Război în PNL. Liderii liberali s-au săturat de Ciucă! Va fi dat jos după ce PNL pierde alegerile

Partidul Național Liberal (PNL), condus de Nicolae Ciucă, se confruntă cu o serie de tensiuni interne și externe, care, alături de dependența sa de președintele Klaus Iohannis și de Partidul Social Democrat (PSD), pun sub semnul întrebării viitorul său politic. O succesiune de greșeli organizatorice și politice compromite nu doar șansele lui Ciucă la alegerile prezidențiale, ci și scorul PNL la parlamentare. Un eșec electoral semnificativ ar putea transforma partidul într-un actor politic marginal, dependent de PSD în viitoarele coaliții guvernamentale, cu o influență redusă asupra politicilor publice.

Starea actuală a PNL este observată cu îngrijorare atât de partenerii internaționali, cât și de reprezentanții mediului de afaceri, care se tem că un rezultat electoral slab al liberalilor ar încuraja extinderea politicilor populiste de stânga. Declinul PNL a început în momentul în care președintele Klaus Iohannis și-a pus în față propriile ambiții de carieră, fie că urmărea o funcție în cadrul NATO sau o candidatură pentru Senat, ajungând astfel să devină tot mai dependent de PSD, partidul condus de Marcel Ciolacu.

Tensiunile dintre PNL și PSD au fost accentuate de controversa privind candidatura lui Iohannis la Senat, când Ciucă s-a simțit trădat de Ciolacu, după ce PSD a refuzat să susțină modificarea legislației pentru a permite candidatura președintelui. În același timp, Ciolacu se considera trădat de Ciucă pentru refuzul acestuia de a susține organizarea alegerilor prezidențiale în septembrie, conform unei înțelegeri prealabile.

PNL pare incapabil să se desprindă public de președintele Iohannis, care a devenit un balast electoral pentru partid. Moștenirea sa, caracterizată de revenirea PSD la guvernare, opulență și distanțare față de societate, afectează grav imaginea liberalilor. Exemplele trecutului sunt elocvente: PDL s-a separat de Traian Băsescu în 2013, iar PSD a făcut același lucru cu Adrian Năstase și Ion Iliescu în 2005, înțelegând că interesele unui fost președinte nu se aliniază cu nevoia partidului de a evolua. În schimb, PNL a rămas prizonierul lui Iohannis, iar Ciucă este perceput ca fiind o extensie a acestuia, incapabil să-și construiască o identitate politică proprie.

Criza coaliției a fost amplificată de candidatura lui Iohannis, iar decizia Curții Constituționale de a o exclude pe Diana Șoșoacă din cursa prezidențială a fost resimțită de PNL și Ciucă ca un gest de favorizare a lui Marcel Ciolacu. În fața acestei situații, reacția PNL a fost de neînțeles. Ciucă a anunțat că rupe coaliția, dar rămâne la guvernare, o poziție confuză și greu de susținut atât electoral, cât și în interiorul partidului. Electoratul nu poate accepta ideea că un partid poate fi simultan la putere și în opoziție.

În plus, PNL a fost lovit de un alt scandal, legat de dosarul penal al lui Nelu Tătaru, care a afectat grav argumentul liberalilor privind necesitatea menținerii PSD sub control pentru a preveni fraudele electorale. Acest scandal a slăbit capacitatea PNL de a se poziționa ca un garant al integrității procesului electoral, iar liberalii au încetat să mai aducă în discuție acest subiect.

Mai mult, credibilitatea opoziției declarate de PNL față de PSD a fost serios compromisă de încercările celor două partide de a găsi soluții comune pentru alocarea unor fonduri suplimentare către primari, chiar dacă bugetul național se află sub presiune. În aceste condiții, liberalii sunt constant chestionați de presă cu privire la relația lor cu PSD, iar fiecare răspuns pare să agraveze și mai mult criza de imagine a partidului.

Un alt factor care contribuie la haosul din interiorul PNL este însăși prestația publică a lui Nicolae Ciucă. Acesta este perceput ca fiind nepotrivit pentru rolul de lider, iar aparițiile sale publice au generat fie ridiculizare, fie confuzie. În plus, ca și Traian Băsescu înaintea sa, Iohannis a împiedicat dezvoltarea unui lider autentic în partid, promovându-l pe Ciucă în dauna unor politicieni cu potențial electoral real, precum Ilie Bolojan sau Emil Boc.

Această situație a dus la demobilizarea liderilor locali ai PNL, mulți dintre ei neavând încredere în șansele lui Ciucă de a atrage voturi, ceea ce afectează grav capacitatea organizatorică a partidului în pragul alegerilor. În plus, PNL se confruntă cu o dezorganizare internă majoră, având două echipe separate de campanie pentru alegerile parlamentare și prezidențiale, între care comunicarea este deficitară, iar rivalitățile interne încep să se intensifice.

Un episod fără precedent a fost aproape să lase PNL fără o listă de candidați pentru diaspora, din cauza nerespectării legislației privind echilibrul de gen, o greșeală organizatorică gravă care ar putea costa partidul trei mandate de deputat. În același timp, facțiunile interne au început deja luptele pentru influență în era post-Ciucă, deturnând atenția liderilor de la campania electorală.

Cu doar șase săptămâni înainte de alegeri, PNL se află într-o situație mult mai dificilă decât la începutul verii. Fereastra de oportunitate pentru a se distanța de moștenirea lui Klaus Iohannis și de dependența de PSD se îngustează rapid, iar dacă partidul nu reușește să schimbe radical direcția, riscă să devină un actor politic marginal, la remorca PSD, pentru întregul ciclu electoral următor.