România va pierde, de la anul, 4 miliarde de euro anual

Până să ajungă România să cheltuie cele 33 de miliarde de euro pe care îi vom primi de la UE, pierdem 4 miliarde de euro din banii noștri.
Economia României suferă de o boală gravă, deficitul comercial, adică importăm mai mult decât producem. În 2019 s-au cheltuit pe importuri cu 17 miliarde de euro mai mult decât am încasat pe bunurile exportate.
Guvernul a cheltuit și el cu 10 miliarde de euro mai mult decât a putut să strângă.
Cu toate acestea economia a continuat să crească datorită investitorilor străini care aduc bani în țară, datorită românilor plecați la muncă în străinătate care trimit și ei bani în România și datorită Guvernului care se împrumută de la bancheri.
Cel mai mare plus l-au adus exportatorii români de servicii care au reușit să exporte cu 8,5 miliarde de euro mai mult decât s-a cheltuit pe importul serviciilor.
Astfel că supraviețuirea economiei românești este datorată în mare parte acestor exportatori de servicii care reusesc să compenseze risipa guvernanților și consumul românilor de mărfuri străine.
Mai mult de jumate din excedentul de 8,5 miliarde de euro al comerțului extern cu servicii se datorează transportatorilor (4,34 miliarde de euro) iar o treime vine din comerțul cu servicii IT și de comunicații (3 miliarde de euro).
O sursă majoră de deficit este turismul, unde pierdem anual 2 miliarde de euro din cauza românilor care preferă sa-și facă vacanțele în afara țării.
Transportatorii aduc în țară mai mulți bani decât investitorii străini și achită peste 40% din datoriile Guvernului create într-un an.
”Fiecare al patrulea leu pierdut din comerțul de bunuri se întoarce din comerțul cu servicii de transport și fiecare 4 lei din 10, cheltuiți de Guvern peste propriile venituri, se întorc din excedentul comerțului cu servicii de transport”, avertizează Petrișor Peiu, analist.
Printr-un nou pachet normativ adoptat de europarlamentarii din Comisia pentru Transport și Turism a Parlamentului European (TRAN), în data de 8 iunie 2020, veniturile transportatorilor români se vor înjumătății.
Noul act normativ intitulat Pachetul de mobilitate nr. 1 va duce la pierderea a 4 miliarde de euro.
„Alianță Auto Europeană” (European Road Alliance) formată din 8 state UE: Austria, Belgia, Danemarca, Franța, Germania, Italia, Luxemburg și Suedia, la care se adaugă Norvegia, a impus prin presiuni politice acest pachet care este de fapt ”un set de îngrădiri majore ale liberei circulații de bunuri și de persoane pe piața europeană”, după cum afirmă analistul Petrișor Peiu, pentru spotmedia.ro.
Una din măsurile adoptate în acest pachet legislativ European, obligă camioanele să se întoarcă acasî la fiecare 8 săptămâni.
”Această obligație nu creează nicio problemă pentru un camion înmatriculat în Germania sau Austria, aflate geografic în centrul Europei, dar pentru un camion din România duce la o medie de 6 zile pierdute la fiecare 8 săptămâni, ceea ce se traduce în pierderi de cifră de afaceri de 10-14%. Revenirea în România la fiecare 8 săptămâni ar însemna 1.000 de camioane în plus zilnic pe drumurile europene și la frontiere, fără nicio justificare economică”, afirmă Peiu.
Imediat după publicarea pachetului normativ se va impune întorcerea acasă a șoferilor odată la 3-4 săptămâni și li se va interzice efectuarea repaosului săptămânal normal în cabină.
”Peste 60.000 de șoferi vor trebui să se întoarcă acasă la fiecare 3 sau 4 săptămâni, fapt ce va necesita creșterea capacității de transport și conform estimărilor ar însemna până la 400 de noi zboruri cu avionul sau 1.200 de autocare sau o alternativă între aceste 2 moduri de transport în vederea transportării între 2.000 – 3.000 șoferi zilnic”, calculează Petrișor Peiu.
Ramura la care sunt și românii competitivi, transportul de marfă pe distanțe lungi, va fi reformată în dezavantajul României și va duce la pierderea a 4 miliarde de euro anual.
Ce păzesc cei 33 de europarlamentari români de la Strasbourg și Bruxelles?
