Prima dezbatere electorală Trump-Biden: Curtea Supremă, coronavirus, integritatea votării și „rase și violență în orașele noastre”

Preşedintele Donald Trump şi rivalul său democrat Joe Biden vor discuta timp de 90 de minute despre Curtea Supremă, coronavirus, integritatea votării şi ”rase şi violenţă în oraşele noastre”, în prima lor dezbatere electorală faţă în faţă, programată pe 29 septembrie, transmite Reuters, citată de News.ro.
Trump şi Biden vor aborda fiecare dintre aceste patru subiecte, pe lângă economie şi rezultatele personale, pe parcursul a şase segmente, fiecare de câte 15 minute, a anunţat Comisia pentru Dezbaterile Prezidenţiale.
Aceasta va fi prima dezbatere a unei campanii electorale perturbată de pandemia de coronavirus, care a complicat planurile de a organiza votul în secţiile de votare, a omorât peste 200.000 de americani şi a lăsat milioane de oameni fără un loc de muncă.
Între timp, eliberarea unui loc la Curtea Supremă, prin moartea, vineri, a judecătoarei Ruth Bader Ginsburg, a devenit rapid un subiect de campanie, perspectiva unei majorităţi conservatoare de 6 la 3 galvanizând alegătorii ambelor partide.
Subiectele dezbaterii au fost alese de moderatorul Chris Wallace, prezentator al Fox News.
În mai multe state americane a început deja votul anticipat, înaintea alegerilor din 3 noiembrie.
Formatul dezbaterii este conceput să ”încurajeze discuţii profunde pe tema unor subiecte importante cu care se confruntă ţara”, au arătat organizatorii, adăugând că subiectele s-ar putea schimba pe măsura evoluţiei ştirilor.
Trump şi Biden vor avea o audienţă limitată în sala unde va avea loc dezbaterea, dar ar urma să atragă milioane de privitori în faţa televizoarelor.
Dezbaterea va avea loc într-un campus comun din Cleveland al Case Western Reserve University şi Cleveland Clinic.
Trump şi Biden urmează să se mai întâlnească de două ori, pe 15 şi pe 22 octombrie.
Sursa: News.ro
- Austria ține prețurile mari la energie în România, Bulgaria și GreciaConsumatorii industriali de energie electrică din România, Bulgaria și Grecia au cerut Comisiei Europene stabilirea unui mecanism de sprijin în raport cu prețurile angro mari la electricitate suportate de industriile energointensive, în special de cele din Europa de Sud-Est, din cauza fragmentării pieței europene unice de profil ca urmare a insuficienței interconexiunilor energetice dintre țările …
- Ipocrizia ministrului Energiei: Dacă subordonații mei directori își scad salariul cu 20% mi-l scad și euMinistrul Energiei, Bogdan Ivan, a declarat joi, despre renunţarea benevolă a unei părţi din salariu, de către şefii din companiile din energie, că dacă ei îşi scad 20% din salariu, este dispus să îşi scadă şi ei salariul cu 20%. ”Dacă avem o decizie guvernamentală asumată de premier, este evident că o să port această …
- Sindicaliştii de la Apele Române protestează în faţa Ministerului Mediului: Tăiaţi bani de la parlamentari, nu de la noi!Câteva zeci de sindicalişti de la Apele Române protestează, vineri, pentru două ore, în faţa Ministerului Mediului, faţă de diminuarea veniturilor salariale prin reducerea sporului de condiţii vătămătoare de muncă. Acţiunea, care se va desfăşura până la ora 13:00, se înscrie în seria protestelor stabilite de Blocul Naţional Sindical (BNS) şi începute cu o zi în urmă …
- Sorin Faur: România a fost laborator și poligon pentru numeroase clase de muniție cu care se rade sistematic de pe fața pământului democrația liberală, în sensul ei nepervertit de ideologii ultimului sfert de veacRomânia a fost laborator și poligon pentru numeroase clase de muniție cu care se rade sistematic de pe fața pământului democrația liberală, în sensul ei nepervertit de ideologii ultimului sfert de veac. De fapt, „ideologi” e o etichetă exagerat de generoasă. În fond, doar niște activiști cu propaganda ai unor entități dubioase care îi plătesc …
- Comasarea CNA cu ANCOM, un atac la libertatea preseiPlanul de comasare a Consiliului Național al Audiovizualului (CNA) cu Autoritatea Națională pentru Administrare și Reglementare în Comunicații (ANCOM) provoacă îngrijorare profundă în rândul jurnaliștilor, societății civile și experților în media. Dincolo de justificările birocratice sau economice invocate de guvern, această mișcare este percepută ca un atentat la libertatea presei și o încercare periculoasă de …