RETROSPECTIVĂ 2025 | România: încălcări ale drepturilor omului, tensiuni instituționale și o societate pusă la încercare
În 2025, România s-a confruntat cu o serie de îngrijorări privind respectarea drepturilor omului, un tablou documentat de o combinație de rapoarte internaționale, decizii judiciare europene și analize ale organizațiilor pentru drepturile fundamentale. Dacă în mod normal respectarea drepturilor omului ar trebui să fie un element consolidat într-un stat membru al Uniunii Europene, realitatea de anul acesta a pus sub semnul întrebării progresele făcute în domeniu.
Raportul anual al Departamentului de Stat al SUA privind situaţia drepturilor omului, publicat în 2025 și referitor la anul precedent, ridică semnale de alarmă legate de restricţii ale libertății de exprimare politică în contextul anulării alegerilor prezidenţiale şi al climatului politic polarizat. Raportul arată că anularea primului tur al scrutinului a fost criticată drept o restricţie excesivă a libertății de exprimare politică, ceea ce reflectă îngrijorarea unei instituţii de drepturile omului faţă de modul în care au fost gestionate anumite aspecte fundamentale ale concursului democratic în România.
Situaţia a fost agravată de proteste extinse în 2025, generate de nemulțumiri legate de funcționarea sistemului judiciar și de percepția că instituțiile independente nu funcționează în mod eficient sau imparțial.
Raportul Civic Space Report 2025 al asociațiilor pentru spațiul civic arată că tensiunile politice, contestarea rezultatelor controversate ale alegerilor și clima polarizată au constituit amenințări semnificative pentru libertăţile civice și spațiul civic, ceea ce a implicat și îngrijorări privind respectarea drepturilor la protest și la asociere în mod pașnic.
De asemenea, organizațiile internaționale pentru drepturile fundamentale au comunicat că anumite grupuri vulnerabile, în special comunitățile rome, continuă să se confrunte cu discriminare și segregare în educație și locuire, precum și cu plângeri de hărțuire sau brutalitate din partea forțelor de ordine, o problemă structurală care afectează accesul egal la servicii și protecție juridică.
La nivel european, raportul din 2025 privind statul de drept al Comisiei Europene consemnează că România continuă să aibă probleme legate de transparența media și consultările publice, evidențiind că, deși există progrese în unele domenii, persistă lacune în garantarea deplină a unor drepturi fundamentale ale omului și a unui mediu democratic robust și incluziv.
Pe lângă aspectele legate de libertatea de exprimare și discriminare, decizii recente ale Curții Europene a Drepturilor Omului (CEDO) arată că statul român a fost condamnat pentru încălcarea libertății de exprimare în anumite cazuri individuale, inclusiv al unui fost judecător, ceea ce subliniază nevoia urgentă de adaptare a practicilor interne la standardele europene ale drepturilor omului.
Pe fondul acestor evoluții, ONG-urile și apărătorii drepturilor omului atrag atenția asupra faptului că dificultățile politice și instituționale din 2025 nu sunt doar simple incidente izolate, ci indică presiuni persistente asupra drepturilor civile și politice, de la libertatea de exprimare și participare politică până la combaterea discriminării și protejarea minorităților.
Această combinație de factori, implicarea controversată a instituțiilor statului în chestiuni politice, protestele extinse pentru independența justiției, rapoartele internaționale critice și deciziile judiciare europene, sugerează că România se află în prezent într-o perioadă în care respectarea drepturilor fundamentale necesită eforturi susținute și reforme concrete pentru a răspunde standardelor internaționale la care țara s-a angajat.
