Plângere penală împotriva ministrului Dragoș Pîslaru: Deturnare de fonduri, abuz în serviciu și ignorarea unei decizii a instanței

Cosmin Dorobanțu, președintele Federației Sindicatelor din Administrația Națională a Penitenciarelor, anunță că a depus la Parchetul General o plângere penală împotriva ministrului interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru, pe care îl acuză că ar fi folosit resursele instituției pentru continuarea demersurilor privind noua lege a salarizării, deși Guvernul este demis, iar procedura proiectului a fost suspendată de Curtea de Apel București.

Liderul sindical solicită efectuarea de cercetări pentru deturnare de fonduri, abuz în serviciu și nerespectarea hotărârilor judecătorești.

„Am depus plângerea la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție pentru deturnare de fonduri, abuz în serviciu și nerespectarea hotărârii instanței”, a scris Cosmin Dorobanțu, într-un mesaj publicat pe Facebook.

Dorobanțu cere începerea urmăririi penale „in rem”

Plângerea, datată 23 iulie 2026, este formulată împotriva lui Dragoș-Nicolae Pîslaru, în calitate de ministru interimar al Muncii, precum și împotriva oricăror alte persoane a căror implicare ar putea rezulta din cercetări.

Cosmin Dorobanțu solicită inițial începerea urmăririi penale „in rem”, adică asupra faptelor, iar ulterior, în cazul în care probele ar confirma acuzațiile, continuarea cercetărilor „in personam”, față de persoanele considerate responsabile. El invocă infracțiunile de deturnare de fonduri, prevăzută de articolul 307 din Codul penal, abuz în serviciu și nerespectarea hotărârilor judecătorești.

Parchetul urmează să verifice dacă faptele reclamate există și dacă acestea întrunesc elementele unor infracțiuni.

În plus, Constituția prevede că numai Camera Deputaților, Senatul și președintele României pot cere urmărirea penală a unui membru al Guvernului pentru fapte săvârșite în exercitarea funcției. Această procedură specială ar deveni relevantă în cazul în care cercetările ar urma să fie îndreptate personal împotriva ministrului pentru acte îndeplinite în mandat.

Acuzația principală: Ministerul Muncii ar fi devenit „secretariat tehnic” pentru partide

În centrul plângerii se află modul în care Ministerul Muncii a continuat să lucreze la noua lege a salarizării personalului bugetar după demiterea Guvernului Bolojan.

Potrivit documentului, Ministerul Muncii a publicat în 17 iulie un document privind salarizarea bugetarilor, după ce ar fi organizat 14 sesiuni de consultare, totalizând peste 30 de ore de discuții cu instituții publice și organizații sindicale. La elaborarea documentului ar fi participat și experți ai Băncii Mondiale.

Dorobanțu susține că ministrul a recunoscut că Guvernul demis nu poate iniția proiectul, motiv pentru care documentul urma să fie preluat de partidele politice și transformat într-o inițiativă parlamentară. Ministerul Muncii ar fi urmat însă să asigure în continuare suportul tehnic necesar.

În opinia liderului sindical, utilizarea angajaților, logisticii, contractelor de expertiză și a timpului de lucru al Ministerului pentru pregătirea unei inițiative legislative a partidelor ar putea reprezenta schimbarea nelegală a destinației resurselor publice.

Articolul 307 din Codul penal sancționează schimbarea, fără respectarea legii, a destinației fondurilor bănești sau a resurselor materiale alocate unei autorități ori instituții publice, pedeapsa prevăzută fiind închisoarea de la unu la cinci ani.

Guvernul Bolojan este demis din 5 mai

Un alt argument invocat în plângere este că Executivul condus de Ilie Bolojan a fost demis în 5 mai 2026, după adoptarea moțiunii de cenzură cu 281 de voturi.

Potrivit articolului 110 alineatul 4 din Constituție, un Guvern al cărui mandat a încetat poate îndeplini numai actele necesare pentru administrarea treburilor publice, până la depunerea jurământului de către membrii unui nou Executiv.

Dorobanțu consideră că pregătirea unei legi complet noi a salarizării, cu efecte asupra întregului sistem bugetar, nu poate fi calificată drept administrare curentă. În plângere este invocat un impact de peste 12 miliarde de lei și aproximativ 1,2 milioane de angajați plătiți din fonduri publice.

Procedura legii salarizării, suspendată de instanță

Curtea de Apel București a admis, în 21 iulie, cererea formulată de Federația SANITAS și a suspendat procedura proiectului legii salarizării publicat de Ministerul Muncii în 17 iulie.

Suspendarea este valabilă până la soluționarea definitivă a dosarului de fond. Hotărârea poate fi atacată cu recurs.

După pronunțarea soluției, Ministerul Muncii a susținut că decizia instanței nu împiedică dialogul social sau activitățile de fundamentare tehnică, atât timp cât acestea nu sunt urmate de inițierea, promovarea și adoptarea proiectului de către Guvern.

Instituția a precizat că documentul reprezintă un material de lucru pentru o posibilă inițiativă parlamentară și a anunțat că va ataca hotărârea, invocând faptul că Ministerul nu ar fi fost citat și nu și-ar fi putut prezenta apărarea.

Consultările au continuat și în 22 iulie, când Ministerul Muncii a organizat o întâlnire cu reprezentanții sindicatelor din Sănătate. Ministerul Sănătății a anunțat oficial că o parte dintre propunerile sale fuseseră deja preluate în forma documentului aflat în lucru.

Cosmin Dorobanțu interpretează continuarea activităților drept ocolire a suspendării dispuse de instanță și susține că Ministerul ar continua, sub o altă denumire, aceeași procedură.

Comparație cu dosarul angajărilor fictive al lui Liviu Dragnea

În plângere, liderul FSANP compară situația reclamată cu dosarul angajărilor fictive de la DGASPC Teleorman, în care Liviu Dragnea a fost condamnat definitiv pentru instigare la abuz în serviciu.

Dorobanțu susține că în ambele cazuri ar exista resurse bugetare alocate unei instituții publice, dar utilizate în beneficiul unei formațiuni politice. El admite însă că Dragnea nu a fost condamnat pentru deturnare de fonduri, ci pentru instigare la abuz în serviciu.

Ca probe, Cosmin Dorobanțu cere ridicarea documentelor Ministerului Muncii referitoare la organizarea consultărilor, a contractelor cu experții, a comunicărilor cu Administrația Prezidențială și efectuarea unei expertize administrativ-contabile pentru stabilirea valorii resurselor folosite.

El solicită și verificarea eventualei incidențe a formei agravate a deturnării de fonduri, aplicabilă dacă s-ar constata consecințe deosebit de grave.

Cosmin Dorobanțu este președintele Federației Sindicatelor din Administrația Națională a Penitenciarelor, organizație care reprezintă o parte dintre polițiștii de penitenciare și care a contestat în ultimele luni mai multe măsuri ale Guvernului privind salarizarea, pensiile militare și reforma administrației publice.