Primării de carton: unii risipesc milioane pe televiziuni și fotbal, alții nu au bani nici de salarii
România trăiește un paradox bugetar cronic: comune care nu pot plăti funcționarii din lipsă de fonduri și orașe care cheltuie sume uriașe pe proiecte de imagine, firme subordonate și investiții discutabile. În timp ce localitățile mici supraviețuiesc din ajutoare guvernamentale, orașele „bogate”, precum Voluntari, continuă să primească bani publici suplimentari, pe criterii politice. Reforma promisă de guvern rămâne doar o promisiune, iar inegalitățile se adâncesc.
România este țara în care administrațiile locale funcționează pe două viteze: una a risipei și alta a supraviețuirii. Conform datelor Ministerului Finanțelor, doar o treime dintre primării reușesc să își acopere cheltuielile de personal din venituri proprii. Restul depind de banii trimiși de la București, distribuiți de multe ori în funcție de culoarea politică, nu de nevoi reale.
În comuna Brastavățu din județul Olt, primarul Constantin Oprea se luptă cu un buget minuscul. În 2024, dintr-un total de 14,7 milioane de lei, doar 3,1 milioane au fost venituri proprii, restul provenind din ajutoare guvernamentale. „Nu ne putem compara cu comunele mari, care au investitori și taxe consistente. Noi abia colectăm 70% din impozite, iar multe amenzi nu se plătesc niciodată”, spune edilul. Din lipsă de fonduri, peste 5 milioane de lei s-au dus doar pe salarii, iar investițiile locale au rămas la nivel de promisiune.
La polul opus, orașul Voluntari este exemplul perfect al risipei mascate în „dezvoltare”. Cu un buget de 372 de milioane de lei în 2024, primăria condusă de Florentin Pandele pompează bani publici în companii locale cu pierderi și în proiecte discutabile. Publivol Creativ, compania care deține Metropola TV, a înregistrat pierderi de 6,5 milioane de lei, iar Fotbal Club Voluntari a pierdut 1,4 milioane, având datorii consistente la ANAF. În ciuda acestor pierderi, primăria a continuat să le finanțeze, alocând sume uriașe din bugetul local – 12 milioane de lei doar către clubul de fotbal.
În timp ce Voluntariul toacă bani pe imagine, mii de localități din țară abia se mai țin pe linia de plutire. Peste 1.100 de primării nu pot plăti salariile fără ajutor de la stat, iar în unele comune veniturile proprii acoperă sub 10% din cheltuieli. Guvernul promite reforme administrative și o „echilibrare corectă” a bugetelor locale, dar realitatea e alta: se taie de la unii și se dă altora fără criterii clare, alimentând același sistem politic bazat pe dependență și favoruri.
România anului 2025 rămâne o țară a primarilor care se plâng că nu au bani, dar continuă să angajeze, să împrumute și să risipească. În loc de investiții, se finanțează televiziuni locale, cluburi sportive și structuri inutile, în timp ce comunele sărace devin tot mai izolate. Iar reforma administrativă, deși promisă an de an, pare doar o altă promisiune îngropată în birocrație.
