A nu supăra Austria! România adoptă, la nivel parlamentar, poziția „ghiocelului” în chestiunea aderării la Schengen
Parlamentul României refuză să se implice în procesul de sancționare a atitudinii Austriei, care se opune aderării României la Spațiul Schengen, prin exercitarea abuzivă a dreptului de veto în Consiliul JAI. Consiliul Legislativ, Consiliul Economic și Social, Comisia pentru Politică Externă din Camera Deputaților și două comisii raportoare din același for legislativ au avizat, respectiv au remis rapoarte negative în legătură cu un proiect de lege care instituie noțiunea de „stat obstrucționist” și obligarea părții române de a vota împotriva intereselor acestui stat la ședințele Consiliului JAI.
Inițiativa legislativă, depusă de doi parlamentari neafiliați, urmează să fie supusă votului și, cel mai probabil, va fi respinsă săptămâna aceasta de către Parlament.
Este vorba despre proiectul de lege inițiat de deputații neafiliați Alexandru Kocsis Cristea și Bogdan Alexandru Bola, referitor la modificarea și completarea Legii nr. 373/2013 privind cooperarea dintre Parlament și Guvern în domeniul afacerilor externe. Acest proiect introduce în legislație termenul de stat obstrucționist, definit ca „stat membru al UE care, în mod repetat și abuziv, întreprinde acțiuni sau votează astfel încât să nu se realizeze aplicarea integrală a dispozițiilor acquis-ului UE în România”.
Proiectul de lege prevede că fiecare mandat sau mandatul general al reprezentanților României în Consiliul JAI trebuie să prevadă, în mod obligatoriu, un vot contrar statelor obstrucționiste cu România, atunci când votul României este esențial. Iar Guvernul, prin MAI, la fiecare întrunire a Consiliului JAI, trebuie să solicite includerea pe ordinea de zi a unei decizii a Consiliului privind aplicarea integrală a acquis-ului Schengen în România. De asemenea, se prevede că MAE, după consultarea comisiilor pentru afaceri europene din Parlament, va introduce o acțiune în anulare sau în constatarea abținerii de a acționa la Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE), atunci când sunt adoptate sau când nu sunt adoptate decizii care vizează aplicarea integrală a acquis-ului Uniunii Europene în România.
CES: Legea nu ține cont de realitățile politice
Ei bine, depusă în 24 august 2023, legea nu a fost dezbătută, până în prezent, în prima Cameră sesizată. Ea se află pe ordinea de zi a ședințelor de Plen ale Camerei Deputaților de săptămâna aceasta, însă șansele ca ea să treacă de vot sunt, practic, nule.
Consiliul Economic și Social (CES) se opune unui astfel de demers, emițând un aviz negativ, în care susține că „propunerea legislativă are un caracter exagerat și nu ține cont de realitățile politice naționale și europene”. „Impunerea prin lege a unui mandat obligatoriu în contra statelor obstrucționiste este de natură să încorseteze și să atingă libertatea de acțiune a statului român în dosarele europene. Politica în materie de diplomație și afaceri europene ar trebui să se bucure de libertatea care îi este necesară pentru atingerea obiectivelor stabilite. Pot exista situații când, pentru îndeplinirea unui alt obiectiv de politică europeană al României, un vot care este colateral favorabil și statului obstrucționist să fie de preferat dintr-o perspectivă strategică”, se arată în documentul citat.
De asemenea, CES precizează că obligația unui vot contrar statului obstrucționist „este arbitrară și poate să nu se suprapună pe situațiile politice concrete” și că „în ultimă instanță, acționarea în baza unui mandat ferm riscă să aibă un efect contrar celui avut în vedere, diminuând șansele reprezentanților României de a atinge obiectivele avute în vedere prin negocieri și compromisuri reciproc avantajoase”.
Se intră la vot cu raport de respingere
La rândul său, Consiliul Legislativ a avizat tot negativ proiectul de lege, susținând că „Parlamentul nu se poate subroga competenței Președintelui României de angajare a statului ple plan extern, dar nici competenței Guvernului de realizare a politicii externe”. „Din punct de vedere al dreptului UE, instrumentalizarea în sens negativ de către un stat membru a dreptului de veto contravine cooperării loiale reglementat de Tratatul Uniunii Europene. (…) Apreciem că propunerea legislativă nu poate fi promovată în forma propusă”, se arată în avizul Consiliului Legislativ.
Mai departe, Comisia pentru Politică Externă a Camerei Deputaților, condusă de deputata UDMR Rozalia Biro, a adoptat un aviz tot negativ, după care proiectul a fost transmis celor două comisii raportoare – Comisia pentru Afaceri Europene, condusă de Ștefan Mușoiu, și Comisia Juridică, la conducerea căreia se află Laura Vicol. Ambele comisii au emis un raport comun de respingere a proiectului de lege.
Inițiatorii arată că actuala situație este aptă să producă incertitudine
Deputații inițiatori notau, în expunerea de motive, că, la data de 8 decembrie 2022, a avut loc o ședință a Consiliului JAI, în cadrul căreia s-a aprobat aderarea Croației la Spațiul Schengen, „în timp ce decizia pentru România și Bulgaria nu a fost aprobată”. „Decizia pentru România și Bulgaria nu a fost aprobată, din cauza vetoului exprimat de Austria și Țările de Jos. Pretextul Austriei a fost acela că Spațiul Schengen este nefuncțional, de aceea nu se impune extinderea lui. Dar nu s-a opus aderării Croației! În timp ce pretextul Țărilor de Jos a fost acela al existenței corupției și criminalității organizate în Bulgaria”, scriu cei doi deputați.
În acest context, arată inițiatorii propunerii legislative în discuție, „trebuie definite statele obstrucționiste la adresa României, respectiv acele state europene care, în mod repetat și abuziv, întreprind acțiuni sau votează astfel încât să nu se realizeze aplicarea integrală a dispozițiilor acquis-ului Uniunii Europene în România”.
„Modificarea legii privind cooperarea dintre Parlament și Guvern în domeniul afacerilor europene are implicații socio-economice, întrucât, prin dinamica colaborării celor două organe, respectiv cel legislativ și cel executiv, poate fi influențată dezvoltarea statului român din perspectivă socio-economică. Un cadru de elaborare mai bine definit poate stimula un mediu de stabilitate și de încredere, creând garanții solide pentru investitorii și companiile care doresc să-și desfășoare activitatea în România. Actuala situație este mai degrabă aptă să producă incertitudine, iar asta a descurajat, ani la rând, investițiile străine, a afectat fluxurile comerciale, fiind afectată, indirect, și alinierea la acquis-ul european”, se mai arată în expunerea de motive.
