Economie

Puterea banilor trimiși acasă de românii din diaspora. Cum ne-au ajutat cele 60 de miliarde de euro

Conform BNR, românii din diaspora au trimis în țară, în ultimii 12 ani, peste 60 de miliarde de euro. Suma este uriașă și este aproape la fel de mare ca banii pe care i-am primit de la Uniunea Europeană de când am aderat în 2007 până în prezent. Dacă ne uităm la investițiile străine, banii trimiși de români acasă sunt mai mulți decât au investit Germania, Franța, Italia și Statele Unite la un loc, în România.

Sunt bani care au ajutat la creșterea economică, la stabilitatea leului și la creșterea puterii de cumpărare a românilor care au suferit din cauza lipsei celor apropiați. În fiecare lună sute de mii de transferuri din occident pornesc către România. Sunt cele peste 5 milioane de persoane care-și au originile la noi în țară. Multe dintre ele speră că la un moment dat se vor întoarce acasă, însă până atunci, își ajută rudele cu bani, reprezentând un adevărat motor social și economic.

Din 2013 până la jumătatea anului 2025 românii din diaspora au făcut transferuri în România în valoare de peste 60 de miliarde de euro. Numai în 2024 încasările din remiteri s-au ridicat la 6,7 miliarde de euro, aproape 2% din PIB. Dacă ne gândim că românii care au primit acești bani i-au schimbat în lei, vorbim de peste 34 de miliarde care au intrat în economia românească. Sunt suficienți bani pentru a plăti toate pensiile din țară trei luni la rând sau pentru a cumpăra 450.000 de mașini Dacia Logan.

Economia României depinde de banii din diaspora

Asta ne arată că diaspora nu a uitat de casă și că România rămâne una dintre principalele ei priorități. Există o mulțime de beneficii economice ale acestor transferuri. Ele au crescut puterea de cumpărare a beneficiarilor și i-au ajutat să facă față scumpirilor și inflației din ultimii ani.

Pentru că mulți dintre beneficiarii acestor transferuri sunt familii care depind, de fapt, de acești bani pentru a supraviețui. În cele mai multe cazuri sunt persoanele defavorizate, sunt părinții cu pensii sau salarii mici care locuiesc la țară, în mediul rural, în sate și comunități care riscă să dispară din cauza lipsei de oportunități economice. Pentru ei, cele câteva sute de euro pe care copiii le trimit acasă lună de lună sunt de fapt motivul pentru care supraviețuiesc, sunt principala lor sursă de venit. Sau sunt copiii părinților plecați în străinătate, care au rămas acasă să fie crescuți de bunici și rude, cu speranța că acești bani îi vor ajuta cu plata școlii, a meditațiilor etc.

Pe lângă creșterea puterii de cumpărare, acești bani le-au ridicat românilor din țară nivelul de trai. Cele mai comune investiții făcute cu banii trimiși acasă de diaspora au fost în case. Chiar dacă majoritatea acestor bani au fost cheltuiți pe bunuri de consum, alimente, haine, electronice, electrocasnice, mașini și case, ei au circulat în economia românească și au contribuit la creșterea economică din ultimii ani.

Și o parte din bani a fost investită în afaceri în țară. Sunt multe exemple de români plecați în străinătate care cu banii salvați s-au întors în România pentru a-și deschide o afacere. Cei care au succes, mai ales în locurile de baștină, contribuie direct la dezvoltarea locală. Însă pe lângă bunurile la vedere, precum casele sau mașinile, sau bunurile care nu sunt la vedere, din spatele pereților casei, această sumă uriașă, de peste 60 de miliarde de euro, a ajutat chiar la stabilitatea monedei naționale.

30 de miliarde de euro în perioada 2020 – 2024

„În lipsa acestor intrări de capital din partea celor care lucrează în afara granițelor țării, lucrurile ar fi arătat cu totul și cu totul altfel. Cursul de schimb nu ar fi arătat deloc astfel și întregul parcurs ar fi fost diferit. A fost o variabilă extrem de importantă și direcția pe care o vor lua aceste remiteri va fi unul dintre factorii care modelează cursul de schimb pe termen mediu și lung, pentru că există și acolo niște trenduri de urmărit”, este de părere Claudiu Cazacu, consulting strategist pentru XTB România.

