RETROSPECTIVA 2025 | Democrația românească făcută praf de politicienii corupți și jocurile mafiei de stat
Pe fondul unui an politic extraordinar de tumultuos, 2025 a adus României mai mult decât simple dezbateri electorale: a expus crăpăturile profunde ale sistemului democratic, a erodat încrederea publică în instituții și a transformat politica într-un câmp de luptă în care interesele de putere, corupția și manipulările au pus în pericol însăși esența democrației. La capătul acestui an dificil, România rămâne cu un electorat deziluzionat și cu instituții marcate de scandaluri și critici dure, semnalând o democrație care nu doar că s-a zdruncinat, dar a fost, pe alocuri, făcută praf.
Criza acestei perioade mari se leagă direct de anularea scrutinului prezidențial de la sfârșitul anului 2024, un moment fără precedent în istoria democratică a țării care a generat tensiuni majore și o profundă neîncredere în procesul electoral și în instituțiile statului. Finalul de 2024 a lăsat în urmă o populație extrem de polarizată și cu o credibilitate scăzută în legitimitatea alegerilor, iar efectele continuă să se resimtă profund pe tot parcursul anului 2025.
Un element structural al acestei crize a fost degradarea discursului politic și deteriorarea normelor democratice. Raportul „Starea democrației în 2024 și puțin din 2025” documentează derapaje serioase, de la presiuni asupra vocilor critice și libertăților fundamentale până la o polarizare acută care a transformat dezbaterea publică într-un teren minat de dezinformare și atacuri la adresa oricărei forme de consens social.
Polarizarea a fost alimentată și de maniera în care politicienii au gestionat campania electorală și comunicarea publică, un context în care anti-establishment-ul a crescut nesănătos, discursurile emoționale au eclipsat argumentele raționale, iar susținerea unor candidaturi controversate a slăbit mecanismele de încredere în procesele democratice.
Pe lângă tensiunile electorale, corupția continuă să fie un punct nevralgic al democrației românești în 2025. Raportul Freedom in the World 2025 relevă că anchetele și investigațiile penal-juridice legate de lideri politici și funcționari de rang înalt continuă să persiste, semnalând un climat în care corupția nu este doar o himeră, ci o realitate care afectează intervalul încrederii și aplicarea legii.
La acest tablou se adaugă și veștile recente care arată că și justiția, unul dintre pilonii fundamentali ai democrației, este percepută ca fiind capturată de influențe politice sau economice – o investigație jurnalistică amplă intitulată „Justiție capturată” a dus la #proteste masive pentru independența sistemului judiciar, semnalând nu doar nemulțumire publică, ci și pierderea încrederii într-una dintre instituțiile cheie ale statului.
În acest climat, opinia publică s-a împărțit între cei care acuză slăbiciunea instituțiilor și cei care văd doar o confruntare politică dură, dar necesară. Manifestările civice, protestele și dezbaterile despre rolul real al statului de drept arată însă că societatea românească este într-o luptă continuă pentru a-și păstra principiile democratice într-o epocă dominată de corupție endemică, manipulare digitală și slăbiciuni structurale.
La capătul lui 2025, România rămâne la o răscruce: cu un sistem democratic testat de polarizare, cu instituții criticate pentru vulnerabilități sistemice și cu o populație care cere reforme profunde. Și, dacă aceste reforme nu vor veni în profunzime și cu responsabilitate politică reală, riscul ca democrația să fie doar o hârtie de labirint rămâne mai real ca niciodată.
