Pe tinerii români din diaspora, Nicușor Dan i-a întrebat: “Cine e din Ucraina?”, “Cine e din Republica Moldova?”
La Cotroceni, într-o întâlnire cu zeci de elevi români din diaspora, președintele Nicușor Dan a părut mai preocupat să identifice ucrainenii și moldovenii din sală decât să salute românii. O introducere stângace? Sau poate doar sinceră.
Luni, în Sala Unirea a Palatului Cotroceni, a avut loc o întâlnire oficială între președintele României și zeci de copii români din diaspora, participanți la programul „ARC”. Tabăra își propune, anual, să întărească legătura tinerilor cu țara de origine, cu limba și valorile românești.
Dar înainte de a vorbi despre România, viitor, educație sau cultură, președintele Nicuşor Dan a dorit să știe altceva:
„Cine e din Ucraina?”, „Cine e din Republica Moldova?”, „Cine e din Franța?”
Nu „Cine e român?”
Nu „Cine învață în limba română?”
Ci un soi de triere diplomatică, la vedere, ca într-o conferință de ambasade, nu într-o întâlnire cu tineri români.
Pe cei prezenți nu i-a întrebat ce îi leagă de România, ci din ce stat provin, ca și cum acest lucru ar fi fost mai relevant decât identitatea lor.
Pentru cine nu cunoaște programul „ARC”, e bine de precizat: copiii prezenți sunt români din diaspora, din comunități istorice și familii românești, crescuți în alte țări, dar trăind în și prin limba română. Cu alte cuvinte: nu moldoveni, nu francezi, nu ucraineni — ci români.
Dar în viziunea prezidențială, această diferență pare neclară. De fapt, dacă ne luăm după modul în care a deschis întâlnirea, ai fi crezut că aștepta să-i răspundă niște delegați străini.
Poate că voia să le vorbească în ucraineană? Sau în franceză?
Iar românii – adevărații români – cei din familiile care au păstrat cultura și limba română de generații, au rămas în fundal, martori la un moment ciudat: președintele României făcea inventarul altor naționalități.
Un fel de sondaj de sală: câți moldoveni avem, câți ucraineni, câți simpatizanți?
Pentru cine, totuși, era acel discurs?
Mai târziu, în același eveniment, Nicușor Dan le-a spus tinerilor să nu plece în Vest după liceu, ci să facă facultatea în România. Dar mesajul era deja compromis. Când întâlnirea începe cu o verificare de tip „de unde ești?”, restul cuvintelor devin formă fără fond.
Pentru un președinte care susține că vrea să reconstruiască legătura cu diaspora, Nicușor Dan pare foarte interesat de tot ce nu e românesc.
Dacă îi întâlnești pe copiii români și prima ta grijă e să afli câți sunt „din Ucraina”, ai pierdut complet esența evenimentului. Tabăra nu e pentru străini curioși, ci pentru tineri români care își caută locul într-o Românie care, iată, încă nu știe cum să-i privească.
