Uniunea Europeană OBLIGĂ toate țările să sprijine migranții: Comisia Europeană a propus un nou pact pentru a soluționa criza
Comisia Europeană a propus miercuri o reformă a sistemului de azil al Uniunii Europene pentru migranţi, care nu prevede cote obligatorii de refugiaţi, dar introduce în schimb un mecanism de ‘solidaritate obligatorie’ între statele membre ale UE care va fi activat atunci când una dintre acestea se află sub ”presiune” sau într-o situaţie de ”urgenţă”, relatează agenţiile AFP, EFE şi Reuters, relatează Agerpres.
La cinci ani după valul migrator din 2015, noul ”Pact european asupra migraţiei şi azilului” prevede ca ţările ce nu doresc să preia solicitanţi de azil vor trebui să participe la repatrierea celor ale căror cereri de azi sunt respinse sau să-şi aducă alte contribuţii, cum ar fi de exemplu participarea la construcţia unor tabere de refugiaţi.
Această soluţie, descrisă de preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, drept un echilibru ”just şi rezonabil” între ”responsabilitate şi solidaritate” între statele UE, are în vedere să convingă ţările care au refuzat cotele obligatorii de refugiaţi, în special cele membre ale Grupului de la Vişegrad (Ungaria, Polonia, Republica Cehă şi Slovacia) şi Austria, al cărei cancelar Sebastian Kurz a reafirmat marţi că o repartizare a migranţilor între statele UE ”nu funcţionează”. Se trag astfel şi învăţămintele eşecului soluţiei cotelor de refugiaţi decise în 2016.
Foarte aşteptata reformă a sistemului european de azil, amânată de mai multe ori, are în vedere şi protejarea de urmăriri penale a ONG-urilor care salvează migranţi pe mare, iar un mecanism de solidaritate între statele membre este prevăzut şi pentru salvările pe mare.
În esenţă, noul pact revizuieşte principiul din ”Regulamentele Dublin” conform căruia prima ţară din UE unde ajunge un migrant extracomunitar este responsabilă cu soluţionarea cererii sale de azil, schimbare cerută în special de ţările aflate în prima linie a sosirii migranţilor, precum Grecia sau Italia.
Conform noii propuneri a Comisiei Europene, ţara care va examina cererea de azil va fi aceea unde migrantul are o rudă sau unde a muncit ori a studiat. În celelalte cazuri, prima ţară de sosire va rămâne în continuare responsabilă cu soluţionarea acestei cereri, dar aceasta poate solicita Comisiei Europene în cazul unei presiuni migratorii activarea unui ”mecanism de solidaritate obligatorie”.
Odată ce Comisia aprobă activarea acestui mecanism, ea decide şi numărul migranţilor care ar trebui preluaţi de celelalte state membre din ţara aflată sub presiune şi toate ţările vor trebui să-şi aducă o contribuţie în funcţie de forţa lor economică şi de populaţie, iar pentru fiecare migrant adult primit statele membre vor primi din bugetul comunitar 10.000 de euro.
Mai departe, statele UE vor putea opta între primirea unor solicitanţi de azil, o contribuţie la construcţia de tabere de refugiaţi sau finanţarea repatrierii celor fără drept de azil, aceştia din urmă fiind în principal migranţii economici care şi-au părăsit ţara nu din cauza vreunui război, ci pentru o viaţă mai bună în UE, cum este de exemplu cazul marocanilor sau al tunisienilor.
În cazul unei crize comparabile cu cea din 2015, când în UE au sosit peste un milion de refugiaţi, opţiunile statelor membre se vor reduce la preluarea migranţilor sau repatrierea celor respinşi, însă dacă o care nu reuşeşte într-un termen de opt luni să repatrieze către ţara lor de origine migranţii a căror expulzare şi-a asumat-o, atunci ea va trebui să-i primească pe teritoriul ei.
Acestea sunt însă alternative nerealizabile pentru ţările mici, care nu au mijloacele necesare, remarcă pentru AFP o sursă europeană. Mai mult, unele state de origine ale migranţilor refuză să-şi preia cetăţenii înapoi. Pentru astfel de situaţii Comisia Europeană are în vedere ca mijloace de presiune elaborarea de rapoarte anuale asupra capacităţii fiecărei ţări de a-şi prelua cetăţenii care au migrat clandestin, o măsură fiind suspendarea vizelor pentru ţările ce refuză primirea propriilor cetăţeni. Potrivit comisarului european pentru afaceri interne, Ylva Johansson, UE are în prezent 24 de acorduri de readmisie cu state terţe, dar ”nu toate funcţionează”.
Sursa: Agerpres
- AUR: ”Diana Buzoianu spală urmele și protejează vinovații în cazul Salina Praid”
Deputatul AUR, Valeriu Munteanu, condamnă poziția publică a ministrului Mediului, Diana Buzoianu, referitoare la dezastrul de la Salina Praid, catalogând-o drept ”complet iresponsabilă și complice cu tăcerea criminală a celor care au gestionat acest dosar în ultimii ani”. ”De la numirea doamnei Buzoianu în fruntea Ministerului Mediului nu am văzut nici anchete declanșate, nici rapoarte desecretizate, nici … - Numirea lui Cioloș la SRI ar lăsa românilor impresia că suntem o colonie a Franței!
Într-o țară normală, serviciile secrete trebuie să fie garantul suveranității, nu expresia servilismului. Dar România pare decisă să demonstreze, pas cu pas, că nu mai are nimic de spus despre propria soartă. Dacă Dacian Cioloș ajunge să conducă SRI, semnalul transmis românilor este clar: suntem doar o anexă, o colonie politică, economică și acum… și … - Ionuț Cristache, despre mandatul lui Nicușor Dan: Omul nu ştie nimic, nu se pricepe la nimic! Omul e un învins! Este izolat inclusiv de aliaţi!
„Când te crezi economist, îţi iei una peste ochi de la Guvern si te trezeşti cu TVA la 21%! Când te crezi jurist, îţi iei una peste ochi de la CCR! Când te crezi stăpân peste justitie, suni la Savonea să nu candideze! Efectul! Ajunge preşedintele ICCJ! Când te visezi reformist, impune PSD pe cine vrea muşchiul lui … - Oana Ţoiu: „Se reintroduc taxele consulare, nu mai avem buget”. Lista taxelor consulare
Oana Ţoiu, a abordat subiectul reintroducerii taxelor consulare şi a argumentat motivele pentru care s-a ajuns la această decizie. Oficialii din cadrul ministrului Afacerilor Externe au anunţat într-un comunicat lista taxelor consulare. De exemplu, eliberarea unui pașaport simplu costă 59 de euro, iar al unuia temporar, 20 de euro. Acesta din urmă se eliberează în … - Marile lanțuri refuză să preia cartofi românești la 0,5 lei
De ani buni, fermierii români se zbat să-și vândă produsele pe un preț corect, dar marile lanțuri de magazine par complet dezinteresate de agricultura locală. În ciuda unui preț infim – doar 0,5 lei pentru un kilogram de cartofi – acești giganți ai comerțului preferă să aducă marfă din import, de multe ori de calitate …
