România, Bulgaria și Grecia ar putea forma un nou coridor economic european: Conceptul „Bananei Balcanice”/ Bucureștiul și Timișoara, puncte-cheie ale axei
Ideea unei „Banane Balcanice”, inspirată de marile axe economice ale Europei Occidentale, este avansată într-o analiză publicată de presa din Grecia, în care Bucureștiul și Timișoara primesc roluri importante.
De la Salonic până la Timișoara
Conceptul pornește de la modelul celebrei „Banane Albastre”, denumirea dată coridorului puternic urbanizat și industrializat care se întinde, în linii mari, de la Manchester până la Milano și concentrează o parte importantă a economiei europene.
În sud-estul UE, un model asemănător ar putea lua forma unei Zone Industriale Euro-Balcanice, construită în jurul Greciei, Bulgariei și României și conectată cu Inițiativa celor Trei Mări.
Potrivit analizei publicației grecești The Opinion, integrarea celor trei state în piața unică și în spațiul Schengen creează condiții mai favorabile circulației mărfurilor și serviciilor și ar putea transforma regiunea într-un coridor economic coerent.
La capătul sudic s-ar afla Salonicul, al cărui port ar putea funcționa drept principala poartă maritimă. Coridorul ar continua spre Sofia, văzută drept un important centru tehnologic, și Plovdiv, unde există deja o puternică industrie de componente auto, electronică și inginerie.
Bucureștiul și Timișoara, puncte-cheie ale axei
Pentru România, viziunea acordă o importanță deosebită conexiunii Ruse – Giurgiu, care ar facilita transportul de mărfuri pe Dunăre către Europa Centrală.
Mai departe, zona București – Ploiești este prezentată drept unul dintre principalii poli de industrie grea ai Balcanilor, cu un rol important în producția auto și în industria chimică.
Extremitatea nord-vestică a coridorului ar ajunge la Timișoara, datorită poziției sale apropiate de marile concentrări industriale din Ungaria, Austria și Germania.
Marea problemă: infrastructura feroviară
Transformarea conceptului într-un coridor economic funcțional ar necesita însă investiții majore. Una dintre prioritățile identificate este modernizarea legăturii feroviare Salonic – Sofia – Ruse – București, prin dezvoltarea unei linii duble, electrificate și de mare viteză.
Un alt pilon ar urma să fie integrarea energetică prin Coridorul Vertical, care ar conecta infrastructura de gaze naturale din Grecia cu rețelele Bulgariei și României. Noi interconexiuni electrice ar putea facilita, de asemenea, transportul energiei verzi între cele trei țări.
Analiza propune și dezvoltarea unor terminale logistice interioare, conectate cu portul Salonic, precum și o strategie comună pentru atragerea investițiilor.
Argumentul este că cele trei economii ar putea fi promovate ca un singur spațiu investițional: Grecia ar asigura accesul maritim, Bulgaria ar oferi costuri competitive de producție, iar România ar veni cu o capacitate industrială și o piață de dimensiuni mai mari.
