România, la un pas de prăpastia fiscală: Franța și Marea Britanie dau semnalul de alarmă pentru piețele financiare

Franța și Regatul Unit, două dintre cele mai mari economii europene, sunt zguduite de crize fiscale ce pun la încercare credibilitatea guvernelor lor. Randamentele obligațiunilor cresc vertiginos, agențiile de rating pregătesc tăieri, iar piețele financiare nu iartă derapajele bugetare. România, cu cel mai mare deficit din Uniunea Europeană și costuri de finanțare aproape prohibitive, riscă să urmeze același drum, dacă nu ia măsuri rapide și credibile.

Criza lovește Londra: costul datoriei la cel mai ridicat nivel din 1998

Guvernul britanic condus de Keir Starmer se confruntă cu o realitate dură: piețele financiare sancționează lipsa de încredere. Randamentul obligațiunilor pe 30 de ani a urcat la 5,8%, cel mai mare nivel din ultimele 27 de ani.
Cu un deficit bugetar de 4,8% din PIB și o datorie publică de aproape 96%, Trezoreria condusă de Rachel Reeves trebuie să prezinte în toamnă un buget care să liniștească investitorii. Reeves promite că împrumuturile vor fi folosite doar pentru investiții, nu pentru cheltuieli curente – o regulă menită să sporească credibilitatea. Însă, în realitate, aceasta împinge guvernul fie spre creșteri de taxe, fie spre tăieri de beneficii sociale, măsuri extrem de impopulare.
Inflația, aflată la 3,8%, limitează marja de manevră a Băncii Angliei, care tocmai a redus dobânda-cheie la 4%, dar a avertizat că noi scăderi nu sunt probabile prea curând.

Franța, în pragul retrogradării și al haosului politic
În Franța, situația este chiar mai tensionată. Fitch va deschide pe 12 septembrie seria de reevaluări ale ratingului țării, urmată de Moody’s și S&P. Parisul riscă să fie retrogradat în categoria „Single-A”, apropiindu-se periculos de pragul speculativ.
Deficitul bugetar de 5,8% din PIB și datoria publică de 114% din PIB sunt deja la niveluri alarmante, dar problema majoră este lipsa de voință politică pentru reforme și consolidare fiscală. Guvernul se pregătește de un vot de încredere pe tema austerității. Dacă acesta cade, mesajul transmis agențiilor de rating va fi clar: Franța nu este dispusă să își ajusteze cheltuielile.
Randamentele obligațiunilor pe 10 ani s-au stabilizat la 3,5–3,6%, dar diferența față de titlurile germane a ajuns la 80 de puncte de bază, iar o retrogradare ar putea declanșa vânzări forțate de obligațiuni, destabilizând piețele.

Costul datoriei explodează în Europa
Valul de tensiune nu se limitează la Franța și Regatul Unit. În primele zile din septembrie, randamentele obligațiunilor pe termen lung au crescut în toată Europa.
• Gilturile britanice au atins maxime nemaivăzute din 1998.
• OAT-urile franceze au urcat la niveluri record post-criză.
• Bundurile germane au atins cel mai ridicat nivel din ultimii 14 ani.

Într-o lume în care datoria publică crește mai rapid decât economia, guvernele sunt puse în fața unui test dur: credibilitatea fiscală. Investitorii cer dovezi clare că statele pot și vor să își reducă deficitele.

România, „elevul-problemă” al Uniunii Europene
În acest context fragil, România se află într-o poziție extrem de vulnerabilă. În august, Fitch a confirmat ratingul de țară la nivelul „BBB-”, ultimul prag din categoria investment grade, dar cu perspectivă negativă – un avertisment clar că o retrogradare este iminentă dacă nu se iau măsuri.
Randamentele obligațiunilor românești pe 10 ani au ajuns la 7,6%, de două ori mai mari decât cele franceze și mult peste media regională.
Deficitul bugetar, cel mai mare din UE, depășește deja 4% din PIB după doar șapte luni din 2025. În același timp, datoria publică se apropie de 60% din PIB, un nivel care continuă să crească accelerat.
Banca Națională menține dobânda-cheie la 6,5%, însă inflația reaccelerată și presiunile fiscale îi limitează capacitatea de intervenție.

Dacă România pierde statutul de țară cu rating investment grade, costurile de finanțare vor exploda, iar accesul la piețele externe va deveni tot mai dificil.

Avertisment pentru București: fără reforme, urmează colapsul
Cazurile Marii Britanii și Franței demonstrează că nici marile puteri nu sunt imune la pedeapsa piețelor atunci când deficitele scapă de sub control și lipsește voința politică pentru ajustare.
România, cu cel mai mare deficit din UE și cu dobânzi aproape prohibitive, este chiar mai expusă. Într-un climat global tensionat, orice șoc extern se poate propaga rapid, amplificând vulnerabilitățile interne.

Mesajul este clar: fără reforme structurale, venituri mai mari la buget și cheltuieli atent calibrate, România riscă să ajungă în situația statelor care și-au pierdut încrederea investitorilor iar prețul de plătit ar fi devastator pentru economie și pentru populație.