Preşedintele egiptean Abdel Fattah al-Sisi a propus în mod neaşteptat miercuri ca palestinienii din Fâşia Gaza să fie trimişi în deşertul Negev din sudul Israelului şi nu în Peninsula Sinai din Egipt, transmite EFE, preluată de Agerpres.
„Dacă există în Israel deşertul Al Naqab (denumirea arabă a deşertului Negev), palestinienii pot fi mutaţi acolo până când Israelul îşi încheie misiunile anunţate de a lichida Rezistenţa sau grupurile armate, Hamas, Jihadul Islamic… şi apoi îi aduc înapoi, dacă doresc”, a declarat preşedintele egiptean într-o conferinţă de presă comună cu cancelarul german, Olaf Scholz, aflat miercuri în vizită la Cairo.
„Dar transferarea lor către Egipt… Această operaţiune militară ar putea dura ani de zile şi este o operaţiune foarte amplă care poate să nu pună capăt complet terorismului. Egiptul este cel care trebuie să suporte aceste consecinţe, iar Sinaiul devine o bază de pornire pentru operaţiunile teroriste împotriva Israelului şi noi, în Egipt, vom fi responsabili pentru asta”, a deplâns Al Sisi.
Acesta este unul dintre discursurile în care Al Sisi a ridicat cel mai mult tonul împotriva Israelului din cauza posibilelor consecinţe ale ultimatumului dat de statul israelian pentru ca cetăţenii din Gaza să evacueze nordul Fâşiei Gaza în direcţia sud a enclavei, în apropiere de punctul de trecere a frontierei de la Rafah, administrat de Egipt.
Egiptul, care se învecinează cu Gaza, se teme de un „exod în masă” al palestinienilor din Fâşie, iar preşedintele egiptean a făcut apel la proteste în masă pentru a respinge această idee de strămutare.
În intervenţia sa, Al Sisi a avertizat că, dacă ţara sa primeşte palestinieni din Fâşia Gaza strămutaţi de războiul Israelului împotriva Hamas, Sinaiul ar putea deveni un câmp de operaţiuni pentru rezistenţa palestiniană şi Israelul ar găsi astfel motive să atace teritoriul egiptean.
De ce Egiptul nu poate şi nu vrea să accepte milioane de refugiaţi palestinieni din Gaza
Deschiderea unui „coridor umanitar” pentru a facilita un potenţial exod a milioane de refugiaţi palestinieni în Egipt prin punctul de trecere Rafah, singura ieşire din Fâşia Gaza necontrolată de Israel, este o propunere pe care guvernul de la Cairo nici nu poate şi nici nu doreşte să o accepte, din cauza consecinţelor pe care le-ar avea asupra situaţiei sale politice şi economice, precum şi din considerente etice, notează EFE într-un comentariu.
Egiptul a denunţat în termeni categorici posibilitatea de a lăsa să intre palestinieni expulzaţi din casele lor din cauza presiunii israeliene, în ciuda „intransigenţei” Statului Israel şi a sprijinului SUA şi Regatului Unit pentru această posibilitate, scrie agenţia de presă citată.
În acest sens, Al Sisi, a subliniat recent că palestinienii „trebuie să rămână pe pământul lor”, poziţie pe care regele Iordaniei, Abdullah al II-lea, a reiterat-o şi în faţa secretarului de stat al SUA, Antony Blinken, cu scopul de a evita – a spus el – destabilizarea regiunii.
Egiptul şi-a arătat disponibilitatea de a primi răniţi, făcând presiuni pentru a facilita intrarea ajutorului umanitar în enclavă, deşi până recent Israelul a respins această propunere.
„Este evident că Israelul vrea să controleze punctul de trecere Rafah. Şi nu vor lăsa pe nimeni care pleacă să se mai întoarcă. Aceasta este istoria palestinienilor, o succesiune de strămutări. Deja 70% dintre locuitorii din Gaza provin din teritorii aflate acum sub suveranitatea israeliană”, a declarat pentru EFE Sean Lee, profesor de ştiinţe politice la Universitatea Americană din Cairo şi expert în minorităţi şi migraţii din regiune.
În acest sens, Lee a amintit că dinspre Israel „au existat întotdeauna ameninţări explicite şi planuri active de ‘transferare’ a palestinienilor, fie în Cisiordania, fie în Iordania, fie în Egipt”.
„Orice mişcare de mare amploare care are loc în acest caz, toată lumea o vede ca un alt pas către expulzare”, a adăugat el.
Acest lucru este în concordanţă cu experienţele anterioare ale milioanelor de palestinieni care au fost expulzaţi de pe teritoriul lor şi nu s-au mai putut întoarce niciodată, spune Lee.
Bani
Egiptul nu are bani pentru a face faţă unui val de refugiaţi şi a-i instala în Sinai, teritoriu deşertic şi izolat cu foarte puţine opţiuni de dezvoltare.
Situaţia economică a Egiptului este foarte precară, cu o inflaţie vertiginoasă, o pierdere constantă a valorii monedei naţionale şi o datorie externă care nu face decât să crească.
Iar un aflux de refugiaţi, care s-ar adăuga la zecile de mii pe care ţara le găzduieşte deja din cauza altor conflicte (Sudan, Sudan de Sud) ar provoca un dezechilibru uriaş.
Egiptul este a doua cea mai îndatorată ţară din lume faţă de Fondul Monetar Internaţional şi este considerată cea mai expusă riscului de neplată, după Ucraina.
Această slăbiciune economică poate fi văzută ca o posibilitate de a încuraja Egiptul să accepte un anumit număr de palestinieni, de exemplu prin anularea unor datorii sau oferindu-i condiţii mai bune pentru a rambursa împrumuturile.
Dar povara de a avea sute de mii, dacă nu milioane, de palestinieni pe teritoriul său fără nicio posibilitate de întoarcere este un cost pe care Egiptul nu îl poate suporta, cu atât mai mult dacă conflictul sau expulzarea durează ani de zile.
Securitate
Egiptul şi Israelul colaborează în probleme de securitate şi ambele ţări apreciază foarte mult această colaborare.
Sinai este un teritoriu unde Cairo poartă lupte armate cu grupuri islamiste.
„În Egipt există teama, fie din motive reale, fie este doar o chestiune de percepţie, că prin instalarea a zeci de mii de oameni în această zonă (Sinai) se „importă” militanţi sau simpatizanţi ai Hamas, care la rândul lor sunt apropiaţi de Frăţia Musulmană”, a spus Lee.
Frăţia Musulmană, care a condus pentru scurt timp Egiptul în 2013 sub Mohamed Morsi, este considerată o grupare teroristă de către guvernul Al Sisi, care de la preluarea puterii, după o lovitură de stat, a fost necruţător în persecutarea acestei mişcări.
Frăţia Musulmană Egipteană este cea mai veche organizaţie islamistă şi a servit drept inspiraţie pentru multe alte grupuri din regiune, inclusiv pentru Hamas.
„Există o duşmănie între Egipt şi Hamas, în special din cauza relaţiei (Hamas) cu Frăţia”, aşa că nu are sens politic şi nici pentru securitatea şi stabilitatea egipteană ca autorităţile de la Cairo să accepte pe teritoriul său potenţiali militanţi islamişti, mai spune Lee.
