Reformele fiscale dure ale Guvernului Bolojan eșuează: România nu va atinge ținta de deficit de 7% în 2025

În ciuda unui pachet amplu de măsuri fiscale adoptate începând cu 1 august, inclusiv majorări de TVA, accize și impozite, România nu va reuși să atingă ținta de deficit bugetar de 7% stabilită pentru anul 2025. Potrivit unui raport UniCredit, deficitul va depăși 8%, semnalând eșecul reformelor și amplificând presiunile economice și sociale. Totodată, creșterea inflației și stagnarea pieței muncii complică și mai mult redresarea fiscală.

Guvernul condus de Ilie Bolojan a lansat un pachet amplu de măsuri fiscale, în încercarea de a reduce deficitul bugetar și de a crește eficiența administrației. Cu toate acestea, în pofida acestor reforme considerate „agresive”, analiștii financiari avertizează că obiectivul de a menține deficitul bugetar sub 7% din PIB în 2025 este irealizabil.

Un raport al UniCredit, semnat de economiștii Anca Maria Negrescu, Iulia Corlănescu și Alexander Ragea, estimează că România va înregistra un deficit de peste 8% din PIB în 2025. Această previziune reflectă ineficiența măsurilor fiscale adoptate și evidențiază incapacitatea statului de a tempera cheltuielile în condițiile în care veniturile cresc într-un ritm insuficient.

Creșterea deficitului bugetar

În prima jumătate a anului 2025, deficitul a crescut la 3,68% din PIB, față de 3,62% în perioada similară din 2024. În termeni nominali, acesta a atins 69,8 miliarde de lei, cu aproape 10% mai mult decât în aceeași perioadă a anului precedent. Creșterea veniturilor s-a redus la 12,7% anual, în timp ce cheltuielile au continuat să crească într-un ritm susținut, de 12,1%.

Măsuri fiscale dure, dar ineficiente

Începând cu 1 august, guvernul a implementat un pachet sever de măsuri fiscale, declarate constituționale de CCR, care afectează în mod direct toate categoriile sociale:
• Majorarea cotei standard de TVA de la 19% la 21%
• Eliminarea cotelor reduse de 5% și 9%; o nouă cotă unică de 11% se aplică alimentelor, cărților, energiei, apei și canalizării
• TVA-ul pentru locuințele ieftine crește de la 9% la 21%
• Eliminarea scutirilor pentru panouri solare, pompe de căldură, echipamente medicale
• Accizele la alcool, tutun, combustibili și sucuri cresc cu 10%
• Impozitul pe cifra de afaceri a băncilor se dublează, de la 2% la 4%
• Pensionarii cu pensii peste 3.000 de lei vor plăti contribuție de sănătate de 10% pe suma ce depășește acest prag
• Eliminarea scutirilor CASS pentru mai multe categorii vulnerabile (șomeri, mame în concediu de creștere a copilului, beneficiari de ajutor social)
• Reducerea burselor școlare – bursele de merit vor fi limitate la doar 15% dintre elevii unei clase
• Sporurile bugetarilor au fost reduse prin OUG în vigoare din iulie
• Impozitul pe dividende va crește de la 10% la 16% începând cu 1 ianuarie 2026

Toate aceste măsuri, în ciuda impactului social sever, nu au reușit să redreseze semnificativ situația bugetară. În plus, ele vor contribui la scumpirea generalizată a bunurilor și serviciilor, amplificând presiunile inflaționiste.

Inflație și stagnare economică

Banca centrală este așteptată să mențină actualul nivel al dobânzilor în ședința din 8 august, tocmai pentru a contracara efectele inflaționiste ale acestor măsuri. Totodată, piața muncii stagnează: rata șomajului a rămas la 5,8% în iunie 2025, dar cu 0,6 puncte procentuale peste nivelul din iunie 2024. Populația activă a scăzut cu 247.000 de persoane într-un an.

Un deficit ridicat pe termen lung riscă să ducă la:
• creșterea datoriei publice
• majorarea dobânzilor
• scăderea investițiilor private
• reducerea încrederii investitorilor în economia românească

Deși UniCredit estimează că agențiile de rating nu vor penaliza România imediat pentru depășirea țintei de deficit, avertizează că această toleranță ar putea fi temporară. Autoritățile trebuie să implementeze măsuri concrete și sustenabile pentru a asigura stabilitatea financiară a țării.

Reforma fiscală a eșuat

În ciuda intențiilor declarate și a durității pachetului fiscal adoptat, Guvernul Bolojan nu reușește să oprească creșterea deficitului. Măsurile luate sunt percepute ca punitive pentru populație și ineficiente din punct de vedere macroeconomic. În lipsa unei strategii coerente de creștere a veniturilor și de control real al cheltuielilor, România riscă să se afunde într-un dezechilibru bugetar profund, cu efecte negative majore pe termen lung.