Dosarul cu documentele de colaborator al securității pentru Traian Băsescu a fost ținut la sertar nu dintr-o întîmplare.
Comunicatele CNSAS lasă să se înțeleagă că responsabilitatea ar fi a Germinei Nagâț, în ciuda faptului că aceasta a negat sau a încercat să ducă explicațiile într-o zonă de ambiguitate. Germina Nagâț este placa turnantă a tuturor investigațiilor din arhiva CNSAS. De 18 ani, nimeni nu o poate clinti din această poziție. Nici mcar promovarea sa în Consiliu nu a izbutit să o despartă de conducerea secției de Investigații. Și-a construit o bază de date la care nu renunță. De 3 ani, conducerea CNSAS se judecă pentru ea cu Germina Nagâț.
Întrebările privind dosarul uitat (ignorat, protejat, evitat) a lui Traian Băsescu nu pot ține de hazard. Arată mai degrabă ca o operațiune controlată. O logică elementară ne obligă să ne întrebăm dacă nu este vorba tot despre o manevră SRI.
Într-o situație aproape similară, se află și o plîngere penală pentru declarații mincinoase pe proprie răspundere făcută de Traian Băsescu în 2019 (alegeri europarlamentare) în privința colaborării sale cu Securitatea (decizie definitivă). Dosarul cu plîngerea penală a Grupului de Investigații Politice, instituţie condusă de Mugur Ciuvică, pentru infracțiunea lui Traian Băsescu de declarație mincinoasă pe proprie răspundere zace de un an și jumătate într-un sertar al unei procuroare care așteaptă prescrierea. Cine este procuroarea? Se numește Dana Matei și este sora lui Ionuț Matei, judecătorul sentințelor celebre și cel care a fost șeful componentei de Securitate de la ICCJ. Să fi fost o întîmplare că Dana Matei a fost detașată la SRI pînă nu demult de unde s-a întors la Parchetul General și unde a primit dosarul lui Traian Băsescu? Sora judecătorului se mută la SRI pentru o vreme de unde se întoarce și preia dosarul lui Traian Băsescu pentru infracțiunea de declarație mincinoasă. Nu arată tot a mecanism care funcționează la ordin? Cam în același fel, a funcționat și nelucrarea de la CNSAS cu dosarul aceluiași Traian Băsescu.
Colaborarea strînsă a Serviciului cu Mihai Demetriade și Mădălin Hodor indică o relație. Numai că Mădălin Hodor, Demetriade și Cioflîncă fac parte din grupul Germinei Nagâț. Acestora li se adaugă Andrei Ursu, cetățean american, succesorul eroului anticomunist Gheorghe Ursu, ucis în beciurile poliției, dar și moștenitorul unui eroism de tip anticomunist. Inginerul devenit peste noapte și istoric (care locuiește în Statele Unite) a devenit și el un membru al grupului Nagâț, dar și director al Institutului Revoluției Române din decembrie 1989. Ca la hocus-pocus, a trecut și la IICCMER.
În Laudatio care a însoțit premiul acordat lui de Noua Revistă a Drepturilor Omului, în anul 2017, autorii scriau: „Reușitele lui Andrei au fost posibile datorită extraordinarei lui dăruiri, prin tăria voinței, prin exercițiul consecvent al minții sale lucide” . Pentru o instituție precum IICCMER, nu doar titlurile academice și funcțiile dau măsura capacităților unui om de a avea o viziune asupra dreptății istorice, bazată pe o investigație competentă, neînregimentată partinic. Timpul a dovedit că atributele de personalitate ale lui Andrei Ursu sunt însoțite de puterea de organizare a unei cercetări menite să devină o politică publică”.
Cine și cum cercetează arhivele comunismului în România? Andrei URSU din SUA împreună cu un compatriot Roland O Thomasson și Mădălin Hodor. Au publicat și o carte despre Revoluția din Decembrie 1989 care pare a fi mai degrabă un indicator de reinterpretare a evenimentelor care au dus la căderea comunismului.
