Cătălin Predoiu, a explicat, în direct la Antena 3 CNN, că actul de trădare națională semnat cu Austria este un lucru bun.
„Fără îndoială suntem stat membru Schengen în virtutea și temeiul acestei decizii al Consiliului. Cred că acesta este principalul avantaj că am obținut statutul de stat membru Schengen ceea ce face mai ușoară munca mai departe.
Este o victorie a României, care tradus este ridicarea controalelor la frontierele aeriene și frontierele navale, transformarea călătoriilor aeriene și navale în interior statelor membre Schengen ca și o călătorie în interiorul țării.
Multe alte state ne-au spus că noi nu suntem pregătiți din punct de vedere politic. Vom vedea că și alte state care candidează la aderarea vor primi un refuz din cauza celorlalte state care trebuie să dea un răspuns politic.
Toate statele membre sunt interesate. Migrația, riscul de terorism, alegerile de anul acesta din întreaga lume, astfel intrăm într-un context în care apartenența noastră va fi esențială și va trebui să discutăm și cu alte state. Eu nu știu dacă toate celele late stat ar fi rămas la aceeași poziție dacă noi nu dobândeam acum aceste statut de a fi membru Schengen.
Românii vor vedea că această decizie le vor aduce avantaje și o altă poziție pentru țară pentru a negocia restul lucrurilor”, a declarat Cătălin Predoiu, ministrul Afacerilor Interne.
„România nu a cedat nimic. Nu și-a asumat nicio obligație în plus. În documentul politic se vorbește despre întărirea controalelor la frontieră, investiții pe care Comisia Europeană să le facă pentru Polița de Frontieră din România. La migranți este vorba despre acel regulament care organizează la nivelul tuturor statelor membre modul în care sunt procesate migrație”, a mai precizat ministrul Cătălin Predoiu.
Textul Acordului așa cum a fost publicat de Consiliul UE:
”Continuarea eforturilor comune de combatere a migrației ilegale (măsuri complementare) și angajamente.
1) Consolidarea în continuare a protecției frontierelor externe ale UE
Bulgaria și România ar trebui să fie sprijinite în continuare în ceea ce privește protecția frontierelor externe ale UE – un efort întreprins în beneficiul UE 27:
● Prezența FRONTEX la frontiera bulgaro-turcă ar trebui cel puțin triplată; în plus, prezența polițiștilor de frontieră FRONTEX la frontiera sârbo-bulgară ar trebui să fie sporită.
● Sprijin financiar substanțial deblocat de către Comisia Europeană pentru protecția frontierelor externe ale Bulgariei și României (extinderea supravegherii frontierelor: de exemplu, cu vehicule de teren, drone, sisteme electronice de supraveghere, gard de întreținere).
● Stabilizarea proiectelor pilot la frontierele externe (BG-TK și RO-SER) și angajamentul de a să trece la un aranjament mai structural (de exemplu, un plan de acțiune sau o declarație comună cu Comisia Europeană și agențiile sale).
2) Intensificarea controalelor la frontierele terestre dintre Bulgaria și România precum și de către România la frontiera cu Ungaria (de exemplu, echipe multilaterale pentru măsuri compensatorii care să creeze un sistem cu mai multe filtre pentru a aborda în continuare neregulile privind migrația ilegală)3) Colaborarea în vederea limitării mișcărilor secundare în conformitate cu dreptul Uniunii, în special prin angajamentul de a aplica rapid acordul de la Dublin, prin preluarea imediată a tuturor solicitanților de azil pentru care Bulgaria și România sunt responsabile în conformitate cu Regulamentul Dublin (și cu viitorul regulament privind azilul și Regulamentul privind gestionarea migrației), fără nicio limitare (în special în ceea ce privește numărul de persoane care urmează să fie preluate în decursul unei luni), prin preluarea beneficiarilor de protecție internațională în BG și RO, precum și prin garantarea rapidității (max. 3 zile lucrătoare) de răspunsuri la cererile de preluare. În prezent, acest lucru este în special relevant pentru solicitanții de azil afgani și sirieni.
Prin aceasta, recunoaștem importanța unui sistem de azil funcțional pentru funcționarea Schengen; în plus, transmitem semnalul că solicitanții de azil nu pot își aleg țara de destinație și că cererea lor de azil va fi procesată de către statul membru responsabil.
4) Desfășurarea consilierilor în materie de documente (inclusiv consilierii austrieci) pentru zborurile relevante la aeroporturi din Bulgaria și România; controale prin sondaj la sosirea în Austria, în conformitate cu dreptul Uniunii.
5) Angajamentul de a discuta în 2024 despre un Spațiu Schengen funcțional și despre lucrările pregătitoare pentru măsuri compensatorii la frontiera dintre România și Bulgaria.
Ridicarea frontierelor aeriene
● Decizie care urmează să fie adoptată în decembrie 2023, cu data intrării în aplicare pentru frontierele aeriene în conformitate cu modificarea orarelor de zbor, de exemplu, martie 2024.Ridicarea frontierelor maritime
● Decizie care urmează să fie adoptată în decembrie 2023, cu data intrării în vigoare pentru frontierele maritime aceeași ca și pentru frontierele aeriene.Calea de urmat
Angajamentul de a discuta în 2024 o dată pentru o eventuală ridicare a controalelor la frontierele terestre în funcție, de asemenea, de punerea în aplicare cu succes a tuturor măsurilor complementare și a angajamentelor de la punctele 1-5 care să conducă la o îmbunătățire semnificativă a situației migrației în Austria”.
Prin măsuri compensatorii, precizăm, se înțelege:
– circulatia persoanelor (vize si cooperare consulara)
– cooperarea politieneasca:
– sprijinul reciproc al politiilor in domeniul asistentei judiciare
– schimbul de ofiteri de legatura intre politii
– cooperarea transfrontaliera la granitele interne, in special prin infiintarea serviciilor comune ale politiei, vamii si politiei de frontiera pentru toate statele contractante
– misiuni de supraveghere si urmarire transfrontaliera a politiei
– cooperarea judiciara a statelor membre Schengen.
