România a devenit groapa de gunoi a Europei. Mai mult, deșeurile separate de populație și firme ajung tot la groapa de gunoi
Costurile mici de depozitare, legală sau nu, și infrastructura slabă de reciclare au transformat România într-o destinație pentru deșeuri venite din alte state europene. În același timp, materialele reciclabile separate de către populație sau firme ajung tot la groapă.
Costurile foarte mici de depozitare — aproximativ 30 de euro pe tonă — au făcut ca România să devină și o destinație pentru deșeuri din alte state europene, inclusiv Italia, Germania, Austria, Olanda. În unele cazuri, transporturile sunt declarate ca materiale reciclabile, deși conțin în realitate gunoi, arată un amplu reportaj publicat de BalkanInsight.
În multe cazuri, conținutul transporturilor este ascuns prin documente falsificate, iar camioanele sunt încărcate cu gunoi acoperit cu materiale reciclabile, precum plastic sau anvelope. După intrarea în România, o mare parte din aceste deșeuri ajunge direct la groapa de gunoi. „România se află la intersecția dintre costuri scăzute de depozitare, rate ridicate de depozitare și capacitate redusă de control, în timp ce Europa Occidentală reduce activ depozitarea în baza legislației UE”, explică Alexandra Ghenea, vicepreședinte al ONG-ului Ecoteca.
Oamenii selectează degeaba deșeurile. 90% ajung tot la groapă În același timp, România este creditată cu cea mai mică cantitate de deșeuri pe cap de locuitor din Uniunea Europeană. Lipsa infrastructurii de reciclare și valorificare face însă ca cea mai mare parte a acestora să ajungă direct la groapa de gunoi. Reportajul citat mai arată că sistemul de gestionare a deșeurilor rămâne dominat de gropile de gunoi. Potrivit estimărilor din sector, peste 90% din deșeurile din România sunt depozitate, iar rata de reciclare este cea mai scăzută din UE.
În practică, chiar și atunci când populația sau companiile colectează selectiv gunoiul, acesta ajunge adesea, în final, în același loc. „La nivel național și local avem ținte privind separarea deșeurilor organice de cele uscate sau păstrarea materiilor prime pentru economia circulară. Dar o astfel de sortare există doar pe hârtie”, explică Octavian Berceanu, fost șef al Gărzii Naționale de Mediu.
„Chiar dacă oamenii își separă deșeurile și chiar dacă firmele fac asta pentru că legea o cere, tot ce a fost sortat este în final amestecat la loc și dus la groapa de gunoi”, spune fostul șef al Gărzii de Mediu. Potrivit lui Berceanu, peste 90% din gunoiul din România ajunge în depozite de deșeuri. Acestea diferă ca dimensiune, statut legal și tip de deșeuri depozitate, dar sunt răspândite în toată țara. „Veți găsi câte unul lângă aproape fiecare oraș mare.
Când lucram pe teren, am văzut multe depozite neautorizate. Ai nevoie doar de informații din interior ca să ți le arate cineva. În total, probabil există în jur de 500 de depozite de deșeuri în țară”, estimează Berceanu. România plătește amenzi Problema a atras și intervenția instituțiilor europene. În ianuarie, Comisia Europeană a trimis România la Curtea de Justiție a Uniunii Europene pentru că nu a închis și ecologizat 92 de depozite neconforme.
Termenul limită fusese stabilit pentru iulie 2017, însă nouă dintre acestea nu sunt încă remediate. România a fost deja sancționată în 2023 pentru situații similare. Curtea de Justiție a UE a impus o amendă de 1,5 milioane de euro pentru neînchiderea a 31 de depozite industriale, la care se adaugă penalități de 600 de euro pe zi pentru fiecare sit rămas neconform.