Continuă o vendeta politică sau o cercetare istorică? În momentul în care pe același subiect se înghesuie impostori și inculți plus cei comandați de superiori rezultă doar o aiureală cumplită. La o simplă postare (nu o calific!) se întoarce pe dos toată drama umană numită ”fenomenul Pitești”. Studii, cărți, filme, drame de familie, dispariţii inventariate în cea mai mare tragedie din România roșie sunt terfelite golănește, în limbaj de mahala. Vine Mădălin Hodor și spune că fenomenul Pitești n-a fost teroare. ”Legionarii ăia drepți și buni erau doar niște căcați cu ochi care se torturau între ei pentru un blid în plus. Cu voluptate, aș spune!”
Şi tot Mădălin Hodor scrie (textul poate fi găsit pe net):
„Astăzi, prietenul Mihai Demetriade a postat pe contul de Facebook un interviu al lui despre Pitești. Ei, interviul ăsta, bazat pe cercetările lui de ceva ani, cam dă la temelia unuia dintre marile mituri ale carpetei cu Răpirea din Serai din CV-ul marilor istorici anticomuniști ai patriei. Care și-au cam construit nişte cariere și au produs niște scrieri de toată jena, nu mai zic și niște filme bune de aruncat la coș.
Evident, și aici prietenii ştiu de ce, cel mai tare au sărit de cur în sus trepanații noii drepte, vexați nevoie mare că le strică omul feng shuiul cum că bunicuții lor mici și verzi au fost victimele sovieticilor. Când colo, ce să vezi? Legionarii ăia drepți și buni erau doar niște căcați cu ochi care se torturau între ei pentru un blid în plus. Cu voluptate aș spune. Mvaiii, ce urlete! Cum nu le-a ajuns să îl înjure pe Mihai, au descoperit că suntem prieteni, că susținem USR și alte chestii. Și așa au ajuns și la nasul meu lung. Ca să scutesc banii de investigații, vă spun din capul locului că nu sunt evreu, deși aș fi onorat să fiu. Pe de altă parte, aș avea sugestia să începeți investigația din altă parte anatomică asimilată de regulă cu lungimea nasului”, scrie Mădălin Hodor, pe Facebook.
Pe de o parte, omul selectat de conducerea SRI pentru luminarea ofițerilor afirmă că trebuie schimbată definiția colaboratorului cu Securitatea, în idea de a include și alte categorii de personae care au avut relații cu fosta Securitate. Pe de altă parte, Mădălin Hodor și Mihai Demetriade apără la greu Noua Securitate pentru care lucrează.Cercetează activitatea predecesiorilor și îi tămîiază pe actualii. Într-un fel, ei apără și fosta Securitate, în cazul Pitești și Noua Securitate cu proiectele de lege, cu monumentul de la Pitești.
CNSAS – un instrument al SRI?
Ce vrea acest grup din CNSAS? Găsim o explicație într-o stenogramă a unei ședințe a CNSAS:
Dna G. Nagâţ: ”Adiacent, să ştiţi că eu am făcut un proiect pe care îl discut cu nişte jurişti de la USR, nu l-am depus încă…” ( extras din stenograma Sedinței publice din 7 12 2021).
Germina Nagâț pregătește un proiect de lege lucrat împreună cu juriștii de la USR. Ce vor ei cu o nouă lege? Din toate datele de pînă acum, rezultă că gruparea condusă de Germina Nagâț (din care mai fac parte și Mihai Demetriade, și Adrian Cioflîncă, și Mădălin Hodor și inginerul Andrei URSU ( fiul victimei Gheorghe Ursu, cel ucis în beciurile Miliției) vor ca decizia definitivă de colaborare cu securitatea să nu mai treacă prin instanțele de judecată. Decizia să rămînă la ei. La Hodor, la Nagâț, la Demetriade, la Ursu. Să hotărască ei prin vot. Cam la asta se referă și Hodor cînd pledează pentru schimbarea definiței de colaborare cu securitatea.
Cruzimea de tip proletar se orchestrează cu incultura revoluționară din USR și cu spiritul revoluționar și de igienizatoare ale democrației, ilustrat de Sandra Pralong, Cristina Guseth, Monica Macovei, Raluca Prună, Germina Nagâț și cîte or mai fi.
de Cornel Nistorescu
