Raport alarmant: Mii de români trăiesc încă fără electricitate, în timp ce statul promite modernizare energetică pe hârtie
În România anului 2024, peste 11.600 de oameni, aproape jumătate dintre ei copii, trăiesc fără acces la energie electrică, ca în urmă cu un secol. În timp ce autoritățile anunță proiecte grandioase de energie verde și dezvoltare tehnologică, comunități întregi rămân uitate în întuneric. Lipsa de continuitate politică, birocrația și indiferența au condamnat aceste zone la sărăcie extremă, iar programele de electrificare au eșuat pe bandă rulantă.
Un raport recent realizat de Asociația Energia Inteligentă (AEI), cu sprijinul Ministerului Energiei, scoate la iveală o realitate dramatică: 5.494 de locuințe din România nu sunt racordate la rețeaua de energie electrică, iar în ele trăiesc peste 11.600 de oameni, dintre care aproape jumătate sunt copii minori.
„În timp ce Europa înaintează rapid spre tehnologii inovatoare – de la surse regenerabile la inteligență artificială, România rămâne cu gospodării aflate încă în întuneric, ca în urmă cu un secol”, se arată în raport.
Cele mai multe locuințe neracordate se află în zone montane izolate, unde accesul este dificil. Potrivit datelor, 87% dintre aceste case nu au cadastru, iar 64% dintre familiile care locuiesc în ele trăiesc sub nivelul minim pe economie. Mai mult, pentru 10% dintre gospodării nu există drumuri de acces, ceea ce face imposibilă racordarea la rețeaua clasică.
Pe harta națională, Satu Mare conduce detașat cu 585 de gospodării fără curent, urmat de Bistrița-Năsăud (543), Harghita (468), Covasna (365) și Suceava (358).
Eforturile societății civile – o picătură într-un ocean de întuneric
În lipsa implicării statului, societatea civilă încearcă să ofere o rază de speranță. Prin proiectul „Energie pentru viață”, Asociația Energia Inteligentă a reușit, în zece etape, să electrifice 71 de gospodării din 35 de cătune aflate în opt județe, folosind sisteme fotovoltaice cu panouri solare și baterii.
„Aceasta este doar o picătură de lumină într-un ocean de întuneric”, arată reprezentanții AEI.
Trei decenii de promisiuni politice fără rezultate
Specialiștii AEI subliniază că situația nu este doar rezultatul geografiei sau al lipsei de resurse, ci al eșecului politicilor publice.
În ultimii 30 de ani, România a lansat mai multe programe naționale de electrificare, însă niciunul nu a fost dus la bun sfârșit:
• 2007 – Primul program coerent de electrificare, abandonat din lipsa unui cadru administrativ și financiar.
• 2012 – Guvernul propune un nou plan pentru 2013-2016, dar proiectul este respins, iar agenția responsabilă este desființată.
• 2016 – Programul „Prima Lumină”, susținut printr-un memorandum cu Norvegia, viza electrificarea a 10.000 de case. Schimbarea guvernării l-a blocat complet.
• 2019 – Programul „Sisteme fotovoltaice pentru gospodării izolate”, menit să sprijine 7.100 de locuințe, a eșuat chiar din primele etape din cauza birocrației și a unui ghid prost conceput.
„Lipsa de continuitate politică, birocrația și incoerența legislativă au condamnat la stagnare un proces care ar fi trebuit să fie o prioritate națională”, arată raportul AEI.
Strategii futuriste vs. realitatea din teren
Paradoxal, în timp ce oamenii trăiesc în beznă, Strategia Energetică a României 2025-2035 promite proiecte futuriste:
• 3 GW de energie eoliană offshore până în 2035;
• creșterea ponderii energiei nucleare la 35% prin construirea de reactoare modulare mici;
• exploatarea gazelor din Marea Neagră, un proiect de 4 miliarde de euro;
• construcția unui interconector HVDC de înaltă tensiune care să transporte energie verde către alte state europene.
În același timp, 4.700 de locuințe locuite permanent rămân fără curent electric, iar guvernul nu are un plan coerent pentru a rezolva problema.
Bani există, voință nu
AEI estimează că 27 de milioane de euro ar fi suficienți pentru a electrifica toate casele neracordate din România, costul unui kit fotovoltaic variind între 2.000 și 5.000 de euro pe gospodărie.
Cu toate acestea, programele de sprijin existente sunt concepute greșit: criteriile de eligibilitate exclud tocmai comunitățile aflate în întuneric.
„Listele oficiale ale consumatorilor vulnerabili sunt eronate. Ajutoarele merg către persoane care nu se află în situații reale de sărăcie, în timp ce cei complet debranșați sau care nu au fost niciodată racordați rămân invizibili pentru stat”, avertizează specialiștii.
România rămâne în urmă
În timp ce UE și ONU promovează obiectivul „Leave no one behind” („Să nu lăsăm pe nimeni în urmă”), România continuă să ignore comunități întregi, condamnându-le la izolare și sărăcie extremă.
Fără un plan ferm și o asumare politică reală, mii de români riscă să trăiască încă un deceniu fără lumină, în timp ce autoritățile se laudă cu proiecte futuriste care nu aduc nicio schimbare pentru oamenii simpli.
