Reprezentantul Guvernului României în Consiliul de Supraveghere al OMV Petrom cere demisia președintelui companiei
Fostul ministru al Energiei și membru în Consiliul de Supraveghere al OMV Petrom din partea Ministerului Energiei, Răzvan Nicolescu, a cerut demisia lui Alfred Stern din funcția de președinte al Consiliului de Supraveghere al companiei, deoarece acesta „vrea o supraveghere mai slabă la Petrom decât la OMV”, scrie presa austriacă.
„Avem nevoie de un cadru antreprenorial corect și de oameni motivați, nu de persoane cu bagajele făcute, gata să plece”, a declarat Răzvan Nicolescu într-un interviu publicat luni de revista austriacă Profil.
Compania a avut o scădere a cifrei de afaceri
OMV Petrom este cea mai mare companie din România, conform cifrei de afaceri, cu 29,7 miliarde de lei (aproape 6 miliarde de euro) în 2024.
OMV Petrom este una dintre companiile foarte mari care are productivitatea cea mai ridicată pe angajat, dar, în același timp, și cea care a coborât cel mai mult ca cifră de afaceri în 2024 față de 2023, conform topurilor termene.ro, cu 4 miliarde de lei.
Un nou șef al OMV ar putea fi numit chiar în acest an
În luna iulie, publicația austriacă Die Presse a scris că Răzvan Nicolescu i-a transmis o scrisoare lui Alfred Stern prin care îi solicita demisia din funcția de președinte al Consiliului de Supraveghere al OMV Petrom. Această solicitare a fost transmisă după ce Alfred Stern a anunțat că a decis să nu mai candideze pentru realegere în funcția de director executiv al OMV, după încheierea mandatului său, pe 31 august 2026.
Stern deține, din 2021, atât funcția de director executiv al grupului austriac OMV, cât și cea de președinte al Consiliului de Supraveghere al OMV Petrom din România.
Decizia de a nu își reînnoi mandatul la OMV a fost o mișcare surprinzătoare pe care investitorii au considerat-o negativă, scria Reuters în luna mai, după anunțul lui Stern. Atunci, acțiunile OMV au scăzut cu aproximativ 0,5%. Anunțul a fost considerat surprinzător, mai ales că majoritatea predecesorilor lui Stern au ocupat funcții mai mult de cinci ani.
Noul director executiv al OMV ar putea fi numit chiar anul acesta, a declarat, recent, pentru Reuters, președintele consiliului de supraveghere, Lutz Feldmann. Acesta a precizat că persoana numită va trebui să facă față presiunii puternice de schimbare la care sunt supuse atât OMV, cât și industria energetică în general. „Acest lucru trebuie luat în considerare și în procesul de selecție”, a declarat președintele.
La sfârșitul lunii iulie, o altă publicație austriacă, Kurier, a scris despre conflictul dintre Răzvan Nicolescu și Alfred Stern, afirmând că „mocnea de ceva timp, dar doar în spatele ușilor închise ale sălilor de ședință ale Consiliului de Supraveghere al Petrom”.
Nicolescu a spus pentru Kurier că este dispus să vină la Viena pentru a prezenta situația în fața Consiliului de Supraveghere al OMV, în prezența lui Alfred Stern.
Kurier îl prezintă pe Nicolescu ca fiind reprezentant al statului român în Consiliul de Supraveghere al OMV Petrom.
Motivele invocate de Răzvan Nicolescu
„Cred că ar fi mult mai bine pentru OMV Petrom să aibă un nou președinte cât mai curând posibil. După realegerea Consiliului de Supraveghere, m-aș fi așteptat la un președinte care să poată construi punți. Dacă lucrurile se înrăutățesc în loc să se îmbunătățească, trebuie să acționați”, a declarat Răzvan Nicolescu, întrebat de publicația Profil de ce i-a cerut demisia președintelui Consiliului de Supraveghere al OMV Petrom.
Nicolescu a declarat și pentru Profil că dorește să discute situația cu Consiliul de Supraveghere OMV și cu alți investitori, în prezența lui Alfred Stern. „Am perspective și concluzii interesante de împărtășit și de discutat deschis”, a spus Nicolescu.
Acesta susține că, datorită insistenței și întrebărilor sale, OMV Petrom a evitat pierderi de 250 de milioane de euro prin stoparea unei achiziții păguboase, dar acuză lipsa unui comitet de supraveghere activ.
Răzvan Nicolescu a precizat că vrea ca proiectele majore să fie discutate în Consiliul de Supraveghere de la București, așa cum se întâmplă acum la Viena.
