La început a fost Reni, apoi Ismail. Războiul prin interpuși dintre Vest și Rusia a adus dronele Shahed și rachetele rusești la granițele României, suficient de aproape ca exploziile să poate fi observate de la Galați sau Tulcea. Este un război al cerealelor la gurile Dunării, însă poate dura mai mult decât secerișul și poate fi mai grav decât ce am văzut până acum.
Într-un interviu recent pentru The Grayzone, profesorul John J. Mearsheimer atrage atenția că războiul din Ucraina va dura mult timp, pentru că în circumstanțele actuale nu se poate încheia o pace care să satisfacă nici măcar una dintre părți. Și mai important, același Mearsheimer arată că se pot deschide oricând alte fronturi și că nu este vorba doar despre cel dintre Polonia și Belarus, despre care vorbesc majoritatea analiștilor. Mearsheimer atrage atenția că noi fronturi ar putea fi chiar Republica Moldova, Marea Neagră, Marea Baltică, până în Arctica.
Un alt mod de a spune că Ucraina nu va adera la NATO
Întrebat dacă nu cumva Summitul NATO de la Vilnius a adus mai puțin pentru Ucraina decât Summitul din 2008 de la București în ce privește aderarea la NATO, Mearsheimer spune că ar merge chiar mai departe cu această interpretare. ”Secretarul general NATO a spus foarte clar că Ucraina va fi primită în NATO după ce va ieși victorioasă din actualul război. Ei bine, Ucraina nu va câștiga războiul și, de aceea, Ucraina nu va adera la NATO.
Războiul va dura mult. Chiar dacă vom avea o pace, războiul va mocni și reizbucnirea lui va fi un pericol permanent. În aceste condiții, mi-e greu să cred că SUA sau orice țară vest-europeană vor fi de acord să primească Ucraina în NATO. Ar însemna să angajezi NATO să apere Ucraina cu forța sa militară. Este o situație pe care nu ne-o dorim. Nu vrem ca bocancul NATO să calce pe câmpul de luptă sau, mai bine spus, nu vrem bocanc american acolo. Prin urmare, este absolut corect ca Jens Stolteberg să spună că Ucraina trebuie să câștige. De fapt, Ucraina trebuie să obțină o victorie decisivă împotriva rușilor chiar în interiorul granițelor Ucrainei. În opinia mea, nu se va întâmpla așa ceva, motiv pentru care Ucraina nu va fi membră NATO”, spune Mearsheimer.
Profesorul de la Universitatea din Chicago consideră că în politica SUA față de Ucraina nu este neapărat cinism, ci prostie. ”Nu cred că este vorba despre atât de mult cinism. Cred că este prostie. Cred că nu ar trebui să subestimăm cât de prost este Vestul când vine vorba despre Ucraina, dar și despre alte subiecte. Cred că Vestul, și aici vorbesc în primul rând despre SUA, a crezut că, în cazul in care izbucnește un război între Ucraina și Rusia, atunci Ucraina susținută de Occident ar putea învinge Rusia.
Dacă ne uităm la perioada de dinaintea izbucnirii războiului, la începutul anului 2022, când pentru mine era evident că probabilitatea războiului este mare, observăm că SUA și Vestul nu au făcut nimic pentru a împiedica războiul. Ba chiar i-am instigat pe ruși. Mi-a fost greu să cred așa ceva. Și Vestul a mai crezut că i-am antrenat pe ucraineni și i-am înarmat suficient cât să reziste în fața rușilor. Apoi, Vestul a crezut că deține arma magică – sancțiunile care îi vor termina pe ruși, iar ucrainenii vor putea să-i învingă pe front, iar acest context va fi favorabil primirii lor în NATO. Asta cred că s-a întâmplat. Nu cred că este vorba despre cinism aici. Poate fi și asta, însă eu cred că este ceva mai rău decât o crimă. Este o eroare grosolană.
Chiar și rușii au fost surprinși de ineficiența sancțiunilor
În ce privește eficacitatea sancțiunilor impuse Rusiei de statele occidentale, Mearsheimer spune că până și rușii se așteptau ca acestea să aibă consecințe mult mai grave. ”Am crezut că vor lovi mai rău economia rusă. Cred că și rușii au gândita așa. Cred că rușii s-au descurcat mai bine decât ei înșiși se așteptau. Însă cred că, chiar și în cazul în care sancțiunile erau mult mai eficiente, tot nu am fi reușit să-i îngenunchem pe ruși. Nu am fi reușit să le provocăm o înfrângere semnificativă. Iar motivul este foarte simplu. Rușii cred că Ucraina este o amenințare existențială pentru ei, iar atunci cad înfrunți o asemenea amenințare sau crezi măcar că ai de-a face cu una, atunci poți suporta foarte multă durere și sacrificii pentru a te asigura că nu vei fi înfrânt pe câmpul de luptă.
