România frumoasă: 68,7% ar vota un partid naționalist, care promovează valorile religioase și susține familia tradițională

Potrivit sondajului de opinie intitulat – „Neîncrederea publică: Vest vs. Est, ascensiunea curentului naționalist în era dezinformării și fenomenului știrilor false”  – Ediția a III-a, peste 60% dintre români preferă valorile tradiționale în locul drepturilor și libertăților moderne. 68,7% dintre români ar vota un partid naționalist, care promovează valorile religioase și susține familia tradițională (față de 59,5% în iunie și 66,4% în martie).

În România, aceste opțiuni par a fi reprezentate de Alianța pentru Unirea Românilor,(AUR) condusă de George Simion și Claudiu Târziu, care declară în programul său politic că prețuiște FAMILIA, PATRIA, CREDINȚA și LIBERTATEA.

Dan Andronache, vice-președintele True Story Project (TSP) explică creșterea procentului populației care ar vota un partid naționalist ce promovează valorile familiei tradiționale și valorile religioase prin „infodemia exacerbată în ultimele luni”, „guvernarea în derivă și contextul emoțional al crizelor existente ce induc nevoia socială de stabilitate, care în mentalul colectiv este asigurată în special pe linie paternalistă / autocrată.”

 „Chestiunea pierderii interesului pentru tradiționalism nu este o noutate la nivel transgenerațional, însă trendul conservator în creștere din rândul tinerilor se situează în aceeași zonă socio-demografică de fragilitate în fața curentului infodemic actual. Ca semnal de alarmă – problematici precum educația, infrastructura în vederea distribuirii investițiilor și accesului către venituri mai mari, lupta anticorupție, reformarea și flexibilizarea aparatului administrativ central și teritorial – toate declarate formal, dar nerezolvate în ultimele decenii – pot genera în timp mișcări sociale, ce pot deschide, asa cum istoria recentă europeană a demonstrat prin Brexit, acțiuni care pot afecta stabilitatea, securitatea geopolitică și economică a României”, spune Andronache.

Remus Ștefureac, președintele Strategic Thinking Group remarcă la nivelul României consolidarea unui filon ultra-conservator.

Votul masiv al celor care împărtășesc mai degrabă valorile tradiționale poate fi explicat și prin agresivitatea cu care în ultima perioadă s-a încercat introducerea în mentalul colectiv românesc a unor ideologii noi precum homosexualitatea recunoscută drept normalitate socială, predarea educației sexuale în școli și pregătirea copiilor pentru fenomene cum ar fi transgenderii.

„Majoritatea populației preferă valorile tradiționale și identifică în mod rațional faptul că valorile tradiționale românești se pierd din cauza modernizării și a dezinteresului tinerilor. Totuși, aproape o treime dintre români crede că valorile tradiționale se pierd din cauza străinilor, ceea ce arată consolidarea în societatea românească a unui filon ultra-conservator. Pe acest fond, nu mai reprezintă o surpriză creșterea intenției ipotetice de vot pentru un partid naționalist care promovează valorile religioase și susține familia tradițională. În acest sens, nu trebuie uitat însă faptul că aceste opțiuni își găsesc de mult timp o reprezentare și în marile partide politice românești unde există curente puternice care promovează narative asociate curentului tradiționalist-religios. Prin urmare, intenția de vot pentru o linie conservatoare este astăzi fragmentată între mai multe partide politice mai vechi sau mai noi”, spune Ștefureac.
Valori tradiționale vs. Drepturi și libertăți moderne.

63,1% dintre respondenți preferă valorile tradiționale în locul drepturilor și libertăților moderne. 31,3% declară că preferă drepturile și libertățile moderne în locul valorilor tradiționale.  Nu știu sau nu răspund la această întrebare  5,6%.

Analiza socio-demografică

: Locuitorii din regiunea de Nord-Est, persoanele cu vârsta peste 45 de ani preferă într-o proporție mai mare decât celelalte categorii valorile tradiționale. Preferă drepturile și libertățile moderne în locul valorilor tradiționale în special tinerii sub 30 de ani și persoanele cu educație superioară.
Cauza pierderii valorilor tradiționale
63,6% dintre cei intervievați consideră că valorile tradiționale românești se pierd din cauza modernizării și a dezinteresului generațiilor mai tinere. Sunt de părere că străinii sunt de vină pentru faptul că se pierd valorile tradiționale românești 30,8%. Ponderea non-răspunsurilor este de 5,6%.

Analiza socio-demografică

: Persoanele cu educație superioară și cei care declară că reușesc sa cumpere si unele bunuri mai scumpe, dar cu restrângeri în alte domenii sunt de părere într-o proporție mai ridicată decât alte categorii că valorile tradiționale românești se pierd din cauza modernizării și a dezinteresului generațiilor mai tinere. Varianta ”valorile tradiționale românești se pierd din cauză că sunt atacate de  străini” este aleasă în special de persoanele cu educație primară.

Intenția de vot ipotetic pentru un partid naționalist

68,7% dintre români ar vota un partid naționalist, care promovează valorile religioase și susține familia tradițională (față de 59,5% în iunie și 66,4% în martie). 28,2% declară că nu ar vota un astfel de partid (față de 34,8% în iunie și 31,3% în martie). Nu știu sau nu răspund 3%.

: Ar fi înclinați, într-o proporție mai mare decât media, să voteze pentru un partid naționalist, care promovează valorile religioase și susține familia tradițională în special femeile, persoanele cu un nivel de educație mai scăzut și rezidenții din rural. Cei care declară că nu ar vota cu un astfel de partid sunt cu precădere persoanele cu educație superioară și gulerele albe.
DATE METODOLOGICESondajul de opinie „Neîncrederea publică: Vest vs. Est, ascensiunea curentului naționalist în era dezinformării și fenomenului știrilor false” – Ediția a III-a a fost realizat de INSCOP Research în parteneriat cu Verifield la comanda think-tank-ului

Thinking Group în cadrul unui proiect de cercetare sprijinit de The German Marshall Fund of the United States și finanțat de Black Sea Trust for Regional Cooperation prin True Story Project.

Ancheta sociologică s-a derulat în perioada 15-27 septembrie 2021, metoda de cercetare fiind interviu prin intermediul chestionarului.
Datele au fost culese prin metoda CATI (interviuri telefonice), volumul eșantionului multistadial stratificat fiind de 1204 de persoane, reprezentativ pe categoriile socio-demografice semnificative (sex, vârstă, ocupație) pentru populația neinstituționalizată a României, cu vârsta de 18 ani și peste. Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 2.8 %, la un grad de încredere de 95%.