Prin inacțiune sau prin înscrierea sitului în patrimoniu UNESCO, toate guvernele au contribuit la crearea pagubei care se ridică la câteva miliarde de dolari în dosarul Roșia Montană. Dacă statul român ar fi permis derularea contractului pe care l-a semnat cu canadienii de la Gabriel Resources, România ar fi câștigat circa 2 miliarde de dolari și ar fi beneficiat de investiții în diferite domenii cheie.
CE POLITICIENI VOR FI AUDIAȚI ÎN DOSARUL ROȘIA MONTANĂ
EMIL BOC – premier PDL în perioada 2008-2012
– a afirmat public că trebuie revizuite condițiile economice ale contractului cu Gabriel Resources
KELEMEN HUNOR – ministrul Culturii
– nu a vrut să autorizeze proiectul până la ”clarificarea” nivelului de participare în proiect
VICTOR PONTA – a preluat mandatuld e premier în 2012
– a declarat că dorește mai multe beneficii pentru statul român din proiectul Roșia Montană
ROVANA PLUMB – ministrul Mediului
– a recunoscut că proiectul de la Roșia Montană îndeplinea toate condițiile de autorizare, dar că proiectul trebuie aprobat de Parlament
VLAD ALEXANDRU – ministrul Culturii
– a emis Lista Monumentelor Istorice din 2015, însă a menținut și a extins descrierile eronate ale monumentelor istorice din Roșia Montană din lista anterioară din 2010
ALȚI POLITICIENI AUDIAȚI ÎN DOSARUL ROȘIA MONTANĂ
László Borbély – ministrul UDMR al Mediului la acel moment
Ion Ariton – ministrul Economiei la acel moment
Dan Șova – Departamentul Marilor Proiecte
miniștri din guvernele conduse de Dăncilă, Orban și Cîțu
