Retrospectiva 2025 | România — De la democrație stabilă la „regim hibrid”: o analiză documentată a declinului democratic
În 2025, România a trecut printr-o transformare politică profundă, reflectată nu doar în dezbaterile interne, ci și în clasamentele și rapoartele internaționale. Indicatorii instituționali, percepțiile publice și analiza drepturilor fundamentale arată o erodare a elementelor esențiale ale democrației liberale – atât de mult încât analiști și organizații independente vorbesc despre România ca despre un „regim hibrid”, cu un climat democratic afectat de practici care pun sub semnul întrebării funcționarea normală a separației puterilor, a libertății presei și a statului de drept.
Retrogradare în indexurile internaționale
Un semnal greu de ignorat a venit în primul trimestru al anului 2025, când Economist Intelligence Unit (EIU) a retrogradat România din categoria „democrație deficitară” în cea de „regim hibrid”, o clasificare care o plasează în aceeași grupă cu țări precum Turcia sau Bosnia — și o face, în acel moment, singura țară membră a Uniunii Europene în această categorie conform indexului pentru 2024, publicat în 2025. Motivele invocate includ prăbușirea indicatorilor democratici și anularea controversată a alegerilor prezidențiale, percepută ca un moment de cotitură care a subminat încrederea publică în procesul democratic.
Această retrogradare nu este doar o cifră într-un raport: reflectă problematici reale ale mecanismelor democratice, de la cadrul legal la aplicarea instituțională și interpretarea constituțională.
Raportul UE privind statul de drept 2025
Raportul anual al Comisiei Europene privind statul de drept, publicat în iulie 2025 și bazat pe evoluțiile din perioada precedentă, este mai nuanțat, dar critic în ceea ce privește România. Documentul recunoaște unele progrese în domeniul justiției, însă sublinează probleme persistente: întârzieri mari în soluționarea cauzelor, care afectează accesul la justiție; proiecte legislative cheie, cum ar fi transparența finanțării partidelor politice, blocate sau tergiversate; amenințări și presiuni asupra jurnaliștilor; legislație imprevizibilă adoptată adesea prin proceduri executive accelerate.
Această imagine reflectă un context în care separația puterilor, independența justiției și libertatea presei, piloni ai democrației liberale, suferă constrângeri sau disfuncții în aplicare.
Libertatea presei: minime istorice
Un alt barometru al calității democrației, libertatea presei, arată o situație îngrijorătoare. Conform unor analize media din 2025, România înregistra una dintre cele mai slabe poziții din Europa în ceea ce privește libertatea media, fiind clasată pe locul 55 în lume, chiar după state ca Ghana. Această situație indică presiuni asupra mediei independente, inclusiv dificultăți de reglementare și presiuni politice sau economice care afectează funcționarea redacțiilor.
Tensiuni sociale și proteste
În paralel cu aceste dificultăți instituționale, societatea civilă a reacționat la ceea ce mulți români percep ca o capturare a sistemului judiciar și ca un regres în lupta anticorupție. La finalul anului 2025 au izbucnit proteste extinse pentru independența justiției, organizate în contextul unor documentare jurnalistice care expun întârzieri deliberate în dosarele de corupție și mecanisme prin care acesta pare slăbit.
Organizațiile pentru statul de drept și libertăți civice au atras atenția asupra unei tendințe de diminuare a spațiului civic, a presiunilor asupra jurnaliștilor și a unor decizii politice sau juridice care au slăbit mecanismele de control și echilibru institutional. Comunități precum Reporteri fără Frontiere și Active Watch au fost implicate în monitorizarea independenței media și extinderea contribuțiilor societății civile pentru raportul UE privind statul de drept.
Analiza cronicilor recente și a surselor de specialitate arată că transformarea României într-un regim hibrid nu este un simplu exercițiu semantic, ci reflectă o combinație de factori structurali și evenimente politice care au slăbit mecanismele democratice: climat polarizat în jurul alegerilor și al modului de organizare și invalidare a acestora; disfuncții în statul de drept și justiție percepută ca vulnerabilă la influențe politice; libertate media redusă și presiuni asupra societății civile; teme de discuție despre rolul instituțiilor în menținerea sau subminarea echilibrului democratic.
2025 marchează, conform surselor internaționale și rapoartelor independente, un an în care România a trecut de la statutul unei democrații consolidate la cel al unui regim hibrid, cu instituții aflate sub presiune, libertăți fundamentale relativ diminuate și o încredere publică în scădere în mecanismele democratice tradiționale. Această evoluție ridică întrebări serioase despre traiectoria democratică a țării, dar și despre capacitatea societății românești de a reconstrui un climat politic în care normele liberale ale statului de drept și ale democrației participative sunt respectate și apărate.
