România a importat alimente de peste 30 de milioane de euro/zi în primele 10 luni din acest an

Importurile totale din primele 10 luni au fost de peste 12 miliarde de euro, iar aproape 10% s-au dus pe alimente și animale vii, arată datele Statisticii, transmise marți. România a importat alimente de 9,3 miliarde de euro în aceeași perioadă, ceea ce înseamnă peste 30 de milioane de euro/zi. Sau de aproape 500 de euro/capita.

Cum la capitolul exporturi economia nu a excelat (cu excepția băuturilor și tutunului, a mașinilor sau a exportului de produse chimice), deficitul comercial a fost de peste 27 de miliarde de euro, mai mare cu circa 4 miliarde de euro decât în primele 10 luni ale anului trecut.

„Exportăm cantități însemnate de produse cu o valoare de piață redusă și în același timp importăm, printre altele, reziduuri de produse agricole, folosite de cele mai multe ori la creșterea animalelor, precum și produse agro – alimentare, obținute în urma unui proces de prelucrare industrială. Nu întâmplător, din comerțul cu produse agro – alimentare în perioada postdecembristă s-a acumulat un deficit (diferența dintre suma exporturilor și importurilor de produse agro – alimentare) de peste 22 miliarde euro”, arăta într-o analiză pentru HotNews președintele Institutului Național de Statistică, Tudorel Andrei.

La mere, producem doar 4,5% din producția europeană, în timp ce Polonia produce aproape 30% din producția UE

”La mere, România produce doar 4,5% din producția europeană, în timp ce Polonia produce 29% din producția UE de mere. La fel, la carne de vită avem doar 0,6% din producția europeană, la porc avem 1,5%, iar la pui avem 3,4%. De ce sunt importante cifrele astea? Pentru că ele se văd mai departe în balanța comercială. Dacă ne uităm în balanța comercială avem un deficit mare structural de produse agroalimentare, localizat la câteva produse mari: carne, legume, fructe, lapte și produse lactate”, explică Ionuț Dumitru, economistul șef al Raiffeisen Bank, într-un interviu acordat HotNews.ro.

România e în top 5 la nivel european ca suprafața arabilă. Ar trebui să fim un mare jucător, dar nu suntem

Din perspectiva dimensiunii noastre ca jucător în zona agricolă ar trebui să fim un jucător foarte mare la nivel european. „Când 20% din populație ocupată îți produce doar 4 la sută din PIB, înseamnă că avem o mare ineficiență în zona de utilizare a forței de muncă în agricultură. În același timp avem problema aceasta a agriculturii de subzistență. Dacă ne uităm pe cifre vedem că aproximativ 87 la sută din populație ocupată în agricultură este așa numita ”auto-ocupare”, în mare parte a ei face ceea ce numim agricultură de subzistență, mai spunea Dumitru în interviu.

Ferme mici, comasări lente- cum să fii eficient?

Dimensiunea medie a fermei în România este 3,7 hectare ceea ce este ridicol de mic, pentru că nu ai cum să faci agricultură eficientă pe o suprafață de 3,7 hectare. În Cehia, dimensiunea fermei este de 130 de hectare. Până și vecinii noștri bulgari au o dimensiune medie de 22 de hectare și au o viteză de comasare foarte mare. La noi comasarea are loc într-un ritm mult mai lent.

Avem printre cele mai mari ponderi din Europa a fermelor în care managerul are peste 65 de ani. Avem manageri de exploatații îmbătrâniți și lucrul ăsta evident că are și implicații majore.

În zootehnie suntem la coada clasamentului european

Avem de altfel o mare problemă cu zootehnia. Ca număr de animale/ fermă suntem ultimii în UE. Chiar și la numărul de animale pe hectar stăm prost, iar toate acestea se reflectă și în balanța comercială.

Producția agricolă este foarte dependentă de climă, iar noi nu am investit mai nimic la irigații, mai spune economistul șef al Raiffeisen Bank.

La cartofi stăm slab (5,8%), la sfeclă de zahăr stăm catastrofal, importăm aproape tot. În general la legume stăm foarte prost (4,2%) și avem un potențial mult mai mare.

La fel, la carne de vită avem doar 0,6% din producția europeană, la porc avem 1,5% la pui avem 3,4% iar la lapte doar 2,6%. Iar aceste cifre se văd mai departe în balanța comercială.

Avem un deficit mare structural de produse agroalimentare, localizat la câteva produse mari: carne, legume, fructe și lapte și produse lactate.

Mai mult, noi utilizăm resursele solului și nu prea le refacem, mai spune Dumitru.