La o lună după întâlnirea de la Mar-a-Lago cu președintele ales Donald Trump, Mark Zuckerberg, patronul Meta (deținătoarea Facebook), a anunțat că va renunța la cenzura introdusă începând cu anul 2016 (după câștigarea alegerilor de către Donlad Trump) și va trece la sistemul aplicat de Elon Musk, patronul X, apropiat lui Trump și nominalizat pentru o poziție în noul guvern al SUA. În plus, Zuckerberg a numit în consiliul de administrație al Meta pe un apropiat al lui Donald Trump – Dana White. Iar, de la 1 ianuarie 2025, șeful pentru Afaceri Globale al Meta va fi lobbystul republican Joel Kaplan, care îl înlocuiește pe liberalul Nick Clegg, fost vicepremier al Marii Britanii, care a deținut această poziție în corporație vreme de șase ani (care au coincis cu impunerea celor mai dure măsuri de cenzură).
”Vom renunța la fact-checkeri și îi vom înlocui prin note din parte utilizatorilor (community notes), așa cum face X, și vom începe asta din Statele Unite”, a spus Zuckerberg, pe 7 ianuarie. Miliardarul și-a pus cenușă în cap: ”După 2016 presa tradițională a scris non-stop despre cum dezinformarea și informațiile eronate amenință democrația. Am încercat, cu bună credință, să răspundem acestor îngrijorări, fara a deveni arbitri ai adevărului. Am făcut ce am crezut ca este mai rezonabil la acel moment și am recurs la experți care să ofere oamenilor mai multe informații despre ceea ce văd oamenii online. Însă lucrurile nu au mers cum am crezut. Experții, ca toată lumea, au niște perspective subiective. Am ajuns să avem prea mult conținut supus verificărilor. Un program menit să informeze mai bine a devenit un instrument al cenzurii. Acum vom schima această abordare”, a spus Zuckerberg. El a anunțat că Facebook nu va mai cenzura conținutul despre transgenderi și imigrație. Ceea ce va mai rămâne din echipele de fact-checking se va muta din California progresistă în Texasul conservator.
Ceea ce a spus Zuckerberg într-o postare de cinci minute poate provoca un seism în lumea social media și în lumea politică. Chiar Zuckerberg spune de ce. Solicitările făcute de administrația Biden pentru mai multă cenzură pe social media ”au încurajat alte guverne să meargă și mai departe”. Europa a ”performat” la acest capitol și a ajuns la o ”poliție digitală”, prin Legea Serviciilor Digitale, negociată în perioada pandemiei de covid (când cenzura a crescut) și intrată în vigoare integral în urmă cu aproape un an. ”E greu să construiești ceva inovator acolo (in Europa)”, s-a plâns Zuckerberg, făcând aluzie la această lege.
De un an de zile, Elon Musk și platforma X sunt în conflict cu Comisia Europeană, din cauza Digital Service Act, pe care oligarhul american refuză să o respecte. Nu vrea să se supună regulilor stricte privind influența la nivel de business care sunt impuse marilor platforme social media. Nu vrea nici să respecte cenzura legată de subiecte sensibile precum cele rasiale, imigrația, politica gender, etc. Acum, lui Musk i se alătură și Mark Zuckerberg, până de curând un oligarh aparent docil în ce privește cenzura. Ce înseamnă asta pentru UE? Potrivit Eurointelligence, Zuckerberg a ucis Digital Service Act în Europa. O alianță între platformele X (Twiter) și Meta (Facebook), cu susținerea administrației Trump înseamnă falimentul politicii europene de control a informației online.
Este extrem de important, pentru că, începând de la revoluțiile arabe de la începutul deceniului trecut, social media a devenit fabrica de înscăunat sau de îndepărtat președinți. Când aceste operațiuni au servit intereselor vestice, rețelele sociale au primit laude. Când ele au fost folosite cu alt scop, s-a pus problema cenzurării cât mai stricte.
