Presa germană, analiză devastatoare despre anularea alegerilor: Păstrează puterea eliminații din funcții!

”Să presupunem că AfD va obține cele mai multe voturi la alegerile pentru Bundestag din 23 februarie 2025. Să presupunem că ar obține 25 %, în fața lui Friedrich Merz și a CDU/CSU, care s-ar clasa pe locul al doilea cu 23 %. Un rezultat dramatic, un cutremur politic, s-ar putea crede. Dar zece zile mai târziu, Curtea Constituțională Federală intervine și anulează rezultatul. „Conform stadiului actual al cunoștințelor, alegerile pentru Bundestag – și, prin urmare, performanța puternică a AfD – au fost influențate masiv de o campanie rusă de dezinformare”, a declarat aceasta într-o scrisoare. Prin urmare, potrivit judecătorilor din Karlsruhe, alegerile trebuie repetate. Sună ca o distopie? Nu, deloc” scrie publicația germană NIUS într-o analiză critică la adresa situației din România.

”În România, scenariul descris mai sus nu mai este un exercițiu imaginar. În urmă cu câteva zile, Curtea Constituțională a anulat cele mai recente alegeri prezidențiale – cu referire la Rusia, TikTok, o presupusă campanie a lui Putin și dezinformare direcționată. Acum, Bucureștiul nu este Berlin – iar în România președintele trebuie să câștige o majoritate absolută într-un al doilea tur de scrutin. Cu toate acestea, nu va exista un al doilea tur în urma deciziei judecătorilor. La câteva zile după ce candidatul independent Călin Georgescu (22,9 la sută din voturi) și liberala Elena Lasconi (19,2 la sută) au câștigat primul tur de scrutin, Curtea Constituțională a intervenit. Runda a doua a alegerilor, care fusese programată pentru 8 decembrie, a fost anulată. Noi alegeri vor avea loc abia în primăvară, când va avea loc un nou prim tur de scrutin.

Problema este că nu există nicio dovadă că alegerile au fost fraudate. Observatorii electorali nu au putut găsi voturi falsificate sau buletine de vot manipulate. Din toate punctele de vedere, alegerile s-au desfășurat în mod corespunzător. Mai degrabă, obiectul plângerii este o grămadă de videoclipuri scurte, declarații și conturi pe platforma de socializare TikTok, unde o rețea de conturi care au fost inactive pentru o lungă perioadă de timp a început să promoveze masiv candidatul Georgescu cu puțin timp înainte de alegeri.

Și chiar dacă ar fi existat un fel de rețea pe social media și există critici pentru Georgescu ca politician, anularea alegerilor se bazează pe o imagine de ansamblu conform căreia alegătorii sunt prea imaturi pentru a lua o decizie politică liberă. Propriul raționament al CCR arată că rezultatele alegerilor pot fi corectate cu argumente șubrede în numele unui scop nobil, „democrația”. Aceasta este prima dată în istoria UE când un scrutin a fost anulat pentru că se contura un rezultat nepotrivit.

De la decizia instanței supreme, România, o țară în care corupția este încă foarte răspândită, care se luptă cu plecarea multor tineri și care, ca descendentă a Republicii neostaliniste a lui Ceaușescu, se luptă cu dezamăgirea față de politică, amenință să plonjeze în haos. „Prin abolirea democrației, libertatea noastră însăși este abolită”, a declarat Georgescu. Rivala sa, Lasconi, care a fost învinsă de candidatul independent în primul tur de scrutin și este considerată un candidat pro-european, a declarat și ea: „Decizia Curții Constituționale este ilegală, imorală și distruge esența democrației, votul”.

Cazul nu arată doar cât de influent poate deveni un sistem judiciar politizat, dacă se folosesc doar cuvintele cheie potrivite. Acesta arată, de asemenea, modul în care puterea este păstrată de cei care au fost de fapt eliminați din funcție. Președintele României, Klaus Iohannis, nu a mai fost eligibil pentru a candida după două mandate. Candidatul partidului său național liberal, PNL, Nicolae Ciucă, s-a clasat doar pe locul cinci în primul tur de scrutin. Cu toate acestea, Iohannis, el însuși un transilvănean care vorbește fluent germana, a desecretizat documente după alegeri pentru a dovedi presupusa manipulare a campaniei – după ce „un grup mare de organizații neguvernamentale” i-a cerut să facă acest lucru.

Acesta a enumerat șapte milioane de like-uri false, zece milioane de followeri falși și 66 000 de conturi false. Nu se explică de unde rezultă o influență abstractă asupra unei alegeri democratice – și cât de puternic a fost acest proces în primul rând.

Ceea ce este sigur, însă, este că Iohannis însuși va rămâne în funcție mai mult decât era prevăzut, ca urmare a deciziei Curții Constituționale. Acesta este, de asemenea, aspectul unui proces discutabil din punct de vedere democratic. Întrebarea crucială în urma alegerilor este: vor avea instituțiile „democratice”, cum ar fi CCR, puterea de a anula rezultatele alegerilor în viitor, dacă acestea produc rezultate ”greșite”? Criticii spun „da”. Ei subliniază că mecanismul ar putea fi folosit în țări precum Germania, Ucraina sau Georgia, unde think tank-urile americane intervin cel puțin indirect în climatul opiniei publice. Pare doar o chestiune de timp până când partidele vor considera schimbările masive din peisajul politic, la fel ca votul pro Trump, Georgescu sau Brexitul, drept opera Kremlinului – și nu se vor sfii să pună la îndoială voturile democratice. Gurile răuvoitoare ar vedea acest lucru ca un „atac la adresa democrației” se mai arată în analiza NIUS.