Cred că Vestul a comis o greșeală. Dacă citiți cu atenție ce scrie presa de mainstream din Vest veți observa că vorbește despre greșelile lui Putin și ignora total greșelile Vestului. Însă, dacă ne uităm la comportamentul nostru de dinaintea războiului și la ce s-a întâmplat ulterior, este limpede că Vestul a comis mari erori de calcul”.
Americanii nu au dorit sa negocieze cu rușii. Punct
Mearsheimer nu crede că Vladimir Putin și-a stabilit obiectivul de a ocupa întreaga Ucraina, iar acest lucru este demonstrat de contingentul cu care a atacat Ucraina – 190.000 de militari – și de faptul că armata rusă nu a bombardat sediile puterii din Kiev în primele zile ale invaziei. Apoi, Mearsheimer consideră că liderii de la Moscova au mizat pe un acord cu Ucraina imediat după șocul invaziei. ”Cred că Vestul, britanicii și americanii, au acționat atunci pentru a sabota negocierile. Și au făcut asta pentru că ei simțeau că ar putea administra Rusiei o înfrângere. Când au avut loc negocierile de la Istanbul, în martie 2022, ucrainenii își mențineau încă pozițiile pe front și acest fapt, coroborat cu credința Vestului că sancțiunile vor avea un efect puternic, a făcut ca SUA să nu-și dorească deloc un acord. Era momentul administrării unei înfrângeri grele pentru Rusia. Cred că acesta a fost raționamentul.
Vreau să fac o precizare rapidă despre poziția SUA în legătură cu tratatele de securitate propuse de Rusia la finalul anului 2021. Este foarte important să precizăm un lucru pe care vesticii nu vor să-l audă, însă care este adevărat – rușii doreau cu disperare să evite conflictul. Ideea că Putin dorea să ocupe Ucraina și să o includă în Rusia Mare nu este un argument serios. Rușii nu doreau un conflict și au făcut tot ce a fost posibil pentru a evita războiul. Însă nu au reușit să-i atragă pe americani în jocul lor. Americanii nu doreau să negocieze cu rușii. Punct.
Ce putem face însă acum? Ne mai putem oare întoarce la situația în care eram înainte de începutul războiului sau măcar la situația din martie 2022, când Ucraina și Rusia încercau să negocieze un acord de pace? Acum cred că am trecut de punctul în care mai puteam ajunge la un acord. Cred că ambele tabere își doresc atât de mult să câștige războiul încât este greu să ne imaginăm că ar putea negocia un acord de pace semnificativ. Ambele tabere pot să câștige și ambele își doresc să câștige Deci, în asemenea condiții, negocierea unui acord este imposibilă.
Ți se face greață când te gândești la aceste lucruri
Dacă intrăm în detalii, Rusia este inclinată să păstreze teritoriile ocupate și chiar să ocupe noi teritorii în Ucraina. Acum, rușii vor să se asigure că Ucraina va deveni un stat disfuncțional, care să nu poată fi un membru viabil al NATO în viitor. Cred că Rusia va încerca să ocupe o porțiune uriașă din Ucraina și că vor face totul pentru a menține Ucraina într-o situație politică și economica dezastruoasă. Vor face totul pentru a strangula economia ucraineană, pentru că nu vor ca Ucraina să devină un membru viabil al NATO. Deci, cred că este de neconceput ca Rusia să accepte să renunțe la teritoriile pe care le-au ocupat și să se retragă pe aliniamentele din februarie 2022.
Celor care cred că Rusia ar accepta să renunțe la aceste teritorii, dacă Ucraina ar deveni neutră și ar renunța la ambițiile legate de NATO, le spun că Ucraina nu va fi de acord să devină stat neutru. Va dori garanții de securitate și singurul grup de state care îi poate oferi aceste garanții este NATO. Este greu de crezut că va dispărea legătura dintre Ucraina și NATO.
