Organizaţiile elevilor şi studenţilor cer viitorului Guvern implementarea unor măsuri clare şi de impact pentru a revitaliza cariera didactică

Distribuie acest articol!

Alianţa Naţională a Organizaţiilor Studenţeşti din România şi Consiliul Naţional al Elevilor au transmis, marţi seară, că ”Guvernul Cîţu a fost demis de Ziua Mondială a Educaţiei, lăsând în urmă un bilanţ al promisiunilor neîndeplinite în domeniul educaţiei”. Organizaţiilor solicită viitorului Guvern implementarea unor măsuri clare şi de impact pentru a revitaliza cariera didactică, în lipsa cărora se vor acutiza problemele legate de resursa umană din sistem.

Alianţa Naţională a Organizaţiilor Studenţeşti din România şi Consiliul Naţional al Elevilor au transmis, marţi seară, un comunicat de presă în care cer viitorului Guvern implementarea unor măsuri pentru a rezolva criza lisei de personal din sistem. resursa umană din sistem. 

”Formarea iniţială a cadrelor didactice, realizată prin DPPD, nu urmează un set de indicatori de performanţă care să garanteze o pregătire amplă, de calitate a viitorilor profesori. De asemenea, în lipsa unei definiri clare a competenţelor pedagogice ce trebuie atinse, aceste programe de formare iniţială nu pot fi evaluate din punct de vedere calitativ, ci doar cantitativ. De aceea, ANOSR şi CNE solicită elaborarea şi implementarea unui profil didactic structurat pe criterii generale, care să constituie un etalon în pregătirea profesională a cadrelor didactice”, au transmis, marţi seară, cele două organizaţii.  

Potrivit acestora, o altă oportunitate de acces în cariera didactică este masteratul didactic, aflat încă în fază de pilotare.  

”Prioritatea în acest context rămâne sprijinirea constantă a studenţilor ce au ales acest parcurs academic prin burse de studiu, mobilităţi de studiu, creşterea orelor de practică, acces la programe de formare externe, astfel încât masteranzii să îşi poată însuşi un set concret de abilităţi şi cunoştinţe în domeniul pedagogic. Doar 21,7% dintre profesorii din învăţământul preuniversitar sunt tineri, cu vârsta între 18 şi 34 de ani, procent care plasează România pe locul 13 în Uniunea Europeană şi care denotă lipsa atractivităţii profesiei didactice, chiar şi din prisma inducţiei deficitare în carieră”, au mai transmis organizaţiile.  

Potrivit acestora, odată intrat în sistemul de învăţământ preuniversitar, ”formarea continuă devine un fenomen rar întâlnit în rândul dascălilor din România, din cauza faptului că procedura de pregătire a acestora este una învechită, iar cursurile oferite de casele corpului didactic nu se mulează întotdeauna pe realitatea de la clasă, iar motivaţia de a participa la un curs de formare devine, astfel, reprezentată doar de obţinerea unei diplome pentru completarea portofoliului personal”.   

Citând datele unui studiu, organizaţiile afirmă că România are 59% dintre profesorii de liceu absolvenţi de studii de licenţă, şi aproape 36% cu studii de master.  

”Diferenţele faţă de mediile europene sunt încă mari – la nivel UE, procentele aproape se inversează – 55% au studii de master, iar 38% – studii de licenţă. În ceea ce priveşte formarea continuă a cadrelor didactice, la nivel universitar nu există reglementări distincte pentru formarea competenţelor pedagogice. Lipsa unei strategii naţionale care să aibă în vedere aceste aspecte duce la perpetuarea unei stări de fapt, prin care competenţele de tip soft sau competenţele digitale nu sunt considerate ca fiind importante, iar oportunităţile de evoluţie în sfera didactică nu sunt o prioritate”, au mai transmis organizaţiile.  

Potrivit acestora, universităţile contribuie şi ele la acest fenomen, neavând departamente dedicate care să cerceteze noi metode de predare-învăţare-evaluare sau care să elaboreze strategii pe termen mediu-lung.  

”Astfel, observăm că în cele mai multe cazuri departamentele pentru pregătirea personalului didactic nu au capacitatea şi nici nu organizează în mod recurent cursuri de formare continuă. Finanţarea sistemului de formare a cadrelor didactice este deficitară, eşuând în acoperirea reală a nevoilor viitoarelor cadre didactice, indiferent de destinaţia finală a acestora: învăţământul preuniversitar sau superior. În ceea ce priveşte învăţământul superior, universităţile sunt responsabile de finanţarea pregătirii profesionale a cadrelor didactice, însă astfel de formări continue se desfăşoară rareori şi sunt greu accesibile cadrelor didactice. În acest context, ANOSR şi CNE solicită finanţarea distinctă a domeniului formării didactice, bazată pe indicatori specifici” au mai transmis organizaţiile.  


Distribuie acest articol!
%d blogeri au apreciat: