Alianță Auto Europeană” (European Road Alliance) formată din 8 state UE: Austria, Belgia, Danemarca, Franța, Germania, Italia, Luxemburg și Suedia, la care se adaugă Norvegia, a impus prin presiuni politice acest pachet care este de fapt ”un set de îngrădiri majore ale liberei circulații de bunuri și de persoane pe piața europeană”, după cum afirmă analistul Petrișor Peiu, pentru spotmedia.ro.

Una din măsurile adoptate în acest pachet legislativ European, obligă camioanele să se întoarcă acasî la fiecare 8 săptămâni.

”Această obligație nu creează nicio problemă pentru un camion înmatriculat în Germania sau Austria, aflate geografic în centrul Europei, dar pentru un camion din România duce la o medie de 6 zile pierdute la fiecare 8 săptămâni, ceea ce se traduce în pierderi de cifră de afaceri de 10-14%. Revenirea în România la fiecare 8 săptămâni ar însemna 1.000 de camioane în plus zilnic pe drumurile europene și la frontiere, fără nicio justificare economică”, afirmă Peiu.

Imediat după publicarea pachetului normativ se va impune întorcerea acasă a șoferilor odată la 3-4 săptămâni și li se va interzice efectuarea repaosului săptămânal normal în cabină.

”Peste 60.000 de șoferi vor trebui să se întoarcă acasă la fiecare 3 sau 4 săptămâni, fapt  ce va necesita creșterea capacității de transport și conform estimărilor ar însemna până la 400 de noi zboruri cu avionul sau 1.200 de autocare sau o alternativă între aceste 2 moduri de transport în vederea transportării între 2.000 – 3.000 șoferi zilnic”, calculează Petrișor Peiu.

Ramura la care sunt și românii competitivi, transportul de marfă pe distanțe lungi, va fi reformată în dezavantajul României și va duce la pierderea a 4 miliarde de euro anual.

Ce păzesc cei 33 de europarlamentari români de la Strasbourg și Bruxelles?

• 
  România, pe locul doi în UE la scumpirile din industrie. Prețurile producției au explodat cu 14,3% într-un singur an
  România se numără printre statele membre ale Uniunii Europene cu cele mai mari creșteri ale prețurilor producției industriale. Datele publicate de Eurostat arată că țara noastră a înregistrat al doilea cel mai mare avans anual din blocul comunitar, fiind depășită doar de Bulgaria. România continuă să se afle printre statele europene cu cele mai mari creșteri ale prețurilor produselor care ies pe porțile fabricilor. Potrivit datelor publicate de Oficiul European de Statistică (Eurostat), în luna iunie 2026, prețurile producției industriale au crescut cu 14,3% în România față de aceeași perioadă a anului trecut, ceea ce plasează țara pe locul al doilea …
• 
  Bolojan a primit un mare flit. Apelul la economie nu s-a văzut în consum. Cererea de energie a urcat la aproape de recordul verii
  Apelul lui Ilie Bolojan pare că nu a avut deloc succes. Cererea de energie a urcat aproape de recordul verii. Cererea de energie a urcat la aproape de recordul verii Apelul autorităților către populație, companii și instituții pentru reducerea voluntară a consumului de energie în orele de seară nu pare să fi produs, cel puțin miercuri, o scădere semnificativă a cererii. Consumul României a urcat în intervalul critic la aproape 7.700 MW. România a înregistrat miercuri seară unul dintre cele mai ridicate niveluri ale consumului de energie electrică din această vară, în contextul temperaturilor extreme și al problemelor care afectează producția internă. La ora 20:03, consumul …
• 
  Sistemul de Asistență Socială din Sectorul 2, o condamnare la moarte prin birocrație: cazul Nicolae Mircea Zambra Iosipescu
  Un caz revoltător aduce în prim-plan disfuncționalitățile grave și lipsa de transparență din cadrul administrației publice locale, mai exact la nivelul Direcției Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului (DGASPC) Sector 2. Un cetățean imobilizat la pat este lăsat fără sprijin, în pragul debranșării de la utilități vitale, în timp ce statul îi oferă o indemnizație sfidătoare de doar 80 de lei lunar. Realitatea medicală: Dependent de îngrijire permanentă Pacientul, Nicolae Mircea Zambra Iosipescu, în vârstă de 54 de ani, se află într-o situație de dependență fizică absolută. Tabloul clinic este unul extrem de sever, pacientul suferind două accidente vasculare …
• 
  Șantier din București, prins că scotea ilegal apă din pânza freatică și o arunca direct în canalizare. Lucrările au fost suspendate
  Garda de Mediu a amendat un alt șantier din București. Constructorii de aici au scos ilegal apă din pânza freatică a Bucureștiului și au deversat-o direct în canalizare, fără niciun act în regulă. Cum arată șantierul în cauză Garda Națională de Mediu a transmis că un alt șantier din București a fost sancționat. În urma unui control, comisarii au descoperit că a fost scoasă ilegal apă din pânza freatică a Bucureștiului și apoi a fost deversată direct în canalizare, fără niciun act în regulă. Inspectorii au precizat că aceste lucrări se derulează pe Strada Poterași nr. 23 – 25 Sector 4. Amendat …
• 
  Scandal în justiție după schimbarea judecătoarei din dosarul Robert Negoiță. Fost judecător suprem: „Sabotează și ultima fărâmă de încredere în puterea judecătorească”
  Un fost judecător al Înaltei Curți de Casație și Justiție, Nasz Csaba Bela, critică în termeni neechivoci maniera în care conducerea Curții de Apel București a înțeles să răspundă la o întrebare privitoare la motivele pentru care a fost înlăturată din complet judecătoarea care judeca dosarul primarului Sectorului 3, Robert Negoiță. Într-un mesaj pe contul său de Facebook, judecătorul se declară „uluit de așa-zisul răspuns”, mai ales că era previzibil că acesta va apărea în presă, în condițiile în care documentarul Recorder „Justiție capturată” denunța tocmai „modul în care instituția delegării în funcții de execuție a fost exploatată și deturnată de la …
• 
  România, departe de zona euro. Daniel Dăianu: 2035 ar fi un termen realist, dar românii ar trebui să decidă prin referendum
  Intrarea României în zona euro nu poate avea loc fără organizarea unui referendum național pe această temă. Primul pas constă în luarea unei decizii politice, dar fără ca majoritatea cetățenilor să îmbrățișeze această idee totul rămâne doar la nivelul unei propuneri imposibil de materializat. În plus, majoritatea specialiștilor consideră că în prezent totul rămâne doar un deziderat, ba încă unul greu de atins în condițiile în care România nu e deloc pregătită pentru așa ceva. Anul 2035 ar fi termenul ideal pentru euro în România, în acest moment Daniel Dăianu, președintele Consiliului Fiscal, susține din capul locului că un asemenea …
• 
  Poliția română a aflat vineri și s-a organizat marțea-joia următoare să-l ia din Italia pe politicianul condamnat Ionel Arsene, când extrădarea s-a anulat
  Liderul PSD Ionel Arsene fugise de condamnarea de 6 ani. Italienii au anunțat Poliția Română că-l predau. Cum au descurs cele 7 zile în care n-a fost luat. În martie 2023, Ionel Arsene, fostul șef CJ Neamț și șeful organizației PSD Neamț, a fost condamnat la 6 ani și 8 luni de închisoare cu executare. Motivul: luare și dare de mită și trafic de influență. Politicianul a cerut peste trei milioane de lei mită, au motivat judecătorii.    Fereastra de 7 zile Înainte de sentință, Arsene a fugit în Italia, unde trăiește liber și astăzi. Recent, Ionel Arsene și Marcel …
• 
  Bulgaria ține lumina aprinsă în România. Importăm masiv energie de la vecinii de la sud de Dunăre. „E uluitor”
  România și Ungaria importă energie din Bulgaria la cote incredibile. Putem spune că Bulgaruia ține lumina aprinsă în România. România a închis primul reactor al centralei Nucleare de la Cernavodă după ce nivelul Dunării a ajuns la un minim istoric. „Nu am mai văzut într-adevăr așa ceva – ajungem la 32-33 de mii de megawați-oră pe zi export”, a comentat Dimitar Zarchev, directorul Centrului de Dispecerat al „Operatorului de Sistem Energetic”,  cu privire la situația pieței energetice din Bulgaria și din regiune. Acesta este efectul reducerii producției la centralele nucleare „Paks” din Ungaria și „Cernavodă” din România, din cauza nivelului …
• 
  Șefa Fondului de Garantare a Creditului Rural – 12.500€ salariu. A făcut o Facultate care nu era acreditată
  Alina Toma este Directorul Fondului de Garantare a Creditului Rural și are un salariu net de 12.500 euro. Ea a terminat Universitatea privată Ecologică pe vremea când aceasta nu era acreditată. Toma Alina-Mihaela este Director General și Președinte al Consiliului de Administrație al Fondului de Garantare a Creditului Rural (FGCR).  FGCR este primul fond de garantare din Romania dedicat agriculturii, potrivit descrierii făcute de către Ministerul de Finanțe. Detalii AICI Toma Alina-Mihaela e directorul Fondului din 2017. 12.500€ salariu pentru șefa Fondului de Garantare a Creditului Rural. A terminat o Facultate neacreditată Toma Alina-Mihaela a fost plătită anul trecut cu suma de …
• 
  Cum au încercat să fure 5 milioane de euro Florin Barbu și Paul Stănescu cu stuful din Deltă
  O schemă clasică de corupție la cel mai înalt nivel a fost expusă și oprită în ultima clipă. Printr-o „minune” legislativă marca PSD, apa și stuful din Delta Dunării au fost transformate, din pix, în pășuni. Scopul? Direcționarea unor subvenții de milioane de euro către firmele controlate de familia secretarului general al PSD, Paul Stănescu. În anul 2023, departe de ochii publicului, Florin Barbu – un apropiat de încredere al lui Paul Stănescu și actual ministru al Agriculturii – a depus o inițiativă legislativă de-a dreptul halucinantă. Proiectul transforma, pe hârtie, luciul de apă și stuful din Delta Dunării în …