Ultimul (și poate cel mai mare test) pentru poliția digitală a UE sunt alegerile prezidențiale din România. Victoria candidatului Călin Georgescu în primul tur a fost pusă pe seama algoritmilor TikTok care l-ar fi favorizat în mod disproporționat. Comisia Europeană a abordat însă cu foarte multă prudență acest subiect, în contrast cu furia deputaților europeni nemulțumiți de discuția dintre șefii TikTok pentru Europa și oficialii Comisiei. Comisia nu a ajuns la o concluzie clară, măsurile împotriva platformei sociale au lipsit, iar viteza cu care a acționat poliția digitală europeană a fost mult mai mică decât cea a impactului TikTok.
Acum, după ce și Facebook a trecut în barca lui Elon Musk și a noii administrații Trump, poliția digitală va fi și mai criticată, și mai ineficientă. Asta chiar și în ce privește companii ale ”rivalilor strategici”, precum TikTok. Administrația Biden a amenințat cu interzicerea acestei platforme în SUA, dacă nu se va sparge în companii care să fie achiziționate de acționari americani. Legea ar trebui să intre în vigoare la începutul acestui an. Însă, cu toată poziția sa dură față de China, președintele ales Donald Trump a anunțat că dorește să amâne aplicarea legii lui Joe Biden, ceea ce ar permite funcționarea pe mai departe a platformei TikTok. În lumina ”reconvertirii” lui Zuckerberg la libera exprimare și a sprijinului administrației Trump, interzicerea unor platforme sociale va atrage tot mai multe critici. Premierul albanez Edi Rama a anunțat că va interzice TikTok în Albania vreme de un an, după moartea unui adolescent în urma unei dispute pe social-media. Însă rațiunile sunt altele – în mai 2025 sunt programate alegeri parlamentare, iar Rama nu vrea să riște un scenariu similar cu cel din România.
Cât de principială este această renunțare la cenzură anunțată de Zuckerberg și, anterior, de Elon Musk, după cumpărarea Twitter? Foarte puțin. Mai degrabă, este vorba despre interesele oligarhilor Big Tech. Aceste companii (născute mai toate ca din spuma mării, în câte un ”garaj”, dar pe baza unor proiecte militare americane mai vechi și cu susținere financiară discretă din partea guvernului) au fost presate din toate direcțiile politice pentru a favoriza un anumit tip de mesaj. Companiile s-au aplecat după cum a bătut vântul politicii. Acum, la putere în SUA este Donald Trump, iar Zuckerberg și-a schimbat politica. Cât de principial este șeful Meta o arată faptul că l-a interzis pe platforma Facebook pe Trump (pentru ”insurecția” din ianuarie 2021) abia după ce era limpede că Trump va pleca de la putere. Apoi, toate aceste companii sunt într-o goană permanentă după profit, iar profitul înseamnă cât mai multe informații despre sutele de milioane de utilizatori. Asta a urmărit, în primulrând, Elon Musk, cumpărând Twitter și intrând în lumea social media – cât mai multe informații pe care sa le integreze în imperiul său auto-comunicații-spațial. Asta urmărește și Zuckerberg – înmulțirea utilizatorilor, inclusive prin seducerea lor cu revenirea la libertatea de exprimare.
”Poate că cea mai eroare de percepție despre cenzură Big Tech este că ea este perceputa ca impunerea viziunii unor ideologi asupra celor simpli. Se pare că Zuckerberg recunoaște acum că a fi un Minister al Adevărului nu este doar imposibil, ci este și o sarcina care nu-ți aduce nimic bun. Cei pe care îi dezavantajezi te vor dușmăni, iar democrații pe care i-ai slujit nu au fost niciodată mulțumiți, spunând mereu că nivelul cenzurii este prea mic”, scrie The Spectator.
”Desigur, o ce reducere a cenzurii la Meta este de salutat. Facebook și Instagram au un procent mare din ceea ce numim piață publică digitală. Însă nu ar trebui să ne bucurăm că libera exprimare online este atât influențată de calculele miliardarilor și ale politicienilor pe care îi lingușesc”, mai scrie Spectator.
