România poate lua praful de pe tobă pe gazul din Marea Neagră la Bursa din Viena

România are un avantaj enorm, gazul din Marea Neagră, care va dubla producţia internă, spune Cătălin Stancu, associated senior expert la Horváth, într-un nou episod al CEC Bank pentru Afaceri Româneşti la Ziarul Financiar.
„Cred că putem vorbi de un mecanism aplicat uniform la nivel european, poate cu anumite customizări locale, dar eu cred că acest lucru ar fi acceptabil“, spune Stancu. Ideea ar fi formarea unui sistem de capacităţi de rezervă, alimentate mai ales cu gaz natural, pentru a răspunde nevoilor pieţei de energie, iar preţul de utlizare al acestui gaz să fie reglementat astfel încât să nu mai fie posibile socurile din 2022, dar şi producătorii să fie stimulaţi. Iar în acest „joc“ România are un as în mânecă.
„România are în Marea Neagră un avantaj strategic care trebuie exploatat“, spune Stancu. În 2027, va intra în producţie proiectul Neptun Deep din Marea Neagră, acolo unde parteneri cu cote egale sunt OMV Petrom şi Romgaz. Neptun va produce 8 miliarde de metri cubi de gaze anual şi are rezerve recuperabile de 100 de miliarde de metri cubi. În acest moment, România consumă circa 9-10 mld. metri cubi iar producţia acoperă 9 mld. metri cubi. În lipsa unor măsuri rapide pentru stimularea consumului, este clar că gazul din Marea Neagră nu doar că va acoperi cererea internă, ci va putea fi exportat. Problema este la ce preţ va fi folosit acel gaz pentru producţia de energie şi economie, pentru că dacă el rămâne ancorat la preţul de la Bursa din Viena, aşa cum este acum, impactul pe piaţa locală ar putea fi nul.
„Dai un preţ reglementat, nu mai laşi să închidă piaţa la orice preţ“, spune Stancu.
Un preţ al energiei corect, unde producătorii nu defilează cu marje de 40-50% ar ajuta şi consumul, acolo unde România are o problemă. Dar mai este un aspect care merită menţionat, decizia multor consumatori mici sau mijlocii, comerciali, de a-şi produce singuri energia.