România, printre ţările UE cu cele mai ridicate rate ale inflaţiei
Rata anuală a inflaţiei în Uniunea Europeană a scăzut la 6,1% în iulie, de la 6,4% în iunie, arată datele publicate, vineri, de Oficiul European pentru Statistică (Eurostat).
Potrivit sursei citate, Ungaria, Slovacia, Polonia, Cehia şi România sunt însă statele membre UE cu cel mai ridicat indice al preţurilor de consum.
Mai exact, în iulie, ţările membre UE cu cele mai ridicate rate ale inflaţiei au fost Ungaria (17,5%), Slovacia şi Polonia (ambele cu 10,3%), Cehia (10,2%) şi România (8,9%). La polul opus, ţările membre UE cu cele mai scăzute rate anuale ale inflaţiei au fost Belgia (1,7%), Luxemburg (2%) şi Spania (2,1%), informează Agerpres.
Comparativ cu iunie, rata anuală a inflaţiei a scăzut în 19 ţări membre, inclusiv în România (de la 9,3% la 8,9%), a rămas stabilă în Suedia şi a crescut în şapte state membre UE.
Conform datelor publicate vinerea trecută de Institutul Național de Statistică (INS), în țara noastră, inflația a scăzut la o singură cifră, aceasta fiind în iulie de 9,4%.
Situația în zona euro
În zona euro, rata anuală a inflaţiei a scăzut la 5,3% în iulie, de la 5,5% în iunie. Datele Eurostat arată că inflaţia de bază (core inflation), adică ceea ce rămâne după ce sunt eliminate preţurile pentru bunuri volatile, precum energia şi alimentele, s-a situat la 6,6% în iulie, de la 6,8% în iunie.
Inflaţia de bază este indicatorul urmărit cu atenţie de către BCE la elaborarea deciziilor sale de politică monetară.
Banca Centrală Europeană (BCE) a anunţat că se aşteaptă ca rata inflaţiei în zona euro să se situeze la 5,4% în 2023 şi la 3% în 2024, după ce în martie estima un nivel de 5,3% anul acesta şi de 2,9% anul viitor. În 2025 inflaţia ar urma să se situeze la 2,2% (faţă de un nivel de 2,1% prognozat în martie).
Chiar dacă sunt departe de ţinta de 2% avută în vedere de Banca Centrală Europeană, cele mai recente date Eurostat ar putea să îi ajute pe oficialii BCE care susţin că inflaţia din zona euro este pe o pantă clară, chiar dacă una lină, descrescătoare şi în consecinţă gardienii euro îşi permit să ia o pauză cu majorarea dobânzilor, cel puţin la următoarea lor reuniune de politică monetară din septembrie.