- Dezastru financiar la Consiliul Județean Harghita: 21 de nereguli grave, active umflate cu 12,4 milioane de lei și salarii ilegale sub mandatul lui Bíró Barna-Botond
Sub masca eficienței administrative, Consiliul Județean Harghita, condus de Bíró Barna-Botond (UDMR), s-a transformat într-o veritabilă gaură neagră pentru banii publici, un recent control financiar scoțând la iveală 21 de nereguli grave care atestă colapsul total al mecanismelor de control. Conducerea județeană a umflat din pix valoarea activelor cu 12,4 milioane de lei prin raportări false ale investițiilor rutiere, a lăsat creanțe uriașe nerecuperate și a atribuit contracte publice eludând legea. Acestui management dezastruos i se adaugă o hemoragie bugetară prin acordarea de salarii nelegale, fără temei juridic, și finanțări suspecte către cultele religioase, demonstrând un dispreț flagrant față de … - Bani europeni blocați la Bruxelles: Comisia Europeană aprobă doar parțial cererea de 2,67 miliarde de euro a României din cauza restanțelor din PNRR
Guvernul României primește un duș rece de la Bruxelles în gestionarea fondurilor din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Comisia Europeană a aprobat doar parțial, la data de 16 noiembrie 2026, cea de-a cincea cerere de plată, în valoare de 2,67 miliarde de euro. Motivul blocajului este eșecul autorităților de la București de a îndeplini integral reformele asumate, ceea ce înseamnă că suma solicitată nu va fi virată automat și integral în conturile statului. Restanțele Guvernului: 3 jaloane și 3 ținte neîndeplinite Evaluarea preliminară a executivului european arată o realitate incomodă pentru administrația centrală. Deși cererea a fost trimisă … - Gaură de 40 de miliarde de lei lăsată de Bolojan! | Budăi detonează nota de plată ascunsă a fostului Guvern
Fostul ministru al Muncii, social-democratul Marius Budăi, a lansat un atac devastator la adresa lui Ilie Bolojan, acuzându-l că a lăsat în urmă o bombă cu ceas pentru finanțele țării: obligații neplătite și restanțe bugetare uriașe în valoare de 40,4 miliarde de lei, reprezentând aproape 2% din Produsul Intern Brut. Folosind cifre confirmate chiar de ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, Budăi demonstrează că dificultățile economice majore au fost ascunse deliberat sub preș de fosta guvernare, confirmând astfel avertismentele lansate constant de PSD. Iluzia austerității: Cheltuieli tăiate pe hârtie, datorii pasate urmașilor Marius Budăi demontează public argumentele prin care Ilie Bolojan și-a … - DNA Alba Iulia redeschide urmărirea penală împotriva primarului Gabriel Pleșa într-un dosar de corupție
Decizie de ultimă oră luată de DNA într-un dosar controversat care însă fusese clasat. Procurorii DNA Alba Iulia redeschid urmărirea penală într-un dosar care vizează fapte asimilate celor de corupţie, în care este vizat primarul municipiului Alba Iulia, Gabriel Pleşa. De ce este acuzat Gabriel Pleșa Pleșa fusese reclamat pentru abuz în serviciu şi distrugere din culpă, în cazul a 21 de autobuze electrice cumpărate prin PNRR. Procurorii structurii locale din Alba a DNA au clasat cauza, fără a fi procedat la urmărire penală, iar structura centrală a DNA a cerut instanţei să confirme redeschiderea urmăririi penale. Tribunalul Alba a … - Insolvență cu aromă de uleiuri esențiale: STB a risipit sute de mii de lei pe parfumuri pentru tramvaie de la fiul lui Cristi Borcea
Societatea de Transport București (STB) se află pe marginea prăpastiei financiare, sufocată de datorii uriașe de peste 3 miliarde de lei și zguduită de cele 796 de preavize de concediere emise recent. În timp ce administratorul judiciar Remus Borza propune tăierea curselor de noapte (cu excepția liniei 100) pentru a face economii, primarul general Ciprian Ciucu încă ezită, calculând o posibilă rărire a acestora. Însă, sub masca unei austerități drastice impuse bucureștenilor care vor fi nevoiți să meargă pe jos după miezul nopții, se ascunde o risipă halucinantă de bani publici pe un lux absolut absurd: parfumarea tramvaielor aflate în … - Bani publici irosiți de Primăria Oradea: Chatbot-ul de 100.000 de euro al Spitalului Județean Bihor oferă informații eronate pacienților
O investiție de 100.000 de euro, asumată de municipalitatea din Oradea pentru a digitaliza Spitalul Județean Bihor, s-a transformat într-o veritabilă glumă proastă pe seama pacienților. Prezentat în 2024 cu surle și trâmbițe drept o minune tehnologică menită să modernizeze sistemul sanitar, proiectul Zenaios s-a dovedit a fi doar o gaură neagră financiară. După doi ani de promisiuni, aplicația de inteligență artificială – care ar fi trebuit să asiste pacienții, medicii și conducerea – nu doar că este parțial nefuncțională, dar oferă informații medicale de-a dreptul eronate. În centrul acestei mascarade digitale se află chatbot-ul „Zena”, un instrument dezvoltat de … - Scădeți taxele, nu falimentați firmele! | Patronatele refuză creșterea salariului minim și cer ca banii să ajungă în buzunarele angajaților, nu la stat!