„OMV are propriul comitet al consiliului de supraveghere, unde proiectele majore sunt discutate frecvent și se pun întrebări. Eu militez pentru ca acest lucru să se întâmple și la OMV Petrom. Dar nu se întâmplă pentru că Stern se opune. El vrea o supraveghere mai slabă la Petrom decât la OMV. Avem o investiție ambițioasă în domeniul captării și stocării carbonului – un proiect de 1,5 miliarde de euro. Impresia mea este că lucrurile nu merg bine”, a declarat Nicolescu.
Acesta a mai spus că proiectele trebuie planificate „pentru următorii 10, 15, 20 de ani”, „pe baza legilor și a celor mai bune practici de guvernanță corporativă”. ”Bursa de Valori București are reguli noi – de exemplu, despre cum trebuie ales consiliul de supraveghere și cum trebuie stabilit comitetul de supraveghere. Fiind o companie listată, trebuie să respectăm aceste reguli. Dacă cineva nu vrea, poate să cumpere acțiuni până deține 100%. Dar dacă nu face asta, trebuie să respecte regulile. În interesul unei organizații de succes, ar trebui să existe un sistem de control reciproc, în interesul tuturor acționarilor, nu doar al unuia singur”.
OMV Petrom: Nu există structuri decizionale paralele
Nicolescu a mai spus că „într-o companie listată la bursă, toți acționarii trebuie tratați în mod egal în ceea ce privește accesul la informații” și că trebuie împiedicată „existența unor structuri paralele de luare a deciziilor”.
„Există multe lucruri care pot fi împărtășite. Dar trebuie să o facem într-un cadru care respectă legea și regulile bursei. Acest lucru previne ca persoane care nu sunt responsabile în mod direct să ia decizii și împiedică existența unor structuri paralele de luare a deciziilor. Totul trebuie să fie transparent și conform legii. Vreau o companie rezilientă, cu o guvernanță corporativă solidă, care să poată naviga cu succes în deceniile următoare. Și nimeni nu ar trebui să creadă că pot fi intimidat. Mi-am făcut treaba și o voi face în continuare – indiferent de orice formă de presiune”, a conchis Răzvan Nicolescu.
În urma unor întrebări transmise de HotNews legate de modul în care sunt luate deciziile în cadrul companiei, reprezentanții OMV Petrom au răspuns că „nu există structuri decizionale paralele”.
„Deciziile care privesc administrarea activității OMV Petrom se iau exclusiv conform guvernanței companiei, în cadrul OMV Petrom. Nu există structuri decizionale paralele. Procesele de restructrure în cadrul OMV Petrom sunt gestionate de catre managementul companiei”, se arată în răspunsul OMV Petrom către HotNews.
Cine face parte din Consiliul de Supraveghere al Petrom
Răzvan Nicolescu se află la al doilea mandat de membru în Consiliul de Supraveghere al OMV Petrom. În aprilie, componența Consiliului a fost reînnoită, iar Nicolescu a fost reales pe această funcție, cu votul a 99,8% dintre acționari, primind cele mai multe voturi. Din totalul de nouă membri, trei sunt din partea acționarului român, prin Ministerul Energiei: Răzvan Nicolescu, Teodora Preoteasa și Sorin Elisei.
Alți patru sunt angajați ai acționarului majoritar OMV: Alfred Stern (CEO OMV), Martijn Arjen van Koten, Borislav Gaso și Katja Tautscher. Ceilalți doi membri, Christine Catasta și Jochen Weise, chiar dacă au fost propuși de OMV, sunt independenți și nu sunt angajați ai companiei austriece.
OMV deține 51% din acțiunile OMV Petrom, iar statul român 20%, restul fiind acționari pe bursă.
Românii din Consiliul de Supraveghere au încercat iarna trecută să elimine intervențiile acționarului majoritar OMV în deciziile manageriale, prin actualizarea regulilor de funcţionare, actul constitutiv, regulile privind funcţionarea directoratului şi a consiliului de supraveghere.
În martie 2024, Răzvan Nicolescu a lansat în interiorul OMV Petrom o serie de acuzații dure legate de implicarea formală a acționarului majoritar (OMV) în luarea deciziei privind începerea unui litigiu al OMV Petrom cu statul român, în legătură cu proiectul Neptun, au precizat surse din Ministerul Energiei.
În vara lui 2023, OMV Petrom a acționat în judecată statul român la Curtea Internațională de arbitraj de la Paris – ICC, reclamând prevederi din legea offshore care îi impun unele limite în ceea ce privește modul în care poate dispune de producția de gaze naturale din Marea Neagră.
