Politicile slabe lasă facultățile goale: liceenii aleg munca sau plecarea în străinătate

Universitățile din România se confruntă cu o criză fără precedent: mii de locuri la buget și la taxă rămân neocupate în sesiunea de toamnă. Scăderea numărului de absolvenți de liceu, abandonul școlar masiv și lipsa unor politici educaționale coerente împing tinerii către muncă imediată sau către emigrare, în loc să continue studiile.

Universitățile din România trag un semnal de alarmă în fața lipsei de interes tot mai mari a tinerilor pentru studii superioare. În ciuda miilor de locuri disponibile, candidații sunt tot mai puțini, iar instituțiile de învățământ superior se zbat să atragă studenți. Situația arată nu doar o schimbare în preferințele liceenilor, ci și efectele directe ale lipsei unor politici educaționale și economice eficiente, care să îi motiveze să rămână în sistem.

La Universitatea de Vest din Timișoara, aproape 500 de locuri la buget sunt scoase la concurs, inclusiv pe specializări noi precum design ambiental, design de obiect și creație digitală. „Sperăm să avem candidați interesați, pentru că sunt de viitor”, spune prorectorul Irina Macsinga. În ciuda diversificării ofertei, tinerii par tot mai greu de convins să își continue studiile.

Universitatea Alexandru Ioan Cuza din Iași (UAIC) se confruntă cu aceeași problemă: peste 400 de locuri la buget și aproape 2.500 la taxă îi așteaptă pe candidați. Rectorul Liviu Maha explică faptul că există tineri care se hotărăsc mai târziu, inclusiv cei care au susținut Bacalaureatul în sesiunea de toamnă.

Problema este vizibilă chiar și la specializările considerate „de top”. Universitatea Politehnica din Timișoara raportează locuri neocupate la Automatică și Calculatoare sau la Arhitectură – facultăți care în trecut erau foarte căutate. „Avem locuri libere la buget acolo unde, tradițional, nu aveam”, atrage atenția rectorul Florin Drăgan.

În București, Universitatea din București scoate la concurs peste 6.000 de locuri pentru licență, masterat și doctorat, iar Universitatea Ovidius din Constanța vine cu programe noi, precum masteratul de Drept medical sau programe de licență în sistem dual. Totuși, interesul tinerilor rămâne modest.

Numărul absolvenților de liceu scade dramatic

Potrivit datelor Ministerului Educației, în 2025 numărul absolvenților de liceu a fost cu 20% mai mic față de anul precedent. Fenomenul este rezultatul unui abandon școlar uriaș: peste 62.500 de elevi au dispărut din sistem în cei 13 ani de școală, adică aproape 4 din 10 copii care au început clasa zero în 2012 nu au ajuns să susțină Bacalaureatul.

În lipsa unor măsuri concrete din partea autorităților pentru a preveni abandonul, elevii renunță la școală din cauza sărăciei, a lipsei de sprijin sau a descurajării generale din sistem. Mulți tineri aleg să muncească imediat după liceu, iar alții își iau un an liber pentru a călători sau pentru a se pregăti pentru admiterea la universități din străinătate.

România, codașa Europei la studii superioare

Datele Eurostat din 2022 arată că doar 17,4% dintre românii cu vârste între 25 și 74 de ani au studii superioare, în timp ce media europeană este de 32%. În plus, peste 60% dintre români au doar studii medii, iar aproape 22% nu au nici măcar liceul finalizat.

Mai grav, România deține cea mai mare rată NEET din Uniunea Europeană – tineri care nu lucrează și nu urmează niciun program educațional. În 2023, această rată era de 19%, în creștere față de 2019. România este singura țară din UE în care situația s-a înrăutățit.

Politicienii, responsabili pentru dezastrul educațional

Specialiștii susțin că această criză nu este doar o problemă a universităților, ci rezultatul unei lipse cronice de strategie națională. Politicienii au ignorat ani la rând nevoile reale ale sistemului de educație, nu au implementat programe eficiente de prevenire a abandonului școlar și nu au oferit stimulente atractive pentru tinerii care aleg să studieze în țară.

În timp ce alte state europene investesc masiv în educație, România rămâne pe ultimele locuri la cheltuieli în acest domeniu. Fără burse competitive, programe moderne de formare și o legătură clară între educație și piața muncii, liceenii preferă să își caute viitorul în afara granițelor sau să intre direct pe piața muncii.

Universitățile trag semnale de alarmă, dar fără sprijin guvernamental, numărul locurilor libere va continua să crească. Consecințele sunt grave: o forță de muncă slab calificată, o economie lipsită de inovație și o țară care riscă să rămână blocată în trecut.

În timp ce universitățile încearcă să își reinventeze oferta, problema reală rămâne în curtea politicienilor. Lipsa unei viziuni pe termen lung și indiferența față de educație îi împing pe tineri să renunțe la facultate, iar România riscă să devină o țară fără specialiști și fără viitor.