Rata ridicată a abandonului școlar arată eșecul României educate. Radu Grădinaru (AUR): Care sunt soluțiile propuse de Ministerul Educației?

Abandonul școlar este una dintre problemele nerezolvate din domeniul educației. Rata de părăsire a școlii a crescut de la 15,3% în 2019 la 15,5% în 2020 ca urmare a provocărilor asociate pandemiei de COVID-19, când cei mai afectați au fost copiii din mediul rural și cei cu posibilități materiale reduse – șase din zece copii din mediul rural au dificultăți de citit și scris. La polul opus, în multe state din Uniunea Europeană, care acordă o importanță deosebită educației, rată de abandon este de 3%.

Potrivit Edupedu, deși România a cheltuit peste 2 miliarde de lei pentru a diminua rata de părăsire timpurie a școlii între anii 2012-2021, nu a reușit atingă obiectivul asumat prin „Strategia privind reducerea părăsirii timpurii a școlii” – acela de a reduce rata acestui indicator de la 17.8% în 2012 la 11.3% în 2020.

Situația este mult mai gravă în anumite județe ale țării. Spre exemplu, în satele din județul Botoșani mulți părinți nu își mai trimit copiii la școală din cauza posibilităților financiare reduse. Pe termen lung, efectele sunt grave – tinerii care abandonează școala au dificultăți în a găsi un loc de muncă și se implică mai puțin în societate.

Radu Grădinaru, deputat AUR de Botoșani, susține că sărăcia, atitudinea familiei în raport cu școala sau anturajul, sunt doar câteva dintre motivele pentru care sute de copii ajung în fiecare an să părăsească sistemul educațional. Parlamentarul a transmis o sesizare către Ministerul Educației pe tema abandonului școlar și a cerut informații privind măsurile ce vor fi propuse de către autorități pentru a le acorda copiilor din medii defavorizate șansa să își continue studiile.

„Efectele abandonului şcolar se resimt pe termen lung asupra evoluţiei societăţii şi creşterii economice. Cei care au părăsit timpuriu şcoala au tendinţa să participe mai puţin la procesul democratic şi sunt cetăţeni mai puţin activi. Abandonul școlar afectează şi procesul de inovare şi creştere, pentru că aceasta se bazează pe forţa de muncă competentă în întreaga economie, ci nu doar pe cea din sectoarele de înaltă tehnologie”, punctează deputatul AUR în solicitarea transmisă ministerului de resort.

 În acest context, Radu Grădinaru a solicitat răspunsuri la următoarele întrebări:

1. Există un program ori fonduri europene prin care să se acorde burse pentru elevii care au abandonat școala, dar doresc să se întoarcă?
2. Ați luat in calcul posibilitatea decontării integrale a navetei, care ar putea scădea rata abandonului școlar?     
3. V-ați gândit, ca o soluție pentru elevii din medii defavorizate, la posibilitatea ca aceștia să stea în internate pe banii statului?
4. Aveți idee dacă dascălii şi autorităţile locale consiliază părinţii sau tutorii elevilor cu risc de abandon şcolar?
5. Care sunt, în prezent, soluțiile Ministerului Educației pentru a ajuta efectiv acești copii și de a susține familiile acestora pentru a nu fi afectată continuitatea parcursului educațional?
6. Aveți o situație clară la nivel de Minister, care să reflecte la nivel național cifra reală a abandonului școlar?