Se pregătesc măsuri foarte dure pentru români după alegeri. Acestea sunt generate de numărul mare de persoane infectate.
Guvernul a pregătit un set dur de măsuri, în ciuda anunțurilor publice.
După alegeri se vor impune noi restricții, numărul de infectări este mare, iar Bucureștiul este vizat.
România se află în fruntea clasamentului european în ceea ce privește numărul de victime. Doi factori duc aici: patologiile cronice netratate, consecință a sistemului dezastruos de sănătate. Al doilea este slaba performanță a sistemului sanitar ca urmare a unui management politic deficitar.
- Adriana Georgescu, despre Sorin Grindeanu: ‘Are hobby-ul să toarne la DNA’
Avocata Adriana Georgescu este acuzată că a luat bani de la un om de afaceri pentru intervenții în dosare. Printre alții, femeia a vorbit despre Nicușor Dan, Ilie Bolojan sau Sorin Grindeanu. Aceasta ar fi spus într-o discuție cu un investigatorul sub acoperire despre șeful PSD că „are hobby-ul să toarne la DNA, îi place”. Avocata: „Vezi că Sorin are hobby-ul să toarne la DNA. Îi place!” Investigator: „Cine?” Avocata: „Grindeanu. (n.r.: Sorin Grindeanu, liderul PSD) E un hobby la el.” Investigator: „Sorin?” Avocata: „Da! Eu nu-mi explic de ce-a făcut gestul ăsta cu Jean! Este o plăcere a lui, … - Cum a devenit România un stat capturat de CCR pentru a instala lacheii sistemului la comanda SRI, SIE și marile parchete
România a alunecat tăcut, dar sigur, într-o zonă gri a democrației, transformându-se sub privirile noastre într-un veritabil stat capturat, în care puterea reală nu mai rezidă în Parlamentul ales de popor sau în deciziile Guvernului, ci în ciocănelele judecătorești ale Curții Constituționale a României (CCR). Ceea ce trebuia să fie forul suprem de garanție a democrației și a respectării Constituției s-a metamorfozat într-un super-guvern din umbră, o instituție politizată până în măduva oaselor, care funcționează ca o barieră de netrecut în calea oricărei reforme reale și ca un scut de protecție pentru „borfașii” care au devalizat țara timp de trei … - Pene de curent în cascadă în Ucraina. Cauza: „defecţiuni tehnice” pe liniile care leagă Republica Moldova, România şi Ucraina
Reţeaua electrică ucraineană a suferit sâmbătă întreruperi masive de curent din cauza unei „defecţiuni tehnice” pe liniile care leagă Republica Moldova, România şi Ucraina, a anunțat ministrul ucrainean al energiei, Denis Şmîhal, potrivit AFP. „Astăzi, în jurul orei locale 10:42, s-a produs o defecţiune tehnică, care a dus la întreruperea simultană a liniei de 400 de kilovolţi care leagă reţelele electrice ale României şi Republicii Moldova, precum şi linia de 750 de kilovolţi ce leagă vestul şi centrul Ucrainei”, a indicat ministrul Denis Şmîhal într-o postare pe Telegram. „Aceasta a provocat o cascadă de pene de curent în reţeaua electrică … - Călin Georgescu: „Unirea se face prin unire! România e de la Nistru pân-la Tisa, cum spunea Eminescu”
Ideea unirii Republicii Moldova cu România revine tot mai des în spațiul public, nu ca temă strict politică, ci ca proiect de prosperitate, demnitate și siguranță pentru cetățeni. „În primul rând, oamenii trebuie să trăiască bine. Ei au nevoie să înțeleagă că acest lucru nu se face politic”, a afirmat Călin Georgescu, subliniind dimensiunea umană și spirituală a unirii. „România e de la Nistru pân’ la Tisa, cum spunea Eminescu… Unirea se face prin unire!” Unirea ar deschide Republicii Moldova accesul direct la piața internă a României și, implicit, la piața unică europeană, cu reguli clare și investiții predictibile. Salarii … - Românii spun „DA” reunificării. Solidaritatea transfrontalieră și voința comună de a construi o superputere regională
Un val de entuziasm și solidaritate fără precedent traversează societatea românească, redefinind relația dintre cele două state românești și punând bazele unei viitoare reunificări acceptate și dorite de majoritatea populației. Sondajele de opinie recente, dar și atmosfera generală din spațiul public, indică o schimbare fundamentală de paradigmă: românii din dreapta Prutului nu mai privesc Republica Moldova cu o compasiune distantă, ci cu o dorință activă de integrare și sprijin necondiționat. Această atitudine pro-unire este alimentată de conștientizarea pericolului rusesc care amenință însăși existența națiunii române în est, dar și de admirația față de parcursul curajos al administrației de la Chișinău, …
