Costul traiului de zi cu zi a devenit de nesuportat. Salariul minim net a scăzut de la 380 de dolari (aproape 338 de euro) în luna ianuarie la 224 de dolari (199 de euro), calculat la cursul valutar de ieri, relatează publicația grecească To Vima, citată de Rador.
Prăbușirea economiei în Turcia a generat un coșmar permanent pentru locuitorii țării.
Moneda turcă, ce continuă să înregistreze scăderi record succesive, s-a prăbușit din nou marți, atingând un nou minim istoric, cursul său de schimb față de dolarul american coborând la aproape 13:1, scufundând și mai mult țara în criză economică.
Noua prăbușire a lirei turcești acutizează problemele pentru mii de cetățeni, care se confruntă în fiecare zi cu riscul sărăciei, întrucât banii nu le sunt suficienți nici măcar pentru o bucată de pâine.
Între timp vânzarea zahărului, uleiului și cafelei a început să fie raționalizată, situație care a stârnit reacții uriașe atât din partea opoziției, cât și a cetățenilor, care își văd veniturile cum scad semnificativ pe zi ce trece, în timp ce puterea de cumpărare a monedei turcești se prăbușește la minime istorice. Oamenii au a ieșit marți seară pe străzile din Istanbul și Ankara, cerând demisia lui Erdogan.
Erdogan „vede” o conspirație
Marți la prânz, liră turcească se afla în infern, pierzând 15% din valoare, în condițiile în care rata de schimb față de dolarul american a depășit pentru scurt timp chiar și nivelul de 13,45:1. Cursul valutar de ieri s-a închis cu cea mai mare scădere din 10 august 2018 încoace.
Această scădere, înregistrată după alte scăderi succesive din zilele anterioare, a venit pe fondul asigurărilor date luni de președintele turc Recep Tayyip Erdogan că țara nu își va schimba politica monetară, ci va continua să „reziste presiunilor” celor care insistă pentru creșterea dobânzilor.
Luni seară, ieșind de la sedința cabinetului său, șeful statului a ajuns chiar și să acuze o „conspirație” împotriva economiei turcești. „Vedem clar jocul unora cu cursurile de schimb, cu valutele, cu dobânzile, cu creșterile de prețuri”, a spus el.
Această atitudine a contribuit inevitabil la prăbușirea monedei turcești câteva ore mai târziu. O evoluție care se adaugă la o realitate în care pentru o mare parte a populației, costul vieții este deja de nesuportat. Unii încearcă să-și plaseze economiile în aur, întrucât inflația a ajuns oficial la aproape 20% de la începutul anului.
Mulți cer alegeri anticipate, dar Erdogan le refuză: „Este interesant că ei cer mereu alegeri anticipate. Nu vor fi alegeri anticipate. Alegerile se vor ține normal în iunie 2023”, a replicat președintele turc.
Costul vieții este de nesuportat
Cât despre angajații turci, salariul minim net a scăzut de la 380 de dolari (aproape 338 de euro) în ianuarie la 224 de dolari (199 de euro), calculat la cursul de schimb al zilei de marți.
Mulți turci recunosc că nu se pot opri să nu urmărească cursul de schimb și să facă mereu calcule cu privire la cheltuielile lor – calcule care „se schimbă de o sută de ori pe zi”.
Pe rețelele de socializare, etichetele care predomină în rândul utilizatorilor din Turcia sunt destul de relevante pentru climat: „Ne scufundăm”, „Demisia guvernului”, „Nu o mai putem scoate la capăt”.
În orașul Diyarbakir, comercianții au ars dolari falși pe stradă. „Nu putem închide ochii, nu știm care este viitorul nostru”, a spus unul dintre aceștia.
Mulți angajați sau pensionari spun că de îndată ce își vor primi salariul sau pensia le vor schimba imediat în valută. Emirhan Metin, un avocat în vârstă de 28 de ani, spune că „este aproape imposibil să te concentrezi sau să vorbești despre altceva decât despre criza financiară”.
Oamenii ies în stradă
Opoziția se mobilizează și îi cere lui Erdogan să intervină și să oprească prăbușirea monedei naționale, în caz contrar să demisioneze.
În același timp, cetățenii din Turcia au început să se revolte împotriva politicilor economice greșite ale lui Erdogan, ieșind în stradă în diferite provincii pentru a protesta împotriva creșterii costului vieții și a recesiunii economice și cerând demisia președintelui turc. Piața Taksim din Istanbul a fost închisă de un baraj al poliției.
