Politică

Răspunsul Olandei legat de intrarea României în spațiul Schengen: Momentan răspunsul e NU

Regatul Țărilor de Jos, actuala denumire oficială a Olandei, este ultimul stat care nu și-a precizat clar poziția față de dorința României de a intra, în 2022, în spațiul european al liberei circulații a persoanelor.

Ambasadorul Olandei la București a precizat pentru Europa Liberă că în acest moment țara pe care o reprezintă nu are informații din care să reiasă un răspuns de acceptare a aderării României în spațiul Schengen.

Europa Liberă l-a întrebat pe Roelof van Ees, ambasadorul în România al Țărilor de Jos, care este poziția oficială a țării sale cu privire la aderarea la Schengen. Mai exact, dacă Olanda este de acord în acest moment, octombrie 2022, ca România să fie printre statele membre ale spațiului Schengen.

Șeful diplomației olandeze de la București a evitat să răspundă afirmativ la această întrebare, așa cum au făcut oficiali ai celorlalte state europene.

„Poziția olandeză cu privire la extinderea Schengen este simplă: atunci când cerințele sunt îndeplinite, aderarea este posibilă. Pentru a putea evalua acest lucru, avem nevoie de informații actualizate din partea Comisiei Europene cu privire la toate domeniile relevante pentru deciziile politice privind aderarea la Schengen”, ne-a transmis ambasadorul olandez.

Roelof van Ees (centru) este unul dintre cei mai activi ambasadori aflați în misiune diplomatică la București.
Roelof van Ees (centru) este unul dintre cei mai activi ambasadori aflați în misiune diplomatică la București.

Mai mult, Roelof van Ees a punctat că decizia Olandei va ține cont, pe lângă gradul de securizare a frontierelor, și de progresele Bucureștiului în domeniul Justiției și al statului de drept din România.

Ambasadorul a mai adăugat că România trebuie să respecte normele care se referă „atât la implementarea acquis-ului Schengen, cât și la statul de drept (MCV)”.

„Când aceste informații sunt disponibile, trebuie să cântărim acele informații, și la nivel politic. Acest lucru necesită timp”, se mai precizează în răspunsul primit de la Ambasada Olandei.

Legat de ultima precizare că „acest lucru necesită timp”, afirmația pare să mai tempereze optimismul arătat de oficialii de la București, care promit că România poate intra în Schengen încă din decembrie, la următoarea întâlnire a Consiliului Uniunii Europene.

Asta pentru că Roelof van Ees a precizat că o eventuală decizie de aprobare a Olandei pentru aderarea României trebuie să fie acceptată și de parlamentul din Haga, orașul în care sunt sediile instituțiilor guvernamentale și legislative din Țările de Jos.

„Guvernul olandez va solicita aprobarea prealabilă a parlamentului olandez cu privire la o decizie privind aderarea la Schengen”, ne-a răspuns clar Roelof van Ees.

Precizările ambasadorului opresc entuziasmul lui Nicolae Ciucă, premierul român, care a declarat într-un interviu acordat în luna august pentru site-ul Bloomberg.com că speră România va intra până la sfârșitul anului în Schengen.

Vizita de miercuri a premierului Rutte

Premierul Olandei, Mark Rutte, vizitează miercuri România și se va întâlni cu militarii țării sale trimiși în baza de la Cincu.

El va fi însoțit la Centrul Național de Instruire Întrunită „Getica” de președintele Klaus Iohannis și premierul Nicolae Ciucă, potrivit unor anunțuri ale președinției și guvernului.

Cei trei oficiali vor avea o întrevedere oficială, după care se vor întâlni cu militarii din România, Olanda, Belgia și Franța dislocați la Cincu.

Vizita premierului olandez vine cu două luni înainte de un vot decisiv în Consiliul UE pentru o eventuală aderare a României la Spațiul Schengen.

Ce este Schengen

Zona este denumită după Acordul Schengen din 1985 și Convenția Schengen din 1990, ambele semnate în mica localitate vinicolă cu același nume din Luxemburg, așezare aflată foarte aproape de granițele Germaniei și Franței.

În prezent, 26 țări fac parte din acord: Austria, Belgia, Cehia, Danemarca, Estonia, Finlanda, Franța, Germania, Grecia, Italia, Letonia, Lituania, Luxembourg, Malta, Olanda, Polonia, Portugalia, Slovacia, Slovenia, Spania, Suedia și Ungaria; inclusiv țări care nu sunt membre UE: Elveția, Islanda, Liechtenstein și Norvegia.

Cel mai mare avantaj al acestei zone este legat de libertate totală de circulație dintr-o țară membră în alta a persoanelor și mărfurilor pe care le transportă.

Cimpoi Adrian

Cimpoi Adrian este absolvent al Universității din București. După o perioadă în care a fost redactor și reporter pentru un post de televiziune, a decis să-și continuie drumul în presa scrisă.

Un comentariu

  1. Sa fi avut si noi un presedinte patriot, si nevandut cloacei samanilor smecheri yanchei, acesta ar fi transmis pana in anul 2022 vestului ingamfat si cladit TOTALMENTE pe jaful aurului dacic si mai apoi amerindian(cititi istoria), urmatoarea idee: Mai dragilor, aveti exact 24 de ore de gandire intensa … Daca ne vreti asa cum suntem, cu respectarea traditiilor, religiei si a culturii noastre, noi fiind aceia care v-am ajutat timp de secole sa nu fiti extirpati ca o carie europeana, si sa nu fiti eunuci in haremuri unde muierile voastre sa geama montate fiind sub ochii vostri si a fiilor vostri de catre vizirii si pasii cei xxxL, noi fiind totodata si sursa voastra principala de jafuri ale bogatiilor acestei tarii, pai atunci hai sa batem palma de la egal la egal, lasam de la noi ca na, vrem sa fim si noi europeni, desi voi ati fost si sunteti niste nemernici!
    Daca nuuu, no apai hai sa vedeti cum toata granita de vest a Romaniei va fi noua granita a Europei cu Asia, avand state cu principii cu mult mai solide decat flitziri-.mitziri bruxelu’ – care sluj-aport – ham-ham la SUA, sa fim iar in grup cu toate tarile asiatice, arabe, africane, sud-americane etc prietene vechi prin traditie, cu o economie care duduie, si care abia ne asteapta!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Back to top button