Mai mult, rușii se vor teme mereu de perspectiva ca Ucraina să accepte neutralitatea, pentru ca imediat conducerea de la Kiev să se răzgândească și să ajungă la o alianță cu Vestul. Cred că, din punct de vedere al rușilor, este important să ocupe mult teritoriu ucrainean și să se asigure că Ucraina devine un stat disfuncțional. Nu-mi place să spun asta, pentru că anunță un viitor sumbru pentru Ucraina și pentru relațiile internaționale însă cred că trebuie să recunoaștem ca am creat acolo o mare mizerie și un mare dezastru.”
”…Principala cauză a acestui război, și dovezile sunt limpezi, este ideea că Vestul va aduce Ucraina în NATO. Dacă am fi abandonat această politică înainte de februarie 2022, probabil nu am fi avut un război astăzi. Apoi, după ce a început războiul, noi am insistat pe primirea Ucrainei in NATO. Nu am renunțat la asta. Rezultatul final este că i-am motivat pe ruși să se asigure că acest lucru nu se va întâmpla sau, dacă se va întâmpla, atunci să se întâmple cu o Ucraină disfuncțională.
Așadar, Vestul joacă un rol cheie în motivarea rușilor pentru a distruge Ucraina. Pentru mine, acest lucru este lipsit de sens din punct de vedere strategic și din punct de vedere moral. Să ne gândim la moartea și distrugerile din Ucraina și să ne gândim apoi că această situație ar fi putut fi ușor evitată. Ți se face greață când te gândești la toate aceste lucruri”, spune Mearsheimer.
Pentagonul va trimite avioane doar pentru a arăta că face ceva
În ce privește situația de pe front, profesorul Mearsheimer consideră ca este aproape imposibil ca Ucraina să câștige războiul. ”Într-un război de uzura ca acesta, ceea ce contează este rata înlocuirii pierderilor. Trebuie să ne concentrăm asupra numărului de oameni care pot fi mobilizați pentru război și la rata înlocuirii efectivelor decimate pe front. În opinia mea, această rată îi favorizează în mod decisiv pe ruși, care au și o populație mai mare decât a Ucrainei. Este o situație dezastruoasă pentru Ucraina. Este aproape imposibil ca Ucraina să câștige un asemenea război.
Întrebarea este ce poate face Vestul pentru a schimba această situație. Ce faci pentru a-i menține pe ucraineni în luptă? Vreau să reamintesc că Rusia are o baza industriala puternică, că au mult echipament militar greu, artilerie, tancuri. Au linii de producție. Ucrainenii abia de au câteva linii de producție și sunt complet dependenți de armamentul din Vest.
Întrebarea este ce poate sa le ofere Vestul? Și există o limită a generozității, nu-i așa? Nu avem cum să le dăm prea multă artilerie și nu e de mirare că am ajuns să le oferim bombe cu fragmentare. În ultimele luni, Vestul a subliniat că oferă Ucrainei tancuri. însă Ucraina are nevoie de artilerie. Am început un război cu o țară care are o bază industrială mare, care poate produce mult armament, iar aliații noștri – țara care luptă în locul nostru, care face treaba murdară pe câmpul de luptă – nu are propriul armament și trebuie să-i oferim arme. Si, reamintesc, Vestul are limitele sale când vine vorba de armament.
Prin urmare, le-am oferit rachete HIMARS și toată lumea a spus că este o armă magică care va rezolva disparitățile de pe front. Însă nu a fost așa. Iar acum spunem că oferim Ucrainei tancuri sofisticate, care ar trebui să fie noile arme magice. Însă nu este așa. Apoi începem să spunem că vom antrena o întreagă brigadă de tancuri și că vom trimite o mulțime de tancuri care să atace liniile ruse așa cum au făcut-o germanii cu francezii, în 1940. Ucrainenii și-au lansat contraofensiva, la începutul lunii iunie, și au folosit armament și soldați antrenați de NATO, dar nu a funcționat. Au rămas, cu mari pierderi, în zona gri, fără a ajunge nici măcar la primele linii de apărare ale rușilor.
Care să fie soluția? Este o iluzie că, dacă trimitem in Ucraina avioane F-16, acestea vor fi arma magică. Este greu de crezut că oamenii de la Pentagon cred că F-16 va schimba soarta războiului. Pentagonul va trimite aceste avioane doar pentru că trebuie să arate că face ceva, iar asta este tot ce poate face. Nu putem renunța, trebuie să continuăm înarmarea Ucrainei. Este singura cale. Prin urmare, le oferim arme despre care să poată spune ca le-au primit și că le dețin, apoi presa va repeta acest lucru și va arăta că Ucraina deține o nouă armă care va schimba soarta războiului. Dar nu se va întâmpla asta. Ucrainenii au mari probleme. I-am condus spre o prăpastie și nu se mai poate face nimic acum pentru a schimba lucrurile”, spune Mearsheimer.
