Războiul din Ucraina a lăsat o gaură de miliarde în economia României. Inflație, scădere de PIB și neputință guvernamentală

Potrivit unei analize realizate de Banca Națională a României, războiul din Ucraina a afectat grav economia națională, aducând pierderi de peste 14 miliarde de euro în PIB în doar trei ani. România a fost una dintre cele mai lovite economii din regiune, confruntându-se cu inflație ridicată, scădere economică, blocaje energetice și o criză de încredere accentuată. În tot acest timp, autoritățile române au dat vina pe „modificările la vârf” pentru neplata obligațiilor externe.

Invazia pe scară largă a Rusiei în Ucraina, declanșată în februarie 2022, nu doar că a provocat o catastrofă umanitară majoră în regiune, dar a generat și efecte economice severe asupra țărilor vecine. România se numără printre economiile cel mai dur afectate, potrivit unei analize realizate de Banca Națională a României (BNR).

Studiul, concentrat pe situația economică din România, Bulgaria, Cehia, Ungaria și Polonia, arată că, până la finalul anului 2022, războiul a contribuit la o creștere a inflației cu aproximativ 1,1 puncte procentuale și o scădere a PIB-ului cu până la 1,4 puncte procentuale, comparativ cu un scenariu ipotetic fără conflict.

„Rezultatele simulărilor indică faptul că, până la sfârșitul anului 2022, conflictul a determinat o majorare a ratei inflației cu aproximativ 1,1 puncte procentuale și o scădere a PIB-ului cu până la 1,4 puncte procentuale, comparativ cu un scenariu ipotetic în care războiul nu ar fi avut loc. Analiza evidențiază un impact relativ mai pronunțat asupra economiilor din Europa Centrală și de Est în comparație cu cele din Europa de Vest. Rezultatul poate fi atribuit vulnerabilităților structurale specifice regiunii și, totodată, prin proximitatea geografică față de zona de conflict, factori care au amplificat volatilitatea indicatorilor macroeconomici”, se arată în raportul BNR semnat de Daniel Dăianu, Tudor Grosu, Andrei Neacșu, Andrei Tănase și Radu Vrânceanu.

Impactul financiar direct este colosal: 4,1 miliarde de euro pierdute din PIB în 2022, 4,8 miliarde în 2023, și aproape 5,5 miliarde de euro în 2024, în total, peste 14 miliarde de euro care lipsesc din economia României în urma efectelor războiului. Aceste date, furnizate de Ministerul Finanțelor și analizate de ProTV, relevă o realitate economică gravă, adesea ignorată în discursurile publice oficiale.

Cu o pondere a veniturilor statului de 27-29% din PIB, rezultă că bugetul public a pierdut aproape 5 miliarde de euro în venituri potențiale. În acest context, statul român a întârziat chiar și plata cotizației la fondul european care sprijină militar Ucraina, în valoare de 18,6 milioane de euro.

„Modificările la vârf suferite de Guvern” au fost invocate de ministrul de Externe, Emil Hurezeanu, ca motiv pentru această întârziere, o explicație care trădează haosul administrativ într-un moment în care România este deja în dificultate economică.

În același timp, conflictul a generat un șoc energetic sever în regiune, după ce Rusia a întrerupt livrările de gaze către Uniunea Europeană. Prețurile materiilor prime au explodat: petrolul a crescut cu 18,3%, iar gazele naturale cu 34,2%. Această volatilitate a afectat direct consumul, producția și exporturile.

Comparativ cu alte țări din regiune, România a fost printre cele mai expuse. Bulgaria și Polonia s-au confruntat cu aceleași probleme, aflux de refugiați, blocaje în lanțurile de aprovizionare și aversiune crescută a investitorilor. În schimb, țări precum Cehia și Ungaria, folosite ca grup de control, au fost mai puțin afectate datorită distanței mai mari față de Ucraina.

În plan internațional, România a resimțit mai acut șocurile economice decât alte economii. PIB-ul a scăzut cu aproximativ 4 puncte procentuale, în timp ce în SUA scăderea a fost de doar 2 puncte procentuale, arată raportul BNR.

România a plătit un preț economic enorm pentru un conflict în care nu este parte direct implicată, dar pentru care pare să suporte consecințele disproporționat și, mai grav, fără un plan coerent de gestionare a acestor efecte pe termen lung.