Pensionara specială Monica Macovei, condamnată penal, instigă Guvernul să ignore Constituția
Într-o postare pe Facebook, fostul ministru al Justiției și fost europarlamentar Monica Macovei susține că Executivul nu mai are de ce să aștepte sau să solicite un nou aviz de la Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) în privința proiectului de lege privind pensiile de serviciu ale magistraților.
„Avizul CSM există și este un aviz negativ. Știe toată țara. Avizul negativ se găsește în comunicările publice ale CSM inclusiv în cererea CSM către ÎCCJ pentru a sesiza CCR cu obiecția de neconstituționalitate. Un aviz este o opinie exprimată într-o anumită chestiune iar CSM și-a exprimat deja opinia”, scrie Macovei, sugerând că guvernul se poate baza pe acel „aviz”, fără alte proceduri.
Macovei merge mai departe și indică și modul în care Guvernul ar trebui să opereze formal: „În expunerea de motive a noului proiect de lege, care se poate adopta acum, ar trebui să se regăsească avizul negativ al CSM și comunicările publice în acest sens”, afirmă ea. În aceeași postare, subliniază că „primul ministru (sic!) decide ce proiecte aprobă Guvernul, nefiind necesară unanimitate sau majoritate” și că avizul CSM „în această situație este consultativ pentru Guvern”, minimalizând astfel impactul juridic al poziției CSM asupra procedurii de adoptare a legii.
În finalul mesajului, fostul demnitar deschide un alt front și acuză un presupus conflict de interese la Curtea Constituțională: „Judecătorii CCR care s-au pensionat din magistratură cumulează pensiile cu indemnizațiile de judecători constituționali. În opinia mea ar fi un conflict de interese să se pronunțe asupra unei chestiuni care influențează direct propriile venituri financiare”, scrie Macovei, oferind propria definiție a conflictului de interese ca situație în care interesele financiare personale „pot influența sau compromite deciziile sau obligațiile profesionale”.
Mesajul care împinge Guvernul în neconstituționalitate
Declarațiile Monicăi Macovei vin după ce Curtea Constituțională a declarat neconstituțională legea privind pensiile magistraților, adoptată prin angajarea răspunderii de către Guvernul Bolojan, tocmai pentru modul în care Executivul a tratat avizul consultativ al CSM. Cinci dintre judecătorii CCR au reținut că lipsa validității avizului CSM și nerespectarea termenului legal de 30 de zile în care acest aviz putea fi emis încalcă articolele 1 alin. (5), 133 alin. (1) și 134 alin. (4) din Constituție, consacrând rolul CSM de garant al independenței justiției.
În motivarea deciziei, majoritatea CCR arată că Guvernul a adoptat proiectul de lege înainte ca termenul de 30 de zile să curgă efectiv, „punând CSM în imposibilitatea de a-și exercita rolul de garant al independenței justiției”, și că „eludarea, ignorarea sau încălcarea” termenelor procedurale stabilite de lege contravine principiului legalității și, implicit, statului de drept.
Curtea a respins explicit ideea că un aviz consultativ ar putea fi tratat ca o formalitate neglijabilă. Deși nu este obligatoriu ca soluție, solicitarea lui în condițiile prevăzute de lege este o obligație constituțională pentru inițiator.
În acest context, apelul Monicăi Macovei ca Guvernul „să nu mai ceară nimic de la CSM” și să folosească pur și simplu avizul negativ deja emis, deși Curtea a sancționat tocmai modul de raportare la avizul CSM, poate fi interpretat ca o invitație la repetarea unei conduite deja declarate neconstituționale. Practic, o pensionară de lux a Parlamentului European, condamnată penal, le transmite premierului și miniștrilor că pot continua pe o linie de forțare a procedurilor, chiar cu riscul unei noi coliziuni frontale cu Constituția.
Pensionara specială și condamnarea penală
În plan personal, Monica Macovei nu este un actor neutru în discuția despre privilegii și „drepturi câștigate”. Ea a fost europarlamentar timp de două mandate, între 2009 și 2019, reprezentând România în Parlamentul European.
Statutul de fost membru al legislativului european îi conferă dreptul, de la împlinirea vârstei de 63 de ani, la o pensie de serviciu plătită din bugetul UE, calculată la 3,5% din salariul de eurodeputat pentru fiecare an de mandat, în limita a 70% din indemnizație, potrivit regulilor generale aplicabile tuturor foștilor eurodeputați.
Prin comparație cu pensiile bazate strict pe contributivitate din sistemele naționale, tratamentul preferențial acordat foștilor europarlamentari este, la rândul său, perceput în spațiul public ca o formă de „pensie specială”.
În același timp, Macovei are în spate o condamnare penală definitivă. Pe 10 decembrie 2024, Curtea de Apel Constanța a menținut sentința prin care fostul ministru al Justiției a fost condamnată la șase luni de închisoare cu suspendare pentru vătămare corporală din culpă, după accidentul rutier din Mangalia în care un motociclist, care circula regulamentar, a fost grav rănit după ce mașina condusă de Macovei a intrat pe contrasens.
Instanța a dispus un termen de supraveghere, obligând-o, între altele, să urmeze un program de reintegrare socială. Din acel moment, calificarea de „condamnat penal” nu mai este o figură de stil, ci o realitate juridică.
Pe acest fundal, poziționarea Monicăi Macovei ca „voce a legalității” care dă lecții Guvernului despre cum să trateze avizul CSM și deciziile CCR ridică inevitabil întrebări de legitimitate publică. Beneficiară a unui regim privilegiat de pensie europeană și cu o condamnare penală definitivă, ea le cere miniștrilor să trateze cu nonșalanță tocmai garanțiile instituite pentru a proteja independența justiției și statul de drept.