Cenzura în America este mai dură decât în timpul Războiului Rece
În ce privește poziția presei și a mediului analitic față de războiul din Ucraina, profesorul Mearsheimer arată că în SUA avem de-a face cu o adevărată fabrică a consensului. ”Tăcerea este remarcabilă. Modul în care oameni ca răposatul Stephen Cohen, ca Jeffrey Sachs sau ca mine am fost ținuți în afara presei de mainstream este remarcabil. Există o opinie general acceptată și presa de mainstream îi vânează și îi exclude pe toți cei care nu sunt de acord cu acesta opinie. Este o situație groaznică. Nu așa ar trebui să se întâmple într-o democrație liberală. Trebuie să existe măcar un simulacru de piață a ideilor, dacă vrei să găsești niște politici inteligente. Guvernele fac deseori lucruri prostești sau promovează niște politici ce par bune, însă se dovedesc dezastruoase. În aceste condiții, este important să existe oameni care să nu fie de acord cu acele politici, oameni a căror voce să se audă înainte de aplicarea acestor politici. Însă în această perioadă este foarte greu să ai așa ceva, iar acest lucru este deprimant și dureros”.
”Stephen Cohen mi-a spus că, în timpul Războiului Rece, când susținea puncte de vedere ce puteau fi considerate pro-sovietice, era mult mai simplu să se facă auzit în presa de mainstream decât era să se facă auzit în The New York Times, spre exemplu, în 2014 sau 2016”, spune Mearsheimer.
Posibile noi fronturi ale războiului
El atrage atenția că Rusia poate deschide un nou front al războiului nu numai în Belarus. ”Un alt front posibil este Marea Neagră. Este limpede că rușii vor bloca acum porturile ucrainene la Marea Neagra și potențialul de conflict este real. Apoi există chestiunea Moldova și sunt multe discuții despre un posibil conflict acolo. Apoi există Marea Baltică. Rusii sunt foarte atenți la Marea Baltica, pentru că este singura lor cale pentru a ajunge în Kaliningrad. Acum, toate țările riverane, în afară de Rusia, sunt state NATO, după aderarea Suediei și Finlandei. Apoi, neliniștile cele mai mari pentru mine se leagă de Arctica. Sunt opt state arctice. Unul este Rusia. Restul sunt state NATO, după aderarea Finlandei și Suediei. Dezghețul din zona arctică și problema controlului asupra teritoriilor și căilor navigabile are potențialul de a provoca un conflict. Deci, avem Arctica, Marea Baltică, Moldova, Marea Neagră și apoi este Polonia și Belarus, unde militarii polonezi stau față în față la frontiera cu mercenarii Wagner din Belarus.”
Întrebat despre scenariul tot mai vehiculat al folosirii armei nucleare în Ucraina (inclusiv într-un articol publicat de Serghei Karaganov), profesorul Mearsheimer spune: ”Nu poate fi exclus ca în Rusia să ajungă la putere cineva precum Karaganov, care să se gândească la folosirea armelor nucleare. Eu spun că nu se va întâmpla, însă nu putem ști cu siguranță. Este greu să prezici viitorul, mai cu seamă când vorbim despre asemenea scenarii.
Dacă Rusia se va îndrepta spre o înfrângere, atunci scenariul nuclear va fi unul probabil, iar Karaganov spune că Rusia va obține în acest fel o victorie urâtă. Apoi, se pune întrebare ce va face Vestul în cazul în care Ucraina se va îndrepta spre o înfrângere. Ce va face NATO? Vom accepta situația în care Ucraina este înfrântă de Rusia? Nu sunt sigur. Este posibil ca în această situație NATO să intre în luptă. Sau posibil ca polonezii să decidă să intre singuri în lupta, dar asta poate atrage în război și Statele Unite, iar astfel vom avea un război între două mari puteri.
Acum nu facem decât să prezentăm scenarii. Dar putem observa că toate scenariile au finaluri nefericite. Din nou, asta arată cât de mare a fost greșeala pe care am comis-o neîncercând să reglementăm acest conflict înainte de 24 februarie 2022”, spune John J. Mearsheimer.
