Parlamentul European a cerut, într-o rezoluţie adoptată joi după-amiază, îmbunăţirea acordului Consiliului European privind bugetul UE şi Fondul de relansare post-pandemie, insistând asupra unor suplimentări bugetare şi asupra introducerii unor condiţii stricte privind statul de drept.
„Fondul de relansare constituie o decizie istorică, dar priorităţi pe termen lung ale UE precum Acordul ecologic şi Agenda digitală sunt expuse riscurilor”, anunţă Parlamentul European.
Rezoluţia pe tema concluziilor summitului UE din perioada 17-21 iulie a fost aprobată de Parlamentul UE cu 465 de voturi pentru, 150 împotrivă şi 67 de abţineri.
Eurodeputaţii au criticat reducerea unor fonduri pentru programe destinate viitorului, avertizând că acest lucru „va submina bazele unei relansări sustenabile şi rezistente”.
Parlamentul UE avertizează că nu va aproba acordul bugetar în forma actuală. Europarlamentarii au insistat pentru stabilirea unor condiţii stricte în privinţa respectării principiilor statului de drept. Parlamentul UE „regretă profund” că membrii Consiliului European au slăbit semnificativ eforturile Comisiei Europene şi ale Parlamentului European de susţinere a valorilor statului de drept.
Parlamentul European vrea îmbunătăţirea acordului Consiliului European pe tema bugetului multianual şi a Fondului de relansare economică, a declarat miercuri David Sassoli, preşedintele Legislativului UE, insistând să fie suplimentate unele fonduri şi să fie impuse condiţii stricte privind statul de drept. „Există o propunere pe masă, dar am vrea îmbunătăţirea acesteia, în primul rând prin a încerca să oferim unele răspunsuri la reducerile pe care le considerăm nejustificate. Nu putem reduce bugetul pentru cercetare ştiinţifică, pentru tineri şi pentru programul Erasmus, nu se poate”, a declarat David Sassoli, citat de agenţia de presă Reuters.
Referindu-se la generalizarea formulării din acordul bugetar privind condiţionarea alocării fondurilor de respectarea normelor statului de drept, Sassoli a precizat: „Nu suntem mulţumiţi doar să fie menţionate principiile”.
Votul final al Parlamentului UE pe tema bugetului multianual şi a Fondului UE de relansare este aşteptat peste câteva luni, a precizat David Sassoli.
Liderii ţărilor Uniunii Europene şi ai instituţiilor comunitare au ajuns, marţi, la un acord asupra bugetului destinat perioadei 2021-2027 şi asupra Fondului UE de relansare economică post-pandemie. Liderii europeni au aprobat un buget multianual în valoare de 1.074 de miliarde de euro. În plus, a fost aprobat Fondul UE de relansare economică post-pandemie, în valoare de 750 de miliarde de euro, format din subvenţii nerambursabile de 390 de miliarde de euro şi din credite de 360 de miliarde de euro.
Planul prevede menţinerea condiţiei respectării normelor statului de drept în accesarea fondurilor europene. Dar, pe fondul opoziţiei vehemente exercitate de Ungaria şi Polonia, formularea referitoare la condiţionalităţi a fost generalizată. „Consiliul European subliniază importanţa protejării intereselor financiare ale Uniunii Europene. Consiliul European subliniază importanţa respectării normelor statului de drept. În acest context, va fi introdus un regim de condiţionare pentru protejarea bugetului şi a Fondului de relansare Viitoarea Generaţie UE. În acest context, în cazul încălcărilor, Comisia Europeană va propune măsuri care vor fi adoptate de Consiliul UE prin majoritate calificată”, prevede acordul liderilor UE.
Premierul Ungariei, Viktor Orban, consideră că flexibilizarea condiţiilor este o victorie a sa, potrivit site-ului german Tagesschau.de. La rândul său, premierul Poloniei, Mateusz Morawiecki, consideră drept un succes „toată arhitectura de monitorizare. Multe ţări vest-europene ceruseră un instrument mai eficient de sancţionare a statelor care încalcă valorile fundamentale ale UE.
„Elementele centrale a ceea ce se propunea iniţial sunt încă acolo”, a avertizat, la rândul său, premierul Olandei, Mark Rutte. Cancelarul Germaniei, Angela Merkel, a confirmat ideea: „În concluziile adoptate, ne angajăm să acceptăm şi să protejăm principiile statului de drept”.
Sursa: www.cotidianul.ro
- Oana Țoiu: Administrația Trump a cerut „explicații” cu privire la anularea alegerilor
La fiecare întrebare despre anularea alegerilor, Oana Țoiu mai „scapă” câte o informație nouă. „La acel moment, (n.r. oficiali din Administrația Trump) au cerut mai multe explicații față de decizia României pentru anularea alegerilor”, a spus ministrul de Externe, la conferința de presă, după Reuniunea Anuală a Diplomației Române. Aceasta a fost întrebată dacă își … - Un miliard de euro pentru Bulgaria de la Rheinmetall. România ratează șansa
Rheinmetall, gigantul german din industria de apărare, va investi peste 1 miliard de euro în Bulgaria pentru producția de pulberi și obuze de 155 mm. În timp ce Sofia reușește să atragă această colaborare strategică, România rămâne la periferia marilor proiecte, cu o industrie de apărare în stagnare. Bulgaria reușește o lovitură majoră în domeniul … - Nigel Farage propune o „Declarație a drepturilor britanice” și cinci zboruri zilnice de deportare a migranților
Liderul Reform UK, Nigel Farage, vrea să abroge Legea Drepturilor Omului și să o înlocuiască cu o „Declarație a drepturilor britanice”. Planul prevede cinci zboruri de deportare pe zi, centre de detenție pe foste baze militare și acorduri cu alte state pentru returnarea migranților ilegali. Nigel Farage, liderul partidului Reform UK, a prezentat un program … - România, sufocată de obligațiile NATO: aproape 15% din buget ar putea fi înghițit de cheltuielile militare
Noul angajament NATO de a aloca 5% din PIB pentru apărare lovește România mai dur decât orice alt stat european. Din cauza veniturilor bugetare extrem de reduse, țara noastră ar trebui să direcționeze aproape 15% din bugetul național către armată, depășind chiar și alocările pentru educație. Decizia luată la summitul NATO de la Haga din … - Fostul candidat la prezidențiale, lăsat în libertate după acuzațiile de racolare a unui minor
Sebastian Popescu, fost candidat la prezidențiale, a fost audiat de procurori după scandalul sexual în care este acuzat că ar fi încercat să racoleze un băiat de 15 ani. Deși și-a recunoscut faptele, acesta a fost lăsat în libertate. După ce a fost reclamat la poliție și condus la audieri, Popescu a explicat în fața …
