Parlamentul European a cerut, într-o rezoluţie adoptată joi după-amiază, îmbunăţirea acordului Consiliului European privind bugetul UE şi Fondul de relansare post-pandemie, insistând asupra unor suplimentări bugetare şi asupra introducerii unor condiţii stricte privind statul de drept.
„Fondul de relansare constituie o decizie istorică, dar priorităţi pe termen lung ale UE precum Acordul ecologic şi Agenda digitală sunt expuse riscurilor”, anunţă Parlamentul European.
Rezoluţia pe tema concluziilor summitului UE din perioada 17-21 iulie a fost aprobată de Parlamentul UE cu 465 de voturi pentru, 150 împotrivă şi 67 de abţineri.
Eurodeputaţii au criticat reducerea unor fonduri pentru programe destinate viitorului, avertizând că acest lucru „va submina bazele unei relansări sustenabile şi rezistente”.
Parlamentul UE avertizează că nu va aproba acordul bugetar în forma actuală. Europarlamentarii au insistat pentru stabilirea unor condiţii stricte în privinţa respectării principiilor statului de drept. Parlamentul UE „regretă profund” că membrii Consiliului European au slăbit semnificativ eforturile Comisiei Europene şi ale Parlamentului European de susţinere a valorilor statului de drept.
Parlamentul European vrea îmbunătăţirea acordului Consiliului European pe tema bugetului multianual şi a Fondului de relansare economică, a declarat miercuri David Sassoli, preşedintele Legislativului UE, insistând să fie suplimentate unele fonduri şi să fie impuse condiţii stricte privind statul de drept. „Există o propunere pe masă, dar am vrea îmbunătăţirea acesteia, în primul rând prin a încerca să oferim unele răspunsuri la reducerile pe care le considerăm nejustificate. Nu putem reduce bugetul pentru cercetare ştiinţifică, pentru tineri şi pentru programul Erasmus, nu se poate”, a declarat David Sassoli, citat de agenţia de presă Reuters.
Referindu-se la generalizarea formulării din acordul bugetar privind condiţionarea alocării fondurilor de respectarea normelor statului de drept, Sassoli a precizat: „Nu suntem mulţumiţi doar să fie menţionate principiile”.
Votul final al Parlamentului UE pe tema bugetului multianual şi a Fondului UE de relansare este aşteptat peste câteva luni, a precizat David Sassoli.
Liderii ţărilor Uniunii Europene şi ai instituţiilor comunitare au ajuns, marţi, la un acord asupra bugetului destinat perioadei 2021-2027 şi asupra Fondului UE de relansare economică post-pandemie. Liderii europeni au aprobat un buget multianual în valoare de 1.074 de miliarde de euro. În plus, a fost aprobat Fondul UE de relansare economică post-pandemie, în valoare de 750 de miliarde de euro, format din subvenţii nerambursabile de 390 de miliarde de euro şi din credite de 360 de miliarde de euro.
Planul prevede menţinerea condiţiei respectării normelor statului de drept în accesarea fondurilor europene. Dar, pe fondul opoziţiei vehemente exercitate de Ungaria şi Polonia, formularea referitoare la condiţionalităţi a fost generalizată. „Consiliul European subliniază importanţa protejării intereselor financiare ale Uniunii Europene. Consiliul European subliniază importanţa respectării normelor statului de drept. În acest context, va fi introdus un regim de condiţionare pentru protejarea bugetului şi a Fondului de relansare Viitoarea Generaţie UE. În acest context, în cazul încălcărilor, Comisia Europeană va propune măsuri care vor fi adoptate de Consiliul UE prin majoritate calificată”, prevede acordul liderilor UE.
Premierul Ungariei, Viktor Orban, consideră că flexibilizarea condiţiilor este o victorie a sa, potrivit site-ului german Tagesschau.de. La rândul său, premierul Poloniei, Mateusz Morawiecki, consideră drept un succes „toată arhitectura de monitorizare. Multe ţări vest-europene ceruseră un instrument mai eficient de sancţionare a statelor care încalcă valorile fundamentale ale UE.
„Elementele centrale a ceea ce se propunea iniţial sunt încă acolo”, a avertizat, la rândul său, premierul Olandei, Mark Rutte. Cancelarul Germaniei, Angela Merkel, a confirmat ideea: „În concluziile adoptate, ne angajăm să acceptăm şi să protejăm principiile statului de drept”.
Sursa: www.cotidianul.ro
- Donald Trump apasă pedala pentru planul de pace. Întâlnire-cheie la Berlin pentru terminarea războiului din Ucraina
Trimisul special al SUA, Steve Witkoff, și ginerele președintelui Donald Trump, Jared Kushner, se vor întâlni cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski și cu liderii europeni la Berlin în acest weekend, a declarat un oficial american informat cu privire la acest subiect, relatează Reuters. Witkoff se va întâlni, de asemenea, cu omologii săi din Franța, Marea … - Reuters scrie despre revolta din justiția română, în care sute de judecători și procurori s-au solidarizat împotriva abuzurilor
Peste 500 de judecători și procurori români au denunțat public ceea ce ei numesc abuzuri sistemice și disfuncționalități profunde în sistemul judiciar din România, unul dintre cele mai corupte state ale Uniunii Europene, determinându-l pe președintele Nicușor Dan să anunțe consultări oficiale cu magistrații, relatează, vineri seara, Reuters. Agenția internațională de presă face referire la documentarul Justiție … - Ilie Bolojan anunță înghețarea marilor lucrări de infrastructură – distrugerea totală a economiei
Premierul Ilie Bolojan a declarat că a aflat din discuţiile cu conducerea CNAIR că există o intenţie a constructorilor să înceapă lucrările, pe cheltuiala lor, mai repede. Premierul le-a cerut celor de la CNAIR ca toate lucrările care nu au început să fie înghețate în anul 2026 și să fie reluate abia în anul 2027. ”În condiţiile în care … - Judecătorii din Craiova ies în stradă
Sorina Marinaș, judecătoare la secția penală de la Curtea de Apel Craiova, a anunțat că sâmbătă se alătură protestelor față de starea sistemului de justiție din țara noastră, pe fondul valului de nemulțumire declanșat de dezvăluirile din documentarul Recorder „Justiție Capturată”. „Cu siguranță ce fac eu acum se poate numi sinucidere profesională. Eu, judecător penalist, … - La 36 de ani de la Revoluție, Bucureștiul nu e legat de Suceava și nici Timișoara de Iași
Au trecut 36 de ani de la Revoluție și România încă nu reușește un lucru elementar: să-și lege marile regiuni istorice prin autostrăzi. Bucureștiul nu este conectat de Suceava, iar Timișoara nu este legată de Iași. Nu vorbim despre proiecte futuriste, ci despre infrastructura minimă a unui stat modern. În timp ce alte țări au …