Reprezentanții mediului de afaceri trag un semnal de alarmă în fața noilor intenții guvernamentale de a majora salariul minim pe economie, acuzând că o astfel de măsură ar arunca în aer costurile companiilor care abia mai supraviețuiesc. Într-o întâlnire directă cu liderul PSD, Sorin Grindeanu, președintele Consiliului Național al IMM-urilor din România, Florin Jianu, a demontat tactica clasică a statului de a crește veniturile pe hârtie doar pentru a încasa taxe mai mari. Mesajul patronatelor a fost clar: veniturile angajaților pot crește semnificativ fără a falimenta firmele, dacă statul acceptă să renunțe la o parte din impozitele uriașe pe care … - Serviciu contra serviciu pe banii statului: Bogdan Mîndrescu „Vuitton” o angajează pe fiica familiei Daraban la Aeroporturi pentru a-și achita zborul de lux spre Mykonos
Fostul sforar-șef al Transporturilor, Bogdan Mîndrescu (supranumit „Vuitton”), instalat în condiții controversate la șefia Companiei Naționale Aeroporturi București (CNAB), transformă instituția publică în monedă de schimb pentru favoruri personale. Potrivit puterea.ro, începând din această săptămână, directorul general și-a adus o nouă consilieră personală, tânăra Ioana Daraban (născută în 1999), a cărei principală calificare pentru post pare să fie strict apartenența la un clan cu mare influență la Constanța. Noua angajată venită în birourile CNAB este fiica lui Gabriel Daraban, fost director comercial la Oil Terminal, și nepoata directă a președintelui Camerei de Comerț și Industrie a României (CCIR), Mihai Daraban. … - România a confiscat o navă rusească în Marea Neagră: Avea armament cât să arunce în aer un oraș întreg
O ambarcațiune de salvare identificată în septembrie 2024 în Marea Neagră, în derivă și cu armament și muniție de proveniență militară, a fost confiscată, conform deciziei judecătorului de cameră preliminară din cadrul Tribunalului, la solicitarea Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Constanța. Potrivit documentelor instanței, ambarcațiunea a fost observată inițial în derivă, la aproximativ 18 mile marine sud-est de coastă, de echipajul unei nave comerciale. Ulterior, la 12 septembrie 2024, o navă a Gărzii de Coastă a identificat-o la aproximativ 22 de mile marine est de Constanța. Pentru că reprezenta un pericol pentru navigație, ambarcațiunea a fost remorcată, sub … - Cine ar apăra România în caz de război? Sondaj: Doar 18% dintre votanții lui Simion sunt siguri că ar face-o contra Rusiei
Disponibilitatea de a lupta pentru apărarea României diferă și în funcție de cine e agresorul, și în funcție de opțiunea politică, potrivit unui sondaj făcut online de Impactum Insights, comandat de Ethical Media Alliance. Potrivit cercetării, 66% dintre românii activi online spun că ar lupta dacă România ar fi atacată, însă procentul scade la 51% în scenariul în care atacatorul ar fi Rusia. Scăderea față de scenariul general nu apare doar în răspunsul despre Rusia. 54% dintre respondenți spun că ar lupta dacă România ar fi atacată de un stat din afara NATO sau de Ungaria și 53% în cazul Ucrainei. …









