Raportul OLAF pe 2019: România, pe primul loc la investigații deschise în cazul unor fraude cu fonduri europene
România conduce cu 11 anchete în topul investigațiilor privind fraude cu fonduri europene deschise anul trecut de OLAF. 9 dintre ele au fost închise cu recomandări. Țara noastră este urmată de Italia cu 9 investigații, Grecia, Polonia și Bulgaria, cu câte 7.
Raportul dă exemplu un dosar de fraudă cu fonduri europene privind lucrări de canalizare și epurare a apelor uzate din județul Satu Mare.
Cazul a fost investigat împreună cu DNA și a vizat firma 3T Construct din Piatra Neamţ, deţinută între 2010 şi 2014 de directorul Tel Drum, Petre Pitiş, şi apoi preluată de Nicoleta Pene, directorul comercial al Tel Drum. Firma a intrat în insolvenţă în 2014 şi acum este în faliment.
Dosarul a vizat informațiile din nota SRI fotografiată de o ”cârtiță” din DNA și dusă la Ministerul Dezvoltării, unde ministru era Liviu Dragnea.
Ancheta a privit două licitaţii încheiate de firma 3T Construct cu compania Apaserv din Satu Mare. Potrivit SEAP (site-ul guvernamental de transparenţă în achiziţii publice), pe 29 martie 2013, asocierea de firme 3T Construct Piatra Neamţ şi Stulz Planaqua GmbH din Germania şi-a adjudecat prin licitaţie un contract de peste 19 milioane de lei fără TVA, adică peste 4 milioane de euro, cu compania Apaserv Satu Mare pentru „lucrări de construcţii staţii de epurare a apelor uzate în oraşele Tăşnad şi Abrud”.
Pe 30 decembrie 2012, un alt contract de aproape 23 de milioane de lei, adică aproape 5 milioane de euro, a fost încheiat de aceeaşi asociere de firme 3T Construct – Stulz Planaqua cu compania Apaserv pentru „extinderea staţiei de epurare a apelor uzate din municipiul Satu Mare”.
Potrivit raportului OLAF, asocierea dintre firma controlată de directorii Tel Drum cu compania germană ar fi fost una formală, după cum a rezultat în urma investigației din Germania.
În plus, pentru adjudecarea licitaţiilor, reprezentanţii 3T Construct ar fi falsificat mai multe documente, astfel încât să respecte caietul de sarcini. Spre exemplu, ar fi fost falsificat CV-ul directorului de şantier Mirela Costache în ce priveşte experienţa minimă de 3 ani în lucrări hidrografice. În CV-ul ei s-ar fi adăugat în fals că ar fi condus ca diriginte de şantier lucrări hidrografice în comuna Gratia din Teleorman, localitatea natală a lui Liviu Dragnea. Acesta ar fi şi motivul pentru care procurorii DNA ar fi ridicat documente de la Gratia în 2017 şi l-ar fi audiat ca martor pe primarul localităţii.
DNA a clasat însă dosarul de fraudă cu fonduri europene pe 22 iunie 2020, pe motiv că fapta nu există sau nu este prevăzută de legea penală.
Chiar dacă DNA a clasat cazul, OLAF a recomandat recuperarea prejudiciului de 6 milioane de euro.
Raportul OLAF dă exemplu și o investigație privind un caz din 2013. Beneficiarul din România a cinci proiecte de acvacultură finanțate de UE a încasat banii, deși suprafetele pentru care a primit subvenții nu au fost niciodată acoperite de apă.
Cazul a fost închis în 2017, cu recomandarea de a se recupera finanțarea europeană de 1,3 milioane de euro.
Un alt exemplu dat de OLAF este cel al realizării unui sistem de detectare a incendiilor de pădure, finanțat prin Research Executive Agency. A fost format un consorțiu de cinci firme din Irlanda, Franța, Spania și România. O investigație OLAF a scos la iveală faptul că banii erau fraudați de membrii consortiului, iar cea mai mare parte a sumelor a fost redirecționată spre construirea unui hotel și cazinou. OLAF a cerut recuperarea a 410.000 euro.
Potrivit raportului OLAF, România se află pe locul doi în Europa, după Spania, la posibile fraude și nereguli legate de fondurile structurale în perioada 2015 – 2019. Tot pe locul doi, după Ungaria, se află România în ceea ce privește investigațiile din care au rezultat recomandari.
Raportul OLAF poate fi consultat aici: OLAF-Report-2019
Sursa: Digi24
- Alegerile pentru Primăria Capitalei amânate până pe 7 decembrie: Bucureștenii rămân fără primar legitim până în iarnă
Coaliția de guvernare discută organizarea alegerilor pentru Primăria Capitalei abia pe 7 decembrie. Decizia, încă neoficializată, ar prelungi cu două luni interimatul administrativ al Bucureștiului. În tot acest timp, orașul rămâne fără un primar ales, blocat între interesele partidelor și lipsa de voință politică. În loc ca bucureștenii să-și aleagă cât mai repede primarul, data … - Bucureștenii resping ideea unui candidat comun al coaliției la alegerile pentru Primăria CapitaleiUn sondaj realizat de CURS arată că majoritatea bucureștenilor nu susțin ideea unui candidat comun al coaliției de guvernare pentru Primăria Capitalei. Oamenii consideră că un astfel de aranjament ar fi o înțelegere politică de culise, care nu are legătură cu interesele cetățenilor, ci cu cele ale partidelor aflate la putere. Potrivit sondajului CURS, electoratul …
- România blocată între interese: CCR tergiversează decizia privind pensiile magistraților, iar Guvernul Bolojan se afundă în haos și neputință
Curtea Constituțională a României amână pentru a treia oară verdictul în cazul pensiilor magistraților, alimentând suspiciuni de complicitate și lipsă de transparență. În același timp, Guvernul Bolojan pare depășit de propriile crize: instanțele paralizate, coaliția în dezacord, iar nemulțumirile sociale cresc pe fondul stagnării salariului minim și al disputelor politice din Capitală. Curtea Constituțională decide … - Guvernul corupt de la București se împrumută cu dobânzi mai mari decât statele care nu sunt în UE
Problemele economice ale țării noastre par să se adâncească în ciuda eforturilor pe care le face Guvernul Bolojan. O analiză efectuată recent a scos la iveală aspecte extrem de importante ce vor avea un impact semnificativ asupra evoluției economiei românești. Printre cele mai îngrijorătoare lucruri se numără faptul că România se împrumută de sume uriașe … - UDMR nu vrea majorarea salariului minim: „Am decis că nu va crește
Liderii Coaliției de guvernare nu au ajuns la un consens privind majorarea salariului minim în 2026. Președintele UDMR, Kelemen Hunor, afirmă că partidele din Coaliție, inclusiv PSD, au căzut de acord ca veniturile să nu fie majorate anul viitor. În schimb, social-democrații susțin public că înghețarea salariului minim ar fi o greșeală economică și socială. …