Din pandemie până în prezent, remiterile românilor din diaspora au continuat să crească:

  • 4,86 miliarde de euro în 2020
  • 5,6 miliarde de euro în 2021
  • 6,2 miliarde de euro în 2022
  • 6,5 miliarde de euro în 2023
  • 6,7 miliarde de euro în 2024

Banca Națională a României încă nu a făcut publice datele privind remiterile din anul 2025, deci rămâne de văzut dacă trendul acestei creșteri s-a menținut. Însă din 2020 până în 2024 transferurile de bani au crescut cu aproape 40%. Dacă ne uităm și la datele privind evoluția produsului intern brut, vedem că aceste remiteri se ridică la aproximativ 2% din PIB anual.

Rolul diasporei în stabilitatea monedei naționale

Pe lângă eforturile Băncii Naționale în menținerea leului la un curs stabil și banii din diaspora, alături de fondurile europene, au jucat un rol important. De ce? Pentru că atât în cazul fondurilor europene cât și în cazul remiterilor din diaspora, banii ajung în țară sub formă de euro, însă sunt vânduți pentru a se cumpăra lei, care sunt folosiți la rândul lor în investiții sau consum.

Diaspora s-a transformat astfel, în ultimii ani, într-un pilon principal pentru stabilitatea economiei românești și a leului. Ce s-ar întâmpla dacă acești bani nu ar mai intra în țară? Care ar fi impactul social pentru familiile acestor români? Dar impactul economic pentru cursul valutar, pentru creșterea economică?

„Intrările de bani europeni au fost unul dintre motivele principale, alături de remiterile celor care lucrează în străinătate, pentru care cursul a rămas relativ stabil și nu a înregistrat o creștere mai mare”, este de părere Claudiu Cazacu.

Cel mai mare investitor în economia românească

Diaspora este din această perspectivă și cel mai mare investitor din afara țării în economia românească, și am putea spune că este și unul mai echitabil. Asta pentru că în general, investițiile străine sunt făcute în funcție de regiunile de dezvoltare ale țării și concentrate, evident, în cele mai importante regiuni economice. Spre exemplu, în 2024, 65% din cele 5,6 miliarde de euro investiții străine directe în economia românească au ajuns în regiunea București – Ilfov. Doar 8% din bani au ajuns în regiunea de centru, 7% în regiunea vest, 2% în nord-est și 1,9% în sud-vest.

Conform BNR, soldul total al investițiilor străine directe în România a ajuns la finalul anului 2024 la aproximativ 125 de miliarde de euro. Cei mai mari investitori în economia românească sunt germanii. Companiile germane dețin în mod direct și indirect investiții de 19 miliarde de euro în economia românească, realizate de la revoluție în prezent. Pe locul II se află Austria, cu investiții de 14 miliarde de euro, urmată de Franța cu aproape 13 miliarde de euro, Statele Unite cu peste 8 miliarde și Italia, cu peste 7 miliarde de euro.

Asta înseamnă că diaspora românească a trimis în ultimii 12 ani mai mulți bani în țară decât au investit, în ultimii 36 de ani (deci pe o perioadă de trei ori mai lungă) Germania, Austria, Franța, Statele Unite ale Americii și Italia în economia românească.

Iar pe lângă acești bani BNR notează și că românii din diaspora au investit, prin intermediul companiilor înregistrate în străinătate, alte 5 miliarde de euro în economia românească.

Banii din diaspora, la nivelul fondurilor europene atrase

Cele 60 de miliarde de euro trimise în țară de românii din diaspora se ridică la nivelul tuturor fondurilor europene colectate de România în procesul de aderare și ca stat membru al UE. Din cele peste 100 de miliarde de euro pe care le-am primit, dacă scădem din ele cele 35 de miliarde cu care am contribuit reiese un beneficiu de peste 65 miliarde de euro fonduri europene.

Iar la fel ca în cazul fondurilor europene, economia României depinde într-o anumită măsură de banii conaționalilor din diaspora. Chiar dacă aceștia nu au creat de cele mai multe ori locuri de muncă, afaceri de miliarde, randamente prin investiții la bursă și nici n-au dus la creșterea productivității muncii, ei tot au contribuit la dezvoltarea locală.

Cimpoi Adrian

Cimpoi Adrian este absolvent al Universității din București. După o perioadă în care a fost redactor și reporter pentru un post de televiziune, a decis să-și continuie drumul în presa scrisă.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Back to top button