Ziua imnului naţional al României – Deşteaptă-te române!, simbol al unităţii Revoluţiei Române de la 1848, este sărbătorită an de an la 29 iulie, dată la care, în anul 1848, „Deşteaptă-te române!” a fost cântat pentru prima dată oficial, în Parcul Zăvoi din Râmnicu Vâlcea.
Ziua imnului naţional al României a fost instituită în anul 1998, prin Legea nr. 99/1998, care prevede că această zi va fi marcată de către autorităţile publice şi de către celelalte instituţii ale statului, prin organizarea unor programe şi manifestări cultural-educative cu caracter evocator şi ştiinţific, în spiritul tradiţiilor poporului român, precum şi prin ceremonii militare specifice, organizate în cadrul unităţilor Ministerului Apărării Naţionale şi ale Ministerului de Interne.
Tot în anul 1998, în cadrul manifestărilor prilejuite de împlinirea unui secol şi jumătate de la Revoluţia română din anul 1848, Banca Naţională a României (BNR) a pus în circulaţie, în scop numismatic, începând cu data de 29 iulie 1998, Zi a imnului naţional, simbol al unităţii Revoluţiei române din anul 1848, două monede din aur cu valori nominale de 500 lei şi 1.000 lei, dedicate acestei aniversări, potrivit Circularei nr. 12/1998 emise de BNR.
La originea imnului naţional al României se află poemul patriotic „Un răsunet”, scris de Andrei Mureşanu şi publicat pentru prima dată în numărul 25 din 21 iunie 1848 al suplimentului „Foaie pentru minte, inimă şi literatură”, pe o melodie culeasă de Anton Pann, potrivit site-ului www.forter.ro.
Conţinutul profund patriotic şi naţional al poeziei a fost de natură să însufleţească numeroasele adunări ale militanţilor paşoptişti, pentru drepturi naţionale, mai ales din Transilvania. A fost intonat în timpul Războiului de Independenţă (1877-1878), în Primul Război Mondial şi la Marea Unire din 1918. A fost, de asemenea, intonat în cel de-al Doilea Război Mondial.
„Deşteaptă-te române!” a fost intonat oficial pentru prima dată la 29 iulie 1848, în cadrul unei manifestări organizate în Grădina Publică din Râmnicu Vâlcea, în prezent Parcul Zăvoi, la iniţiativa domnitorului Ştirbei Vodă.
„Deşteaptă-te române!” a fost interzis după instaurarea regimului comunist, timp de aproape o jumătate de secol. A fost cântat, însă, în timpul revoltei de la Braşov, din 15 noiembrie 1987 şi în timpul Revoluţiei din decembrie 1989. Imediat după Revoluţia din decembrie 1989, „Deşteaptă-te române!” a fost ales imn naţional al României, fiind consacrat prin Constituţia din 1991, modificată şi completată prin Legea de revizuire nr. 429/2003. Astfel, în forma actuală, Constituţia prevede, prin Articolul 12, că imnul naţional este „Deşteaptă-te române!”, acesta fiind considerat simbol naţional, alături de drapelul tricolor, stema ţării şi sigiliul statului, conform www.cdep.ro.
Sursa: www.agerpres.ro
- România, tot mai aproape de Turcia: moneda se poate prăbuși oricând
România merge pe urmele Turciei, pas cu pas. Importurile cresc vertiginos, producția internă se prăbușește, iar deficitul comercial a ajuns colosal. În loc să corecteze dezechilibrul, guvernul menține artificial cursul de schimb, ascunzând sub preș realitatea unei economii care trăiește din împrumuturi și consum pe datorie. Datoria externă e uriașă, iar banii străini care mai … - Sectorul construcțiilor e prăbușit! Zeci de mii de români trimiși în șomaj
Criza lovește în plin construcțiile, unul dintre ultimele motoare ale economiei reale. Zeci de mii de muncitori și ingineri sunt trimiși în șomaj, șantierele se închid, iar firmele românești își pierd ultimele rezerve. Cauza? Statul nu și-a plătit obligațiile și a stopat lucrările începute. Antreprenorii au livrat, au lucrat, au emis facturi — dar statul … - Firmele românești obligate să plătească TVA la facturile neîncasate de la stat. Jaf legalizat
Statul român a găsit o nouă metodă de a jefui economia: obligă firmele să plătească TVA pentru facturi neîncasate chiar de la el. Antreprenorii care au lucrat pentru instituții publice, au livrat materiale sau au executat lucrări, sunt puși acum să achite taxe pe bani pe care nu i-au primit niciodată. Este o nedreptate strigătoare … - România plătește 1 miliard de euro lunar doar pe dobânzi. Țara trăiește pe datorie
România a ajuns să plătească peste 1 miliard de euro pe lună doar pentru dobânzile la datoria publică. Este prețul uriaș al guvernărilor care au preferat împrumuturile în locul reformelor, al risipei în locul investițiilor. Statul se împrumută ca să plătească alte împrumuturi — un carusel al nebuniei financiare care nu mai poate fi oprit. … - Guvernul Bolojan-Grindeanu pregătește noul val de scumpiri
Creșterea TVA la 24% devine tot mai clară. Bugetul e gol, datoria publică explodează, iar guvernul nu mai are de unde să plătească cheltuielile uriașe. După ani de împrumuturi nesăbuite și promisiuni populiste, soluția pe care o pregătesc e simplă și cinică: taxe mai mari pentru cei care muncesc. TVA-ul de 24% va lovi direct …
