România va pierde 500 de milioane de euro pentru că Drulă a blocat construcția magistralei de metrou M6
Guvernul a aprobat la propunerea conducerii interimare a Ministerului Transporturilor un memorandum care ar trebui să deblocheze dezvoltarea magistralei de metrou M6 până la Aeroportul Otopeni.
Este un proiect despre care vorbim de aproape un deceniu, dar la care nu s-a făcut până acum nici un metru de lucrări, ci numai studii. Fostul titular, Cătălin Drulă, considera că statul nu ar trebui să construiască şi a doua secţiune între Băneasa şi aeroport, pentru că nu ar fi rentabilă, dar cei care au venit în loc la minister cred că dimpotrivă, magistrala va fi utilă, pentru că piaţa de servicii, care este deservită de Aeroportul Otopeni se extinde foarte mult în afara Bucureştiului. Tot nordul Bulgariei, de exemplu, vine şi zboară internaţional din Otopeni.
Pentru linia de metrou, cu 12 staţii dintre Gara de Nord şi Aeroportul Otopeni, România a luat încă de acum 10 ani un împrumut de 300 de milioane de euro de la guvernul Japoniei, iar alte 500 de milioane, fonduri europene nerambursabile, vin de la Comisia Europeană, însă doar pentru prima secţiune Gara de Nord – 1 Mai – Băneasa, oficialii europeni susţinând că a doua secţiune, până la aeroport, nu e rentabilă pentru că este deja un tren în circulaţie.
Pe baza acestor analize economice, fostul ministru Cătălin Drulă a temporizat proiectul şi a spus că banii pot fi folosiţi pentru linii cu densitate mai mare de populaţie, cum ar fi M5-Eroilor2-Pantelimon. Acum însă noua conducere a Ministerului Transporturilor susţine că metroul trebuie să ajungă până la Otopeni. Până la un pas concret pentru această investiţie, despre care vorbim de peste un deceniu, ne uităm şi la banii plătiţi doar pe studii şi planuri, 127 de milioane de lei, potrivit unei analize ”Economica”, publicaţie care citează documente guvernamentale.
Mai mult de atât, licitaţia lansată în 2019 pentru construirea a primelor şase staţii dintre Gara de Nord şi zona comercială Băneasa este şi acum blocată în contestaţii, iar finanţarea europeană de peste 500 de milioane de euro este condiţionată de terminarea lucrărilor până la termenul limită, decembrie 2023.
