ROMÂNIA 2025 | Pensionarii, umilință și sărăcie: facturi uriașe, inflație galopantă, taxe mai mari și pensii de mizerie

În 2025, pensionarii români se află într-o situație socială și economică tot mai degradantă, într-un context în care inflația ridicată, creșterea costurilor de trai și o ajustare fiscală dură pun o presiune insuportabilă pe veniturile fixe ale celor care au muncit o viață întreagă. Datele recente confirmă o realitate dificilă, în care numeroase persoane în vârstă trăiesc la limita subzistenței.

La finele lunii noiembrie 2025, numărul pensionarilor din România a trecut de 4,69 milioane, potrivit datelor oficiale ale Casei Naționale de Pensii Publice, iar pensia medie lunară a rămas la niveluri modeste, în creștere marginală în trimestrul III, dar insuficientă pentru a compensa scumpirile salariale și ale serviciilor publice.

Deși legea pensiilor prevedea majorări la începutul anului 2025, cu o creștere a punctului de pensie și a indemnizației sociale, aceste ajustări, estimate la un plus de aproximativ 10,4% față de anul anterior, nu au reușit să acopere creșterea generală a prețurilor la alimente, energie, carburanți și alte servicii esențiale.

În termeni practici, multe pensii de bază rămân modeste. Estimările recente ale unor analize independente indică că pensionarii cu venit minim se situează în jurul sumei de 1.125–1.200 de lei pe lună (aproximativ 230–240 €) pentru 2025, sumă care abia acoperă cheltuielile de bază într-o economie cu inflație persistentă.

Situația este agravată de contextul economic general. România a înregistrat un nivel al inflației de aproape 9–10% în 2025, conform unor rapoarte financiare, ceea ce înseamnă că puterea de cumpărare a pensionarilor a scăzut semnificativ față de anul precedent.

În acest peisaj, aproximativ un milion de pensionari trăiesc cu pensia minimă garantată, mult sub nivelul necesar pentru a acoperi costurile reale ale traiului zilnic, facturi la energie și încălzire, medicamente, alimente și servicii de sănătate, care au crescut mult mai rapid decât veniturile fixe. În România, scumpirile au fost resimțite puternic în rândul persoanelor cu venituri fixe, inclusiv pensionari, care nu pot adapta rapid bugetul familiei la noile realități macroeconomice.

În plus, guvernul de la București a amânat indexarea pensiilor și a salariilor bugetarilor în 2025, motivând presiunea bugetară și necesitatea de a controla deficitul fiscal, ceea ce a însemnat că majorările automate legate de inflație nu s-au aplicat integral pentru pensionari în 2025.

La aceasta se adaugă noile reglementări fiscale care afectează indirect veniturile persoanelor fizice, inclusiv pensionarii, cum ar fi modificarea impozitării și a contribuțiilor sociale, potrivit normelor fiscale adoptate în a doua jumătate a anului.

Pe fondul acestor date economice și sociale, protestele și nemulțumirile față de politicile de austeritate și costurile vieții au crescut. În noiembrie 2025, mii de români, mulți dintre ei pensionari și membri ai sindicatelor, au ieșit în stradă la București pentru a cere măsuri de protecție socială și salvarea nivelului de trai în fața austerității guvernamentale, a taxelor majorate și a scăderii puterii de cumpărare.

Criticii politici și organizațiile pentru protecția socială atrag atenția asupra faptului că, într-o societate în care inflația afectează disproporționat persoanele cu venituri fixe, înghețarea sau indexarea insuficientă a pensiilor riscă nu doar să agraveze sărăcia în rândul pensionarilor, ci să erodeze coeziunea socială și să crească vulnerabilitatea unor categorii demografice esențiale.

În 2025, pensionarii români se confruntă cu un paradox dur: pensii crescute doar simbolic, facturi explodate, inflație neiertătoare și taxe mai grele, toate în contextul unei economii tensionate și al unor politici de austeritate care par insensibile la realitățile de zi cu zi ale oamenilor în vârstă.