Regia SRI, campionul din umbră al contractelor cu statul: sute de milioane și o ascensiune explozivă

Regia Autonomă Rasirom, aflată sub coordonarea Serviciului Român de Informații, a câștigat în ultimii cinci ani peste 140 de milioane de lei din bani publici. Dintr-un furnizor discret de soluții de securitate, societatea s-a transformat într-un jucător major în piața achizițiilor publice din România.

Această evoluție nu este întâmplătoare. În spatele ei se află o concentrare consistentă de contracte atribuite de instituții publice și companii de stat, multe dintre ele din zona infrastructurilor critice. Analiza contractelor din ultimii cinci ani, corelată cu indicatorii financiari din perioada 2021–2024, arată o tendință clară: mai multe contracte, valori mai mari și o profitabilitate în creștere.

Contracte mari, direcție clară: software și infrastructură critică

Lista celor mai valoroase contracte oferă o imagine relevantă asupra domeniilor în care Rasirom s-a consolidat. Cel mai mare contract identificat depășește 38,7 milioane de lei și a fost atribuit în 2025 de Direcția Generală de Protecție Internă (DGPI) pentru sisteme informatice. Este urmat de un contract de aproximativ 5,58 milioane de euro (echivalentul a peste 27 de milioane de lei), atribuit de Compania Națională Aeroporturi București pentru mentenanța sistemelor.

Alte contracte semnificative includ:

• peste 12,9 milioane de lei pentru pachete software (DGPI, 2026),
• peste 10 milioane de lei pentru sisteme de cântărire (Portul Constanța),
• 6,8 milioane de lei pentru echipamente radio cu microunde (Poliția de Frontieră),
• contracte de câteva milioane de lei pentru sisteme de supraveghere, telecomunicații și mentenanță, atribuite de Poliția Română, STS sau Camera Deputaților.

Printre principalii beneficiari ai serviciilor Rasirom se numără inclusiv SRI, adică UM 0929, și  Institutul de Tehnologii Avansate. Practic, o parte din contracte sunt derulate în interiorul aceluiași ecosistem instituțional.

Imaginea de ansamblu este clară. Rasirom operează în zona contractelor complexe, unde componentele software și serviciile de mentenanță critică generează cele mai mari valori.

Dependența de stat: doi clienți concentrează grosul banilor

Dacă sunt cumulate valorile contractelor, se observă o concentrare semnificativă. Direcția Generală de Protecție Internă (DGPI) și Compania Națională Aeroporturi București (CNAB) sunt, de departe, cei mai importanți clienți ai regiei. Împreună, aceste două entități cumulează peste 110 milioane de lei — adică majoritatea valorii contractelor analizate.

În urma lor vin alte instituții publice importante: Portul Constanța, Camera Deputaților, Serviciul de Telecomunicații Speciale (STS) sau structuri din sistemul de ordine publică.

Practic, creșterea Rasirom este dependentă de bugetele publice și de relația cu instituțiile statului.

Explozia financiară: venituri de trei ori mai mari în patru ani

Evoluția financiară a regiei confirmă tendința observată în contracte. În 2021, cifra de afaceri a Rasirom era de aproximativ 197 de milioane de lei. Până în 2024, aceasta a ajuns la peste 606 milioane de lei — o creștere de peste 200% în doar patru ani.

Această dinamică plasează regia printre entitățile cu cea mai rapidă expansiune din zona companiilor de stat și a furnizorilor de servicii pentru infrastructuri critice.

Creșterea nu este doar cantitativă. Valoarea medie a contractelor a crescut, iar portofoliul s-a orientat tot mai mult către proiecte complexe, cu durată lungă și componentă tehnologică ridicată.

Profitul, indicatorul-cheie: de peste cinci ori mai mare

Dacă veniturile au crescut rapid, profitul a avut o evoluție și mai spectaculoasă. În perioada 2021–2024, profitul net al Rasirom a crescut de peste cinci ori — o majorare de aproximativ 423%. Marja de profit a urcat de la 3,8% la 6,4%.

Această evoluție sugerează nu doar o creștere a volumului de activitate, ci și o eficientizare a modului în care sunt derulate contractele. O posibilă explicație este orientarea către servicii cu valoare adăugată mare — în special software și consultanță — unde marjele sunt semnificativ mai ridicate decât în cazul furnizării de echipamente hardware.

Extindere rapidă: personal aproape dublat

Creșterea volumului de contracte a fost însoțită de o extindere accelerată a echipei.

Numărul mediu de angajați a crescut de la 188 în 2021 la aproximativ 349 în 2024. Practic, regia și-a dublat aproape personalul în doar trei ani.

Estimările indică o continuare a acestei tendințe, cu un număr de angajați care ar putea depăși 400 în perioada următoare.

Această evoluție sugerează o extindere semnificativă a capacității operaționale, în special în zonele tehnice și de implementare — esențiale pentru proiectele de securitate cibernetică și infrastructură critică.

O companie în plin „șantier”: stocuri și datorii în creștere

Indicatorii financiari oferă și o imagine a presiunii operaționale.

Stocurile au crescut de la aproximativ 20 de milioane de lei în 2021 la peste 142 de milioane în 2024. Această creștere sugerează existența unor proiecte ample în derulare, care implică echipamente și infrastructură fizică — cel mai probabil în domenii sensibile precum securitatea frontierelor sau a obiectivelor strategice.

În paralel, datoriile au ajuns la circa 396 de milioane de lei. Nivelul este ridicat, dar specific companiilor care lucrează cu lanțuri complexe de furnizori și proiecte de mare anvergură.

Activele circulante, de aproximativ 479 de milioane de lei, indică însă că aceste datorii sunt acoperite, cel puțin pe termen scurt.

Ce face, de fapt, Rasirom

Conform propriilor descrieri, regia funcționează ca integrator de soluții de securitate fizică și informatică. Activitatea sa acoperă o gamă largă de servicii: de la sisteme de supraveghere și control biometric, până la securitate cibernetică, protecția informațiilor clasificate și analiză de risc.

Proiectele vizează în principal infrastructuri critice — naționale și europene — unde cerințele de securitate sunt ridicate, iar contractele, implicit, consistente.

Top 10 contracte din ultimii 5 ani

1. DGPI (2025): 38,71 milioane de lei – Sisteme informatice.
2. Aeroporturi București (2023): ~27,73 milioane de lei (5,58 mil. EUR) – Mentenanță sisteme.
3. DGPI (2026): 12,90 milioane de lei – Pachete software.
4. Portul Constanța (2025): 10,06 milioane de lei – Sisteme de cântărire.
5. Poliția de Frontieră (2022): 6,80 milioane de lei – Echipament radio microunde.
6. Poliția Română (2023): 3,09 milioane de lei – Supraveghere video.
7. STS (2025): 2,87 milioane de lei – Telecomunicații.
8. UM 0929 (SRI) (2025): 2,41 milioane de lei – Dispozitive de securitate.
9. Aeroporturi București (2024): ~2,30 milioane de lei (0,46 mil. EUR) – Reparații echipamente.
10. Camera Deputaților (2022): 2,24 milioane de lei – Mentenanță și reparații.