Trei organizații ale pensionarilor consideră că majorarea cu 20% a pensiilor speciale este imorală, în condițiile în care cele bazate pe contributivitate au fost majorate cu doar 10%.
Într-un comunicat difuzat astăzi, semnatarii mai susțin că diferența creează un sentiment de umilire a vârstnicilor cu pensii bazate pe contributivitate, informează Rador.
Cele trei organizații îi solicită premierului să explice public de ce există această discriminare și să adopte măsuri pentru îndreptarea situației.
Ieri, ministrul Justiției, Cătălin Predoiu, a declarat că pensiile magistraților sunt stabilite prin legi adoptate succesiv în ultimii 10 ani, dar care, din cauză că nu sunt corelate, au dus la sute de decizii definitive pronunțate de instanțe în favoarea magistraților.
Explicaţiile lui Cătălin Predoiu:
„MJ nu a majorat şi nu poate majora prin ordin ministerial salariile şi pensiile. Salariile şi pensiile în plată sunt stabilite prin legi adoptate succesiv în ultimii 10 ani.
Din păcate, aceste legi sunt necorelate şi au dat naştere la numeroase litigii între salariaţi din multe familii ocupaţionale şi Guvern, inclusiv în domeniul Justiţiei.
Consecinţa acestor necorelări a fost apariţia a sute de decizii definitive pronunţate de instanţe, inclusiv ÎCCJ, care au impus cu obligativitatea interpretării definitive aplicarea unui coeficient salarial în întreaga familie ocupaţională Justiţie. Inclusiv CCR a fost sesizată şi s-a pronunţat în acest sens.
MJ nu poate ignora aplicarea unei hotărâri judecătoreşti definitive care i se adresează obligatoriu. Neaplicarea cu bună ştiinţă a unei astfel de hotărâri ar fi pedepsită de lege.
Aceste hotărâri definitive, făcând aplicarea legilor în vigoare, au impus emiterea ordinului ministerial care nu face altceva decât să prescrie ordonatorilor secundari şi terţiari aplicarea legilor aşa cum au fost ele interpretate prin hotărâri definitive, inclusiv ale ÎCCJ şi ale CCR. La rândul lor, instanţele, nu au majorat salariile prin decizii, ci au făcut o corectă aplicare a reglementărilor în ansamblu. De aceea, dacă există o problemă, ea rezidă în necorelările legislative.
MJ a procedat la emiterea acestui ordin pe baza prevederilor legii bugetului de stat, prin care i s-au alocat fonduri în acest sens. În acest fel, MJ a evitat plata unor sume majorate de dobânzi, penalităţi, cheltuieli judiciare şi de executare silită.
(Fondurile alocate au fost de aprox. 80 milioane. În 2021, când nu s-a procedat în acest fel, fondurile cheltuite au fost sensibil mai mari, din cauza acestor cheltuieli colaterale, de sute de milioane.)
Soluţia pentru rezolvarea problemei este o lege a salarizării în sistemul judiciar, a puterii judecătoreşti.
OUG 20/2016 a introdus în sistemul ocupaţional justiţie un nou VRS, de 605 lei, dar limitat numai la o clasă din familia ocupaţională, respectiv la serviciile de probaţiune.
Această prevedere a condus la declanşarea unor valuri de procese, motivate de faptul că drepturile salariale ale altor clase din aceeaşi familie ocupaţională, Justiţie, sunt greşit calculate.
Prin Decizia Curţii Constituţionale nr. 794/2016 s-a admis excepţia de neconstituţionalitate a art.31 alin.(11) din OUG nr.57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, şi s-a reţinut că ‘nivelul maxim al salariului de bază/indemnizaţiei de încadrare care trebuie să includă şi drepturile stabilite sau recunoscute prin hotărâri judecătoreşti definitive sau irevocabile/definitive urmează să se stabilească prin raportare la aceeaşi funcţie, grad, gradaţie, vechime în muncă şi în specialitate, aceleaşi condiţii de studii, din cadrul întregii categorii profesionale, respectiv familii ocupaţionale, indiferent de instituţia sau autoritatea publică’. Pe scurt, CCR a stabilit implicit că VRS 605 trebuie extins la toată familia ocupaţională Justiţie.
De asemenea prin Decizia nr. 55/2021 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţiei s-a stabilit că VRS 605 vizează pe toţi ordonatorii principali de credite din sistemul judiciar. Decizia a dezlegat cauza privind examinarea sesizării formulate de Curtea de Apel Piteşti – Secţia I civilă în Dosarul nr. 757/90/2020 în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile, în considerarea căreia, analiza jurisprudenţei naţionale relevă, (…) că deja au fost pronunţate hotărâri judecătoreşti definitive, care au recunoscut dreptul magistraţilor la o indemnizaţie calculată pe baza valorii de referinţă sectorială de 605,225 lei, incidentă în cadrul familiei ocupaţionale ‘Justiţie’ şi care îi vizează pe toţi ordonatorii principali de credite din acest sistem”.
