Peste 8.000 de moldoveni, ucraineni și ruși rămân fără domiciliu valabil la Botoșani

Peste 8.000 de cetățeni originari din Ucraina, Republica Moldova și Federația Rusă, care figurau cu domiciliu stabilit fictiv în localități din județul Botoșani, România, și-au pierdut valabilitatea domiciliului, iar cărțile lor de identitate urmează să fie anulate. Informația a fost confirmată de șeful Serviciului Public Comunitar de Evidență a Persoanelor Botoșani, Ady Petrușcă.
Potrivit acestuia, în anii 2024 și 2025, în urma anchetei declanșate de Parchetul General, la solicitarea Direcției Generale pentru Evidența Persoanelor au fost făcute mențiuni de încetare a valabilității domiciliului pentru 5.839 de acte de identitate. În luna ianuarie 2026, aceleași proceduri au fost inițiate pentru alte 2.179 de persoane din cele trei state.
Comuna Vârfu Câmpului este localitatea unde, în ultimul deceniu, aproximativ 10.000 de cetățeni din Ucraina, Republica Moldova și Federația Rusă și-ar fi stabilit fictiv domiciliul. Primarul localității, Dumitru Ovidiu Domunco, a declarat că, pe fondul verificărilor autorităților, populația oficială a comunei a început să scadă pentru prima dată, iar numărul persoanelor cu domiciliu anulat s-a redus cu circa 500.
Autoritățile române desfășoară o amplă anchetă privind obținerea frauduloasă a actelor de identitate. Săptămâna trecută, procurorii Parchetului General, împreună cu polițiștii de frontieră din cadrul structurilor specializate, au efectuat 73 de percheziții în județul Botoșani, într-un dosar ce vizează o rețea care ar fi furnizat documente de identitate românești neconforme cu realitatea unor persoane din Republica Moldova, Ucraina și Federația Rusă.
În paralel, polițiștii de frontieră verifică 104 adrese unde figurează cu domiciliu cetățeni din aceste state, pentru a stabili dacă aceștia locuiesc efectiv la adresele declarate și dacă datele furnizate autorităților sunt reale.
Anchetatorii susțin că multe dintre adrese au fost stabilite fictiv prin contracte de închiriere false sau falsificate. Documentele ar fi fost întocmite cu ajutorul unor intermediari și ar fi permis luarea în spațiu a unor persoane fără consimțământul proprietarilor reali. În unele cazuri, pentru obținerea cărților de identitate românești ar fi fost folosite și certificate de cetățenie false, pretins emise de consulate ale României.
Investigațiile continuă o acțiune amplă începută anterior. La 20 noiembrie 2024 au fost efectuate alte 90 de percheziții în județele Botoșani, Suceava și în municipiul București. În urma probatoriului administrat atunci, procurorii au dispus continuarea urmăririi penale față de 94 de suspecți, pentru fapte precum luare și dare de mită, trafic și cumpărare de influență, fals informatic, fals material în înscrisuri oficiale și uz de fals.