Pactul mafiot care a oprit anchetele de mare corupție. „Politicienii au nevoie de liniște!”, i-a spus președintele României fostului șef al DNA, Crin Bologa

Pentru prima dată, un fost oficial al statului român din perioada adoptării ultimei forme a legilor Justiției descrie cum a fost realizat textul acestora, cum au fost adoptate și cine este cel care a decis stoparea anchetelor de mare corupție.

Procurorul-șef DNA din perioada 2020-2023, una marcată de pandemie și invadarea Ucrainei de către Rusia, a făcut o serie de dezvăluiri despre culisele realizării și adoptării unor prevederi legale care au afectat grav structura și funcționarea statului român. 

Vineri, 16 ianuarie, în aceeași zi în care CCR a amânat pentru a patra oară luarea unei decizii în ce privește pensiile speciale ale magistraților, la Cluj-Napoca, Inițiativa pentru Cultură Democratică Europeană (ICDE) a organizat o dezbatere pe tema problemelor din Justiției.

La eveniment au participat Crin Bologa, fost procuror-șef DNA, Andreea Chiș și Cristi Dănileț, foști judecători, discuția fiind moderată de profesorul Corneliu Bjola.

În prezentarea pe care a făcut-o în fața audienței, Crin Bologa, cu meticulozitatea unui investigator cu experiență, concentrat asupra faptelor, a enumerat modul și momentele principale care au dus la realizarea unui pact de neagresiune între puterea politică și puterea judecătorească, în detrimentul cetățenilor.

El a amintit că atât în 2016, cât și în 2022, legile Justiției au fost modificate în mod opac, în afara dezbaterii publice, în centre de reflecție, în realitate consultări ilegale, în cercuri închise, la care au participat magistrați, oameni politici și oameni de afaceri.

A existat un “efort coordonat de a subordona instituții independente unor interese de grup”, a declarat Crin Bologa în prezentarea sa de la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj.

În acele grupuri de reflecție “se urmărea ștergerea trecutului dosarelor instrumentate și blocarea funcționării Justiției”, a mai spus procurorul.

Gândiți-vă la un contract de construcții pentru autostradă, care în România poate dura între 5, 10 ani.  Sunt pretinși banii la începerea contractului și tot primește bani pe parcurs. Procurorul îl prinde printr-un flagrant peste 5 ani, 6 ani, 7 ani. Prescripția se calculează de la pretinderea inițială și nu are nicio importanță fapta de primire a banilor, dovedită prin flagrant…Crin Bologa, fost șef DNA, despre modul toxic în care funcționează prescripția în cazul luării de mită

Parlamentarii primeau mesaje pe telefon înainte de vot

În 2022, cu câteva săptămâni înainte de a fi adoptat în Parlament pachetul legislativ pentru Justiție, care avea ca scop declarat ridicarea MCV (Mecanismul de Cooperare și Verificare) pentru România, Crin Bologa, din postura de procuror-șef al DNA, a avut discuții cu mai mulți oameni politici de la partidele parlamentare, îngrijorat că prevederile propuse reprezentau în realitate “un regres în ce privește statul de drept și al independenței Justiției”.

Bologa își amintește că le-a explicat “cât de nociv poate fi dacă se aplică acele prevederi”.

În acea perioadă “am fost în Comisia Juridică a Parlamentului. Acolo, am crezut că i-am convins de pericol, dar când venea momentul votului, membrii comisiei primeau un mesaj pe telefon și se vota cu totul altceva”, a declarat fostul procuror-șef DNA.

“De-asta vin astăzi și fac trimitere la acele centre de reflecție”, a mai adăugat el.

Audiență la Palatul Cotroceni

Exasperat de modul în care se desfășurau dezbaterile în Parlament și de faptul că liderii politici ai marilor partide nu reacționau la argumentele mai multor profesioniști ai legii, care la vremea respectivă au semnalat posibilitatea dezastrului, Crin Bologa decide să meargă la Palatul Cotroceni.

“N-am avut încotro și am cerut o întrevedere cu președintele României”, își amintește fostul șef al DNA.

“Am fost la Palatul Cotroceni. I-am explicat (n.a. președintelui) tot ceea ce se întâmplă. Mi-a spus, mi s-a spus că oamenii politici au nevoie de liniște, indiferent ce se întâmplă… Vă spun doar ceea ce poate fi dovedit”, a declarat Crin Bologa în fața audienței.

Cuvintele respective au fost rostite de Klaus Iohannis, președintele României de atunci.

Deși au mai apărut și până acum declarații făcute de surse anonime despre monstruosul pact dintre oameni politici influenți, grupuri de interese și magistrați pentru a se anihila investigațiile de corupție prin toate metodele posibile, inclusiv schimbarea legislației, anunțul fostului procuror-șef că președintele României de la acea dată a parafat și a impus o astfel de înțelegere secretă și ilegală, în defavoarea cetățenilor, e o premieră de o mare gravitate.

Ce a favorizat acest regres al statului de drept și al independenței Justiției din România? Un fost președinte al statului pasiv și captiv al grupurilor de interese…Crin Bologa, fost procuror-șef DNA

Incompetența și corupția au provocat un dezastru

“Am avut mai multe întâlniri în acea perioadă. Sigur, am fost dezamăgit. Lucrurile au continuat și legile au fost adoptate”, a adăugat Crin Bologa.

La o lună după adoptarea acestora, Comisia Europeană publică ultimul raport MCV, încheind de facto monitorizarea justiției din România. Un an mai târziu vine și decizia oficială că sistemul de justiție din țara noastră nu va mai fi monitorizat pentru a se conforma legislației și procedurilor legale din Uniunea Europeană. A fost momentul în care a început dezastrul.

“Instituțiile statului cu atribuții în apărarea democrației și ordinii constituționale, prin pârghiile avute la dispoziție, au susținut numirea în funcție a unor personaje incompetente și șantajabile”, a mai declarat fostul șef al DNA.  

Faptul că un candidat susținut de Kremlin aproape a ajuns președintele României în noiembrie 2024 a fost efectul devastator al acestei înțelegeri secrete care a oferit impunitate oamenilor politici și celor de afaceri, suspectați de corupție, slăbind întreaga arhitectură instituțională a statului român.