Proști în funcții publice! Ministrul Muncii a descoperit un pericol la adresa bugetului României – persoanele cu dizabilități
Ministrul Muncii lovește din nou în cei mai vulnerabili cetățeni ai României, sugerând că persoanele cu dizabilități ar reprezenta un risc pentru stabilitatea bugetară. Într-o intervenție publică ce denotă atât lipsă de empatie, cât și o înțelegere profund greșită a rolului social al statului, ministrul a declarat că „există localități unde numărul persoanelor cu dizabilități a crescut brusc”, insinuând că aceste creșteri ar fi nejustificate sau chiar suspecte.
„Avem comune în care brusc au apărut 500–600 de persoane cu certificat de handicap. Trebuie să investigăm dacă nu cumva sistemul este abuzat”, a spus ministrul, evitând cu grijă să menționeze lipsa de personal medical, birocrația excesivă sau greutățile reale ale acestor oameni.
Declarația sa vine într-un context în care România este deja criticată la nivel european pentru subfinanțarea sistemului de asistență socială și pentru discriminarea persoanelor cu dizabilități. În loc să se preocupe de accesibilitate, incluziune sau sprijin personalizat, Ministerul Muncii pare mai interesat să facă „curățenie bugetară” pe spatele celor suferinzi.
O viziune contabilă asupra suferinței
Acest mod de a gândi – în care oamenii sunt tratați ca „pierdici financiare” – arată nu doar incompetență administrativă, ci și cruzime politică. Nimeni nu contestă că în sistem pot exista abuzuri sau că unele dosare ar putea fi reevaluate. Dar a generaliza, a sugera că dizabilitatea ar fi o „modă locală” sau un „fenomen artificial” înseamnă să arunci în derizoriu viața și demnitatea a sute de mii de români care se zbat în fiecare zi pentru un trai minim decent.
Ipocrizia este cu atât mai mare cu cât tot de la vârful Guvernului se aprobă contracte de consultanță inutile, sinecuri grase pentru clientela de partid și pensii speciale care scurg bugetul în tăcere. În schimb, celor cu handicap li se cere să justifice, lună de lună, că nu și-au recăpătat miraculos vederea, picioarele sau sănătatea mintală.
Proștii în funcții publice sunt adevăratul pericol pentru România. Nu cei în scaun rulant. Nu cei cu autism. Nu bătrânii cu Parkinson. Ci acei politicieni fără compasiune, care văd în orice problemă socială un „cost” și în orice cetățean vulnerabil – o povară.