„Unii spun că vom regla socotelile la urne în 2023. Întrebăm: ce vom mânca până în 2023? Nu mai avem răbdarea sau puterea să așteptăm încă doi ani. Ne ridicăm împotriva sărăciei!”, spun turcii, care au ieșit în stradă pentru a protesta. Oamenii au manifestat și în fața Băncii Centrale de la Ankara, cerând de asemenea demisia lui Erdogan.
Opoziția se mobilizează
Opoziţia turcă este furioasă. „Niciodată nu a mai fost o asemenea catastrofă în istoria democrației”, a spus Kemal Kılıçdaroğlu, liderul Partidului Popular Republican (CHP), acuzându-l pe președintele Erdogan de căderea liberă a lirei. Potrivit lui Kılıçdaroğlu, șeful statului a devenit o „problemă de securitate națională” pentru Turcia.
Pentru fostul premier Ahmet Davutoglu, membru fondator al Partidului Islamist Justiție și Dezvoltare (AKP), care a plecat din AKP și și-a fondat propriul partid, măsurile luate de Recep Tayyip Erdogan reprezintă „trădare” și „nu ignoranță”.
Potrivit Agenției Athens Macedonian News, liderii formațiunilor de opoziție au convocat ședințe extraordinare ale organelor lor de partid pentru a analiza noua prăbușire a lirei, a doua cea mai gravă din istorie.
Pentru Craig Erlam, analist la platforma de investiții OANDA, „există un motiv pentru care băncile centrale sunt independente și iată ce se întâmplă atunci când cineva depășește limitele permise. O furtună monetară perfectă”. Potrivit acestuia, „trebuie luate măsuri drastice pentru a schimba lucrurile acum”, pentru că altfel „se vor înrăutăți, iar presiunea va deveni insuportabilă”.
„Atâta timp cât mă aflu în această poziție, voi continua să lupt împotriva ratelor mari ale dobânzilor”, a declarat șeful statului într-un discurs în parlamentul turc săptămâna trecută, invocând interzicerea cămătăriei de către Coran.
Începând cu 2019, Recep Tayyip Erdogan a înlăturat trei guvernatori ai Băncii Centrale care aveau opinii diferite asupra problemelor, subminând și mai mult încrederea piețelor.
Erdogan ”a pierdut controlul”
Joia trecută, Banca Centrală a Turciei a redus din nou rata dobânzii de referință – pentru a treia oară în mai puțin de două luni – de la 16% la 15%, așa cum a susținut președintele turc, care și-a exprimat întotdeauna ostilitatea față de dobânzile ridicate întrucât, în opinia lui, sunt un obstacol în calea dezvoltării economice, o viziune care nu este tocmai conformă cu ortodoxia economică actuală.
Potrivit lui Timothy Ash, analist la BlueBay Asset Management din Turcia, președintele Erdogan „a pierdut controlul. Zero guvernare, zero credibilitate. Nu mai există o bancă centrală la cârmă.”
Șeful statului turc, a cărui popularitate este la cel mai scăzut nivel din cei 19 ani de când se află la putere, pare să urmărească creșterea economică cu orice preț, aparent sperând ca va fi reales în 2023. În opinia lui Erdogan, reducerea ratelor dobânzilor va ieftini exporturile turcești, va ajuta la realizarea de investiții și va crea locuri de muncă.
Însă politica monetară a țării primește critici dure, în principal din cauza lipsei de independență a Băncii Centrale. Moneda a ajuns din ce mai des la noi minime față de dolarul american, iar cea mai dureroasă consecință tangibilă este creșterea prețurilor importurilor.
Pentru mulți turci, scăderea neîncetată a valorii monedei lor și creșterea bruscă a prețurilor, uneori de la oră la alta, înseamnă că trebuie să-și facă în continuu calcule pentru fiecare lucru, de la dacă pleacă în vacanță până la ceea ce cumpără pentru a putea face necesităților de zi cu zi.
Erdogan se teme de manifestanți și a luat în vizor rețelele sociale
La doar câteva ore după primele demonstrații generate de prăbușirea istorică a lirei turcești, conducerea politică a Ankarei trece la un contraatac total, impunând o cenzură dură.
Într-un comunicat, Direcția Generală pentru Securitate – după ce a reamintit că sunt în desfășurare investigații privind criminalitatea informatică – a declarat că au intrat în vizor 271 de conturi de social media, care „incită oamenii la ură și cheamă oamenii în stradă să se folosească de violență”.
Ba chiar se afirmă că „împotriva anumitor persoane au fost întreprinse acțiunile legale necesare”. „În calitate de Serviciu de Poliție al Turciei, lupta noastră împotriva criminalității și a criminalilor continuă cu hotărâre pe internet, ca în orice domeniu”, se mai arată în comunicatul poliției.
